Monede emise la Serdica din colecția Muzeului Municipiului București

 

Monede emise la Serdica din colecția Muzeului Municipiului București

În harta descoperirilor monetare din țara noastră, sunt doar câteva mențiuni ale emisiunilor de la Serdica. Cu toate acestea, în cadrul colecției Dr. George Severeanu se păstrează un lot de 19 exemplare, toate datând din perioada dinastiei Severilor: Septimius Severus (193-211 p.Chr.), Geta (209-211 p.Chr.) și cele mai multe de la Caracalla (211-217 p.Chr.).
Așezarea dezvoltată dintr-o veche locuire tracică va intra sub autoritatea romană încă din 29-28 a.Chr., din timpul expediției lui Marcus Licinius Crassus, despre care se spune că a trecut cu legiunile sale prin pământurile tribului serdilor (Cassius Dio, 51, 25, 4). Zona era favorabilă locuirii, pentru că existau izvoare de apă minerală pe muntele Scombros (Vitosha, astăzi), lemn furnizat de pădurile din jur și metal extras din minele din apropiere. Izvoarele sunt menționate pe serii monetare de nominal redus (AE 16-18 mm) din vremea lui Septimius Severus și a lui Caracalla, sub forma imaginii unei fântâni din care țâșnește apa.
Mai târziu, orașul va intra în nou-înființata provincie romană Tracia din anul 45 p.Chr. în vremea împăratului Claudius. De la Traian va primi numele de Ulpia Serdica (OYΛΠIAC CEPΔIKHC), el contribuind în mod hotărâtor la construirea orașului roman, care devine municipium. Deoarece acesta nu beneficia de ziduri de apărare, el va fi incendiat și distrus de invazia costobocilor în 170 p.Chr. De aceea, în perioada următoare, între anii 176-180 p.Chr., cetatea a fost înconjurată de un zid masiv de apărare, realizat din cărămidă și cu fundații adânci din piatră, prevăzut cu patru porți, ce purtau o inscripție identică ce atestă construcția lui în timpul domniei asociate a lui Marcus Aurelius și a fiului său, Commodus. Activitatea edilitară continuă, acum ridicându-se noi băi publice, construcții administrative, o bazilică și un teatru.
În timpul incursiunii goților din anii 250-251 p.Chr., orașul este profund afectat de noi distrugeri, ca toate așezările prin care au trecut aceștia. Zidul de incintă va fi refăcut abia în vremea lui Aurelian (270-275 p.Chr.), care numește Serdica capitala abia înființatei provincii romane Dacia Mediterranea. În timpul lui Diocletian funcționa un amfiteatru ale cărui ruine au fost identificate în 2004-2005, la circa 200 m de poarta de est a orașului. De la Constantin cel Mare sunt atestate reparații ale fortificațiilor orașului și chiar o extindere a acestuia în partea de nord.
Monedele din Serdica ajung până în regiunea noastră, dar nu sunt foarte numeroase. Astfel, o piesă de bronz de la Severus Alexander a fost aflată la Ciupercenii Vechi, lângă Calafat, jud. Dolj. Iar o emisiune târzie, un aurelianus de la Probus emis la Serdica ar fi fost descoperit tocmai la Botoșana, jud. Suceava. Lotul de monede din colecția Dr. George Severeanu completează harta semnalărilor emisiunilor acestei cetăți la nord de Dunăre, ele provenind din această regiune.
Monedele ilustrate se păstrează și în colecția numismatică a MMB.

 

Sursa informațiilor MMB.