Sursa: Youtube Utilizator: TRINITAS TV
duminică, 31 mai 2020
Top 10 monede valoroase de 5 cenți SUA(Buffalo Nickel) - 31.05.2020 - VIDEO
Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News
Exponatul Lunii Iunie: Tăblița - altar - Muzeul Judeţean Teleorman
Pentru perioada 1 – 30 iunie 2020, Muzeul Județean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul arheologic al instituției noastre, colecția artă. Este vorba de Tăblița-altar.
Tăblița-altar a fost descoperită în anul 2019 în urma cercetărilor arheologice din situl de la Alexandria, punctul V.V. 07 – „Limonagiul“, jud. Teleorman, sit aflat pe terasa înaltă, estică a râului Vedea, în zona din aval a vechiului baraj de pe râu, la aproximativ 590 m sud-est de DN 6 (Alexandria - București).
În urma cercetării au fost identificate fragmente ceramice atribuite multor epoci: eneolitic (Gumelnița timpurie - 4500-4300 î. Hr.), prima epocă a fierului și epoca medievală. Între acestea s-a aflat și tăblița-altar.
Tăblița are următoarele dimensiuni: L=15,1 cm, l=9,3 cm, gr=1,3-2,4 cm. Este lucrată din lut, ars reducător, compact, având în compoziție o cantitate redusă de nisip fin. Exteriorul este acoperit cu un strat subțire de lut (1mm), bine netezit și lustruit pe alocuri. Culoarea predominantă este maroniu-gălbuie, existând și zone mai închise la culoare datorită unei arderi secundare. Are o formă dreptunghiulară, baza fiind mai lată și aplatizată decât partea superioară, laturile mici ușor convexe iar partea superioară vălurită
Decorul este prezent pe toate fețele plăcuței cu excepția bazei. Cu ajutorul unor linii incizate, pe cele două fețe, sunt trasate benzi verticale (în centrul) și oblice (spre laterale). Interiorul acestora sunt hașurate cu ajutorul altor incizii scurte dispuse oblic, la distanțe diferite. Pe una dintre fețe, în partea superioară, în centru, se găsește un decor diferit, ce constă din niște figuri aproximativ triunghiulare concentrice, asemănătoare motivelor ce se găsesc la gâtul unor statuete antropomorfe.
Tăblițele - altar, numite uneori și tăblițe de cult sau pur și simplu tăblițe ceramice, nu constituie piese extrem de numeroase în așezările culturii Gumelnița-Karanovo VI. Pe teritoriul României s-a mai descoperit un exemplar în tell-ul de la Pietrele, jud. Giurgiu. Ele sunt mai numeroase la sud de Dunăre, fiind întâlnite în siturile de la Ruse, Ovcharovo, Kodjadermen, Sultan tell sau Drama Merdjumekia.
Tăblițelor de lut le-au fost atribuite mai multe interpretări. Numite de unii tăblițe-altar, s-a considerat că sunt modelele stilizate a unor case sau doar a unor frontoane de locuințe. Ele mai pot fi siluete feminine simplificate ce au brațele ridicate, posibil într-o poziție de orantă și care sunt împodobite la gât cu mai multe șiruri de podoabe. Exemplarul de la Alexandria s-ar încadra în această grupă. Spirala, meandrul sau cercul ar reprezenta concepte referitoare la cosmologia popoarelor preistorice, la ciclurile din natură sau agricultură. Liniile verticale ar fi imaginea ploii.
Cercetătorii nu greșesc când le atribuie un rol în cadrul diverselor ritualuri din eneolitic.
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.
Două specii din familia Papilionidae
Familia Papilionidae
Papilio demoleus Linnaeus,1758
Exemplar colectat în Vietnam, Hanoi la data de 12.10.1970
AA = 85 mm
Nr. inv. 53
Papilio demoleus Linnaeus,1758
Exemplar colectat în Vietnam, Hanoi la data de 12.10.1970
AA = 85 mm
Nr. inv. 53
Familia Papilionidae
Papilio polytes Linnaeus, 1758
Exemplar colectat în Vietnam, Hanoi la data de 04.10.1970.
AA = 80 mm
Nr. inv. 138
😊Activitatea în muzeu nu constă doar în primirea vizitatorilor ci presupune mult mai multe activități, cum ar fi: realizarea de fișe analitice, fișe de conservare, activități de conservare preventivă, valorificarea patrimoniului prin studii, articole sau cărți.
🥰Totuși, abia așteptăm să ne reîntâlnim cu publicul vizitator!
Vă prezentăm informații și imagini despre colecția de fluturi exotici a muzeului care cuprinde puțin peste 4.000 de exemplare. Astăzi, despre două specii din familia Papilionidae pe care le veți putea revedea în expoziția permanentă, după redeschidere.
”Natura nu face niciodată nimic fără motiv” (Aristotel)
🦋Papilio demoleus Linnaeus,1758 (Fluturele de citrice comun)
În prezent, este una dintre cele mai răspândite specii de fluturi diurni din fauna mondială, fiind semnalată din Asia, până în Noua Guinee şi Australia. Specia a fost introdusă accidental în Republica Dominicană, Jamaica şi Puerto Rico şi a fost declarată specie invazivă în emisfera vestică.
Papilio demoleus este o specie foarte tolerantă, putând fi întâlnit în pârloage, savane, grădini, păduri mereu verzi etc. Preferă zonele umede din apropierea cursurilor de apă.
Această specie are o avengură a aripilor de 80-100 mm. Adulţii au un zbor rapid, care îi ajută să evite atacul păsărilor insectivore. Deoarece omizile se hrănesc cu frunzele unor specii cultivate de arbori din familia Rutaceae (portocal, lămâi, lime etc), ele sunt considetare dăunătoare în Irak, Pakistan şi India.
În condiţii favorabile, această specie poate avea 8 generaţii anuale, stadiul de adult durând doar 4-6 zile.
Cercetările recente au arătat că, imediat după ieşirea din pupă, fluturii manifestă o preferinţă spontană pentru hrănirea pe florile de culoarea albastră şi purpurie, neglijând total florile de culoare galbenă sau verde.
🦋Papilio polytes Linnaeus, 1758
Este o specie de talie medie (anvergura aripilor: 90-100 mm), răspândită în sud-estul Asiei, din Pakistan, Nepal şi India până în Malaezia, vestul arhipelagului indonezian, Filipine şi partea nordică a insulelor Mariane.
Habitatul natural al acestei specii este reprezentat de păduri tropicale. Este o specie destul de tolerantă, putând fi întâlnită şi în parcuri şi grădini.
Adulții sunt deosebit de activi în cursul zilei, schimbând brusc și frecvent direcția de zbor pentru a evita atacul păsărilor insectivore.
Ei se hrănesc cu nectarul din flori, iar trompa lor este suficient de lungă pentru a putea vizita și plantele care au flori cu corolă tubulară, extrem de adâncă. În general, zboară la o altitudine destul de redusă (3-4 metri deasupra solului) și se odihnesc stând la soare în partea superioară a coronamentului tufișurilor.
Masculii pot fi văzuți răcorindu-se în preajma băltoacelor sau a porțiunilor mlăștinoase aflate de-a lungul drumurilor din pădure.
La această specie, masculii au o morfologie relativ constantă, dar femelele prezintă un polimorfism extraordinar, imitând diferite specii toxice de fluturi şi fiind în acest fel evitate de păsările insectivore. Imitația merge atât de departe, încât unele femele din această specie copiază chiar și zborul lent și fâlfâit al fluturilor toxici pe care îi imită.
De altfel, numele sub care este cunoscută această specie în limba engleză este o aluzie la poligamia practicată de membrii sectei mormonilor (the common Mormon).
Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi.
Monede antice grecești cu reprezentarea lui Zeus
Monede antice grecești cu reprezentarea lui Zeus
Zeus era stăpânul tunetelor, regele zeilor și al oamenilor. Acesta nu a fost dorit de tatăl său, Cronos, din cauza unei prevestiri care spunea că va fi înlăturat de pe tron de fiul său. În aceste circumsanțe, Rhea plecă pe insula Creta unde l-a născut pe Zeus într-o peșteră. Acesta va crește aici, departe de răzbunarea tatălui său, fiind alăptat de capra sacră Amaltheia și hrănit cu miere. La vremea potrivită, predicția se împlini și Zeus devine stăpânul tunetelor și al cerului, regele zeilor și al universului. El întărește rânduiala și legile pe tot pământul, dă oamenilor fericirea și nenorocirea, binele și răul. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul. În mitologia romană el va fi identificat cu Jupiter, care are aceleași atribute.
În epoca autonomă, Zeus este prezent cu predilecție pe monedele cetății Tomis. Încă de la primele emisiuni de bronz, atelierul aplică pe avers o imagine deosebit de frumoasă a acestuia, bărbos, purtând o taenia, iar pe revers, un vultur într-o cunună de frunze de stejar.
În sec. II-I a.Chr., monetăria imprimă aceeași reprezentare a lui Zeus, cu mici excepții (capetele Dioscurilor sau Demeter) pe avers, iar pe revers are simboluri ale orașului, ca stelele, protomele cailor Dioscurilor sau bonetele lor. Chipul lui, bărbos și laureat, evoluează din punct de vedere stilistic, devenind din ce în ce mai barbarizat, mai neglijent realizat. El continuă să apară și în perioada imperială pe aversul emisiunilor pseudo-autonome, fiind însoțit de un vultur stând pe un fulger pe revers.
Dacă la Tomis, Zeus era adoptat ca imagine oficială a orașului (cum era de pildă, Herakles la Callatis), în cetățile vecine el nu apare nici pe monedele autonome și nici pe emisiunile pseudo-autonome. Reprezentări cu Zeus vor fi imprimate doar pe monedele grecești cu efigie imperială, acesta fiind redat în ipostaze standard. Regele zeilor, bărbos, nud, cu mantie pe umăr sau îmbrăcat în chiton, stând în picioare, ține o pateră și un sceptru în mâini și este însoțit câteodată de un vultur, aflat la picioarele sale. Altădată este înfățișat stând pe un tron sau în cadrul unui templu. Ultimele imagini ale templului reprezintă dovada existenței unui loc de adorare a lui Zeus la Tomis și Nicopolis ad Istrum.
Monede cu reprezentarea lui Zeus se păstrează în colecția numismatică a Muzeului Municipiului București.
Zeus era stăpânul tunetelor, regele zeilor și al oamenilor. Acesta nu a fost dorit de tatăl său, Cronos, din cauza unei prevestiri care spunea că va fi înlăturat de pe tron de fiul său. În aceste circumsanțe, Rhea plecă pe insula Creta unde l-a născut pe Zeus într-o peșteră. Acesta va crește aici, departe de răzbunarea tatălui său, fiind alăptat de capra sacră Amaltheia și hrănit cu miere. La vremea potrivită, predicția se împlini și Zeus devine stăpânul tunetelor și al cerului, regele zeilor și al universului. El întărește rânduiala și legile pe tot pământul, dă oamenilor fericirea și nenorocirea, binele și răul. Simbolurile sale sunt fulgerul, vulturul, taurul și stejarul. În mitologia romană el va fi identificat cu Jupiter, care are aceleași atribute.
În epoca autonomă, Zeus este prezent cu predilecție pe monedele cetății Tomis. Încă de la primele emisiuni de bronz, atelierul aplică pe avers o imagine deosebit de frumoasă a acestuia, bărbos, purtând o taenia, iar pe revers, un vultur într-o cunună de frunze de stejar.
În sec. II-I a.Chr., monetăria imprimă aceeași reprezentare a lui Zeus, cu mici excepții (capetele Dioscurilor sau Demeter) pe avers, iar pe revers are simboluri ale orașului, ca stelele, protomele cailor Dioscurilor sau bonetele lor. Chipul lui, bărbos și laureat, evoluează din punct de vedere stilistic, devenind din ce în ce mai barbarizat, mai neglijent realizat. El continuă să apară și în perioada imperială pe aversul emisiunilor pseudo-autonome, fiind însoțit de un vultur stând pe un fulger pe revers.
Dacă la Tomis, Zeus era adoptat ca imagine oficială a orașului (cum era de pildă, Herakles la Callatis), în cetățile vecine el nu apare nici pe monedele autonome și nici pe emisiunile pseudo-autonome. Reprezentări cu Zeus vor fi imprimate doar pe monedele grecești cu efigie imperială, acesta fiind redat în ipostaze standard. Regele zeilor, bărbos, nud, cu mantie pe umăr sau îmbrăcat în chiton, stând în picioare, ține o pateră și un sceptru în mâini și este însoțit câteodată de un vultur, aflat la picioarele sale. Altădată este înfățișat stând pe un tron sau în cadrul unui templu. Ultimele imagini ale templului reprezintă dovada existenței unui loc de adorare a lui Zeus la Tomis și Nicopolis ad Istrum.
Monede cu reprezentarea lui Zeus se păstrează în colecția numismatică a Muzeului Municipiului București.
Sursa informațiilor Muzeul Municipiului București.
Podoabe şi veşminte în Moldova medievală
Pe parcursul a mai multor zile vom descoperi împreună piese vestimentare și podoabe medievale, care fac parte din colecțiile Muzeului Național al Bucovinei.
Vom afla povestea acestora, locul în care au fost descoperite, modul în care au fost lucrate, materialele prețioase și tehnicile folosite la realizarea lor, precum: brocard, mătase, mătase decorată cu fir de argint aurit, dantelă din fir de argint aurit, catifea de mătase broșata cu aur, dar şi tehnicile de coasere şi brodare specifice perioadei medievale, ori aur, argint, pietre semipreţioase şi metodele de realizare, turnare „à cire perdue“, cizelare, gravare, trefilare, granulaţie, ciocănire, sudare, aurire, filigran, decupare.
Iar despre toate acestea, în volumul ”Comori arheologice restaurate în Bucovina” , apărut la Suceava, în 2006, în care sunt prezentate excepționalele obiecte de patrimoniu, academicianul Răzvan Theodorescu spunea:
”Mărturie vizibilă şi palpabilă a latinităţii noastre, supus tot mereu canonului social şi economic, anticul „vestimentum” a devenit veşmântul medieval, iar vechea civilizaţie a românilor l-a înregistrat ca atare în toate vârstele sale.
Caftane, tunici, mantii, odăjdii care reprezentau costumul de aparat laic şi eclesiastic al veacurilor XVI-XVII, indicau eclatant moda seniorială din goticul internaţional şi din prima Renaştere a Apusului din Bizanţul paleolog şi din „Bizanţul după Bizanţ”. O făceau în Moldova, fragmentele costumului domnesc din mormântul lui Alexandru cel Bun de la Bistriţa sau cele dintr-un spaţiu funerar de la Mirăuţii Sucevei, iar în Ţara Românească descoperiri similare de la Curtea de Argeş.
Catifeaua cusută cu fir de aur şi argint, cu vrejuri, palmete şi fructe de rodie, cu analogii la Florenţa şi la Veneţia, stofe lombarde, postavurile flamade de Ypres şi Louvain sau mătăsurile din Orient , „sendalul” şi „kamha” se încrucişau pe drumurile de negoţ moldave şi muntene, oltene şi transilvane, după cum ne lasă să o ştim documente de vamă şi privilegii domneşti, tablouri votive din lăcaşuri, miniaturi de manuscris, efigii monetare ale Muşatinilor şi Basarabilor.Veşmântul medieval de pe meridianul carpato-dunărean respiră un aer european ce ne deschide orizontul unei lumi de sinteză culturală.
Specialiştii Laboratorului zonal ce conservare-restaurare din cadrul Muzeului Național al Bucovinei, au reuşit să redea strălucirii de odinioară brâie, acoperăminte ce cap, anterie, coafe, pălării, marame, năframe din mătase brocart, atlas, catifea ornate cu dantele şi broderii, pasmanterii cu fir preţios din veacurile XV, XVI şi XVII găsite - odată cu bijuterii de argint aurit şi pietre semipreţioase - în săpăturile arheologice făcute în ultimele decenii la Suceava, Siret, Probota, Bălineşti şi care au aparţinut unor dregători şi boieroaice din neamurile înalte ale Moldovei (Stroici,de pildă).”
Rămâneți cu noi, acesta este doar începutul, revenim cu alte obiecte și alte povești!
Sursa informațiilor Muzeul Național al Bucovinei.
Proiectul ”Podoabe și veșminte în Moldova medievală” continuă!
Azi scoatem la iveală din colecțiile Muzeului Național al Bucovinei și vă prezentăm bijuterii de argint aurit şi pietre semipreţioase, descoperite în săpăturile arheologice făcute în ultimele decenii la Suceava, Siret, Probota sau Bălineşti şi care au aparţinut unor dregători şi boieroaice din neamurile înalte ale Moldovei!
Vă așteptăm în vizită la Muzeul de Istorie din Suceava!
Alăturăm imaginilor, povestea bijuteriilor medievale prezentată de colega noastră, muzeograf Ana Maria Ifrimescu, după studiul diverselor izvoare istorice:
”Obiectele de podoabă au circulat în perioada medievală în strânsă legătură cu vestimentația, împreună contribuind la fastul acelei epoci.
Având atât rol decorativ cât și funcțional, acele de voal cu figuri în formă de pasăre la capete erau destinate fixării și decorării acoperămintelor pentru cap, un exemplu fiind piesele descoperite în mormântul de nobilă de la Probota, din familia urmașilor lui Petru Rareș. Veșmântul nobilei era decorat cu fir de aur, pietre semiprețioase, 30 de nasturi din argint aurit. Garnitura de giuvaere era formată din cercei cu mărgele din aur cu inserții colorate din pietre prețioase și semiprețioase, un inel cu rubin, două ace de voal rotunde plate și altul cu rozete aplicate.
Acele de voal cu capetele în formă de rozetă sunt specifice costumului femeiesc din secolele XV-XVII, iar costumului bărbătesc, îi sunt specifice agrafele-surguciuri prețioase purtate la pălării sau căciuli, împrumutate din moda orientală.
Inelele accentuau statutul social al persoanei care le purta, pe ele fiind făcute inscripții cu numele, rangul acesteia, fiind descoperite și inele sigilare, cu camee, cu inserții colorate, granulare sau cu reprezentări gravate geometrice, vegetale, antropomorfe și zoomorfe.
Podoabele constituiau deseori țintele expedițiilor aprige și dese de jaf. Pe de altă parte, posesorii bijuteriilor nu erau conștienți că valoarea unei bijuterii nu stă numai în valoarea metalului prețios, ci și în lucrătura lui.
Numeroase podoabe medievale din țările românești au luat calea Constantinopolului sau Apusului o dată cu darurile către Poartă pentru obținerea sau păstrarea domniei. Altele au dispărut după ce marile cripte voievodale sau boierești au fost profanate.
Dar totuși, piesele salvate sunt suficiente pentru a creiona, cu precizie, evoluția bijuteriilor în cuprinsul epocii medievale, pentru a stabili tipul și formele particulare ale unui secol sau altul, ale unei generații sau alta”.
Azi scoatem la iveală din colecțiile Muzeului Național al Bucovinei și vă prezentăm bijuterii de argint aurit şi pietre semipreţioase, descoperite în săpăturile arheologice făcute în ultimele decenii la Suceava, Siret, Probota sau Bălineşti şi care au aparţinut unor dregători şi boieroaice din neamurile înalte ale Moldovei!
Vă așteptăm în vizită la Muzeul de Istorie din Suceava!
Alăturăm imaginilor, povestea bijuteriilor medievale prezentată de colega noastră, muzeograf Ana Maria Ifrimescu, după studiul diverselor izvoare istorice:
”Obiectele de podoabă au circulat în perioada medievală în strânsă legătură cu vestimentația, împreună contribuind la fastul acelei epoci.
Având atât rol decorativ cât și funcțional, acele de voal cu figuri în formă de pasăre la capete erau destinate fixării și decorării acoperămintelor pentru cap, un exemplu fiind piesele descoperite în mormântul de nobilă de la Probota, din familia urmașilor lui Petru Rareș. Veșmântul nobilei era decorat cu fir de aur, pietre semiprețioase, 30 de nasturi din argint aurit. Garnitura de giuvaere era formată din cercei cu mărgele din aur cu inserții colorate din pietre prețioase și semiprețioase, un inel cu rubin, două ace de voal rotunde plate și altul cu rozete aplicate.
Acele de voal cu capetele în formă de rozetă sunt specifice costumului femeiesc din secolele XV-XVII, iar costumului bărbătesc, îi sunt specifice agrafele-surguciuri prețioase purtate la pălării sau căciuli, împrumutate din moda orientală.
Inelele accentuau statutul social al persoanei care le purta, pe ele fiind făcute inscripții cu numele, rangul acesteia, fiind descoperite și inele sigilare, cu camee, cu inserții colorate, granulare sau cu reprezentări gravate geometrice, vegetale, antropomorfe și zoomorfe.
Podoabele constituiau deseori țintele expedițiilor aprige și dese de jaf. Pe de altă parte, posesorii bijuteriilor nu erau conștienți că valoarea unei bijuterii nu stă numai în valoarea metalului prețios, ci și în lucrătura lui.
Numeroase podoabe medievale din țările românești au luat calea Constantinopolului sau Apusului o dată cu darurile către Poartă pentru obținerea sau păstrarea domniei. Altele au dispărut după ce marile cripte voievodale sau boierești au fost profanate.
Dar totuși, piesele salvate sunt suficiente pentru a creiona, cu precizie, evoluția bijuteriilor în cuprinsul epocii medievale, pentru a stabili tipul și formele particulare ale unui secol sau altul, ale unei generații sau alta”.
Sursa informațiilor Muzeul Național al Bucovinei.
Expoziţia temporară DIN CASA DOMNULUI
Vizitatorii Muzeului de Istorie Suceava au ocazia, pe lângă sălile expozițiilor de bază ale muzeului, redeschise pentru public, să viziteze și expoziţia temporară DIN CASA DOMNULUI.
35 de piese, databile între secolele XIV-XVIII, provenind de la biserici din estul Slovaciei şi aflate în colecţiile muzeului din Košice, pot fi admirate, până pe 21 iunie 2020.
Veritabile obiecte de artă, care se disting prin delicateţea execuţiei şi prin valoarea artistică, piesele expuse la Muzeul de Istorie din Suceava au fost admirate de numeroşi vizitatori din Slovacia, Franţa şi Ungaria, unde expoziţia a mai fost prezentă. Dovezi ale activităţii unor meşteri pricepuţi, statuile reprezentând pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus, Apostolii, Sfinţii Cosma şi Damian sau Sfânta Barbara ne amintesc în prag de Crăciun de valorile creştine aşa cum erau ele receptate cu secole în urmă, de devotamentul celor care au executat aceste capodopere şi de veneraţia celor care le-au admirat.
Vă așteptăm, de marți până duminică, între orele 10 – 18, să ne vizitați.
Muzeul Național al Bucovinei a luat toate măsurile de protecție sanitară și de distanțare pentru o vizită în siguranță.
35 de piese, databile între secolele XIV-XVIII, provenind de la biserici din estul Slovaciei şi aflate în colecţiile muzeului din Košice, pot fi admirate, până pe 21 iunie 2020.
Veritabile obiecte de artă, care se disting prin delicateţea execuţiei şi prin valoarea artistică, piesele expuse la Muzeul de Istorie din Suceava au fost admirate de numeroşi vizitatori din Slovacia, Franţa şi Ungaria, unde expoziţia a mai fost prezentă. Dovezi ale activităţii unor meşteri pricepuţi, statuile reprezentând pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus, Apostolii, Sfinţii Cosma şi Damian sau Sfânta Barbara ne amintesc în prag de Crăciun de valorile creştine aşa cum erau ele receptate cu secole în urmă, de devotamentul celor care au executat aceste capodopere şi de veneraţia celor care le-au admirat.
Vă așteptăm, de marți până duminică, între orele 10 – 18, să ne vizitați.
Muzeul Național al Bucovinei a luat toate măsurile de protecție sanitară și de distanțare pentru o vizită în siguranță.
Sursa informațiilor Muzeul Național al Bucovinei.
joi, 28 mai 2020
Piese preistorice din aur - expoziția Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României
Idol antropomorf de tip „en violon” din tezaurul de la Moigrad, jud. Sălaj, mil. IV î.Chr.
Brățară din tezaurul de la Sacoșu Mare, jud. Timiș, sec. XIII-XII î. Chr.
Diademă descoperită la Galeșu – Poarta Albă, jud. Constanța, sfârșitul. sec. XIV – începutul sec. XIII î. Chr.
Mărgele conice din tezaurul de la Pecica-Rovine, jud. Arad, sec. XVI î. Chr.
Vas descoperit la Biia, jud. Alba, sec. XIII – XII î. Chr.
Idol antropomorf din tezaurul de la Moigrad , jud. Sălaj, mil. IV î. Chr.
Pumnale din tezaurul de la Perșinari, jud. Dâmbovița, sec. XVI î. Chr.
Obiecte de podoabă - pandantiv, piesă tubulară, mărgele și cercel - descoperite la Vărăști, jud. Ialomița, mileniul IV î. Chr.
Mărgele octoedrice din tezaurul de la Hinova, jud. Mehedinți, sec. XII î. Chr.
Pentadent din tezaurul de la Moigrad, jud. Sălaj, mil. IV î. Chr.
#TezaurIstoric
Piese preistorice din aur - expoziția Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României (#MNIR).
Începutul prelucrării aurului pe teritoriul României datează din perioda târzie şi finală a neoliticului – mileniile V – IV a. Chr. – spaţiul carpato-dunărean integrându-se în aria primelor manifestări ale orfevrăriei preistorice pe continentul european.
Existenţa în teritoriile din Carpaţi şi de la nordul Dunării a unor bogate zăcăminte aurifere, calităţile estetice ale aurului remarcate încă din eneolitic, valoarea intrinsecă a metalului, iniţial intuită, dar mai ales proprietatea sa de a fi maleabil, uşor de prelucrat, au constituit elemente ce au favorizat practicarea de timpuriu a acestui meşteşug.
În apariţia orfevrăriei eneolitice o influenţă decisivă au avut-o factorii de natură spirituală. Dominat de credinţa în forţa divinităţilor, omul preistoric a creat, pentru a atrage bunăvoinţa acestora, piese din aur cu simboluri cultice, precum şi obiecte de podoabă de uz ceremonial.
Mai multe detalii despre expoziție găsiți aici: https://www.mnir.ro/index.php/expozitia-tezaur-istoric
Vă așteptăm cu drag la muzeu!
Piese preistorice din aur - expoziția Tezaur Istoric de la Muzeul Național de Istorie a României (#MNIR).
Începutul prelucrării aurului pe teritoriul României datează din perioda târzie şi finală a neoliticului – mileniile V – IV a. Chr. – spaţiul carpato-dunărean integrându-se în aria primelor manifestări ale orfevrăriei preistorice pe continentul european.
Existenţa în teritoriile din Carpaţi şi de la nordul Dunării a unor bogate zăcăminte aurifere, calităţile estetice ale aurului remarcate încă din eneolitic, valoarea intrinsecă a metalului, iniţial intuită, dar mai ales proprietatea sa de a fi maleabil, uşor de prelucrat, au constituit elemente ce au favorizat practicarea de timpuriu a acestui meşteşug.
În apariţia orfevrăriei eneolitice o influenţă decisivă au avut-o factorii de natură spirituală. Dominat de credinţa în forţa divinităţilor, omul preistoric a creat, pentru a atrage bunăvoinţa acestora, piese din aur cu simboluri cultice, precum şi obiecte de podoabă de uz ceremonial.
Mai multe detalii despre expoziție găsiți aici: https://www.mnir.ro/index.php/expozitia-tezaur-istoric
Vă așteptăm cu drag la muzeu!
Sursa informațiilor MNIR.
Cetatea dacică de la Bănița
”Obiectivul este unul dintre cele mai puțin cercetate arheologic. Singurele săpături au fost efectuate pe parcursul a două campanii, între anii 1960-1961, de către Octavian Floca, pe vremea aceea director al Muzeului din Deva. Acestor investigații le datorăm marea majoritate a cunoștințelor de care dispunem astăzi. De aceea, cetatea rămâne, în continuare, unul dintre cele mai misterioase monumente înscrise pe lista patrimoniului mondial” (dr. Iosif V. Ferencz, Cercetător Științific, Secția de Arheologie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva).
Sursa informațiilor Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
Cuarțul
CUARȚ
NR. INV. 630
D = 168 mm, G = 774 g
NR. INV. 630
D = 168 mm, G = 774 g
Cuarț din Maroc, donația d-lui prof. emerit Vania Atudorei
NR. INV. 1096
D = 71 mm, G = 195 g
NR. INV. 1096
D = 71 mm, G = 195 g
Vă prezentăm informații și imagini despre colecția de minerale, astăzi, despre cuarț.
Cuarțul reprezintă varietatea cristalizată de silice, cu duritate destul de ridicată (7 pe scara Mohs). Prezintă luciu sticlos, gras în spărtură și are o transparență deosebită, care îl face apreciat în optică și în producerea de bijuterii. Cuarțul prezintă proprietăți piezoelectrice, cu aplicații în industria electronică.
Denumirea de cuarț (cremene) este atribuită unui întreg grup de minerale, a căror compoziție de bază este identică dioxidului de siliciu sau apropiată acestuia: SiO₂. Cristalele bine formate se prezintă ca prisme hexagonale, având la capete piramide hexagonale.
Cuarțul este constituentul principal al multor roci magmatice (granite, porfire cuarțifere, pegmatice), roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, gnaise) și sedimentare (în mod deosebit gresii).
Grecii îî spuneau krystalos (gheață) fiind convinși că ar fi fost produs de un ger năprasnic. Denumirea aceasta i-a fost dată și datorită conductibilității sale termice reduse. Vechii greci și romanii confecționau sfere de cuarț pentru ca patricienii sa-și poată răcori mâinile în anotimpul cald. Japonezii l-au numit “Bijuteria perfectă” și l-au văzut ca un simbol al spațiului infinit, al purității, al perseverenței și al rabdării. În culturile străvechi ale Americii Centrale și de Sud, craniile de cristal erau venerate și considerate obiecte religioase foarte puternice. Într-o coincidență remarcabilă sau sincronicitate, triburile din Australia și America de Sud descriu în miturile lor despre facerea lumii, imaginea “Șarpelui Cosmic”, strămoșul tuturor formelor de viață, fiind condus și ghidat de un cristal de cuarț.
Cuarțul apare într-o multitudine de varietăți, în funcție de culorile pe care le are și care sunt datorate incluziunilor.
Cuarțul poate fi găsit peste tot pe Pământ, se formează la orice temperatură, mai ales în rocile sedimentare, metamorfice și vulcanice. Deoarece este foarte rezistent la acțiunea factorilor mecanici și chimici, este prezent atât în munți, cât și în nisipul de pe malul mărilor, râurilor și în deșert.
Cuarțul reprezintă varietatea cristalizată de silice, cu duritate destul de ridicată (7 pe scara Mohs). Prezintă luciu sticlos, gras în spărtură și are o transparență deosebită, care îl face apreciat în optică și în producerea de bijuterii. Cuarțul prezintă proprietăți piezoelectrice, cu aplicații în industria electronică.
Denumirea de cuarț (cremene) este atribuită unui întreg grup de minerale, a căror compoziție de bază este identică dioxidului de siliciu sau apropiată acestuia: SiO₂. Cristalele bine formate se prezintă ca prisme hexagonale, având la capete piramide hexagonale.
Cuarțul este constituentul principal al multor roci magmatice (granite, porfire cuarțifere, pegmatice), roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, gnaise) și sedimentare (în mod deosebit gresii).
Grecii îî spuneau krystalos (gheață) fiind convinși că ar fi fost produs de un ger năprasnic. Denumirea aceasta i-a fost dată și datorită conductibilității sale termice reduse. Vechii greci și romanii confecționau sfere de cuarț pentru ca patricienii sa-și poată răcori mâinile în anotimpul cald. Japonezii l-au numit “Bijuteria perfectă” și l-au văzut ca un simbol al spațiului infinit, al purității, al perseverenței și al rabdării. În culturile străvechi ale Americii Centrale și de Sud, craniile de cristal erau venerate și considerate obiecte religioase foarte puternice. Într-o coincidență remarcabilă sau sincronicitate, triburile din Australia și America de Sud descriu în miturile lor despre facerea lumii, imaginea “Șarpelui Cosmic”, strămoșul tuturor formelor de viață, fiind condus și ghidat de un cristal de cuarț.
Cuarțul apare într-o multitudine de varietăți, în funcție de culorile pe care le are și care sunt datorate incluziunilor.
Cuarțul poate fi găsit peste tot pe Pământ, se formează la orice temperatură, mai ales în rocile sedimentare, metamorfice și vulcanice. Deoarece este foarte rezistent la acțiunea factorilor mecanici și chimici, este prezent atât în munți, cât și în nisipul de pe malul mărilor, râurilor și în deșert.
Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi.
O comoară scitică în ținuturile geților, tezaurul de la Stâncești
În componența tezaurului se aflau opt artefacte: o aplică zoomorfă din aur de mari dimensiuni, două aplici de aur de dimensiuni mai mici, alte două aplici din bronz, două psalii din aliaj de bronz cu argint și o zăbală de fier fragmentară. Tezaurul reprezintă un set de certă tradiție scitică care în împrejurări istorice insuficient elucidate a ajuns în mediu getic.
Aplica zoomorfă a fost îngrijit lucrată dintr-o foaie subțire de aur, probabil prin presare pe un tipar de lemn. Ea fost așezată peste un suport dintr-un material mai rezistent (lemn?). Fixarea foii de aur modelate s-a făcut cel mai probabil prin îndoirea sa de jur împrejurul respectivului suport.
Cu privire la animalul redat, există două opinii: fie este vorba de un animal fabulos, cu cap de mistreț, trup de pește și coadă asemănătoare celei a păsărilor, fie, după alte opinii, ar fi vorba doar de un simplu pește. În ceea ce privește dimensiunile, acestea sunt după cum urmează: lungimea totală 47,8 cm, lățimea maximă în zona mediană este de 9,6 cm, greutatea fiind de cca. 100 de grame.
Piesa a beneficiat de analize metalografice care au relevat un conținut de 59,3% aur, 40% argint, 0,70% cupru și mai puțin de 0,01 urme de bismut. Acest tip de aliaj, cunoscut sub numele de electrum, cu o cantitate foarte mare de argint, este specific Munților Caucaz și Anatoliei estice, ceea ce înseamnă că piese de aur au fost produse în zona Turciei.
Piesele din bronz reprezintă aplici laterale de harnașament, cu rol funcțional dar și simbolic. Forma alungită și ușor arcuită a capătului liber sugerează destul de expresiv un colț de animal – poate chiar de mistreț – eventual în legătură cu reprezentarea de pe aplica mare din aur. Este bine cunoscută existența în lumea scitică a unor seturi întregi de harnașament menite să transforme caii căpeteniilor în făpturi cu aspect fabulos. Prin adăugarea acestor doi „colți” simbolici, s-ar fi putut urmări, transferul unor atribute precum „ferocitatea” mistrețului asupra calului.
Lucrată meșteșugit din aur de bună calitate, aplica zoomorfă de la Stâncești a reprezentat o piesă de podoabă deosebită în epoca ei. Rămâne greu de spus în ce circumstanțe a ajuns în cetatea getică de la Stâncești. Tezaurul putea să fi fost pradă de război, sau putea să fi fost un dar. Nu putem şti dacă a fost utilizată de un rege get sau scit statornicit în cele două cetăți de aici.
#muzeuljudeteanbotosani #sciti #geti #cetati #aur #aplici #arheologie #cercetare
Informaţii preluate din articolul: Alexandru Berzovan, O comoară scitică în ținuturile geților. Considerații privind tezaurul de la Stâncești, Acta Musei Tutovensis, 2018, Bârlad.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.
Goți. Vizigoți. Fibulele lor în spațiul nostru.
#Comorile_muzeului
Goți. Vizigoți. Fibulele lor în spațiul nostru.
Fibulele de tip „Monströso” sunt adevărate opere ale artei giuvaiergeriei antice. Un exemplar extraordinar a fost descoperit într-o așezare de lângă satul Hansca, r. Ialoveni.
Piesa prezentată astăzi a fost confecționată din argint și bronz iar suprafața a fost poleită cu aur. Are resortul dublu prelung, corpul îndoit brusc și portagrafa înaltă. Este prevăzută cu trei discuri ornamentale (două mici, amplasate la capetele resortului, al treilea mare, fixat central pe picior) și un semidisc, aflat pe mijlocul resortului - toate placate cu aplice reliefate subțiri, poleite cu aur, decorate în tehnica filigranului. Datează din sec. IV p. Chr.
Această minunată podoabă face parte din piesele expuse în Sala Tezaur a Muzeului Național de Istorie a Moldovei dar, până în data de 31 decembrie 2020, reprezintă cu cinste patrimoniul național în cadrul expoziției temporare „Wisigoths. Rois de Toulouse” organizată de Muzeul Saint-Raymond din Toulouse, Franța.
Goți. Vizigoți. Fibulele lor în spațiul nostru.
Fibulele de tip „Monströso” sunt adevărate opere ale artei giuvaiergeriei antice. Un exemplar extraordinar a fost descoperit într-o așezare de lângă satul Hansca, r. Ialoveni.
Piesa prezentată astăzi a fost confecționată din argint și bronz iar suprafața a fost poleită cu aur. Are resortul dublu prelung, corpul îndoit brusc și portagrafa înaltă. Este prevăzută cu trei discuri ornamentale (două mici, amplasate la capetele resortului, al treilea mare, fixat central pe picior) și un semidisc, aflat pe mijlocul resortului - toate placate cu aplice reliefate subțiri, poleite cu aur, decorate în tehnica filigranului. Datează din sec. IV p. Chr.
Această minunată podoabă face parte din piesele expuse în Sala Tezaur a Muzeului Național de Istorie a Moldovei dar, până în data de 31 decembrie 2020, reprezintă cu cinste patrimoniul național în cadrul expoziției temporare „Wisigoths. Rois de Toulouse” organizată de Muzeul Saint-Raymond din Toulouse, Franța.
Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Fluturi: Papilionid versus Nymphalid
Familia Papilionidae
Parnassius apollo Linnaeus, 1758
Exemplar colectat de prof. Ioan Nemeș, Toance la data de 28.07.1970.
AA = 75 mm
Parnassius apollo Linnaeus, 1758
Exemplar colectat de prof. Ioan Nemeș, Toance la data de 28.07.1970.
AA = 75 mm
Familia Nymphalidae
Vanessa atalanta Linnaeus, 1758
Exemplar colectat de prof. Ioan Nemeș, Ostra la data de 28.07.1966.
AA = 55 mm
”Natura nu face niciodată nimic fără motiv” (Aristotel)
Papilionid versus Nymphalid, specii din fauna țării noastre în colecția muzeului.
Rudă bună cu fluturele coada-rândunicii
🦋Parnassius apollo Linnaeus, 1758 (VU) este unul dintre cei mai frumoși fluturi de zi din țara noastră.
Relict preglaciar pe cale de dispariție, această specie este întâlnită din ce în ce mai rar în unele pajiști montane din Carpați.
În prezent, Parnassius apollo este protejat, inclusiv prin reglementări ale unor organisme europene la care a aderat și România. Populațiile de P. apollo din Carpații românești au fost atribuite la trei subspecii. P. apollo transylvanicus Schwetzer 1912, P. apollo jaraensis Kertesz 1922 și P. apollo rosenius Fruhstorfer 1923, din care cea din urmă nu a fost în general acceptată.
🦋FLUTURELE AMIRAL Vanessa atalanta Linnaeus, 1758 (LC)
Este un fluture migrator. Prezent în toate tipurile de habitate deschise. Toamna, fluturii se concentrează în livezi extensive. Frecvent și în parcuri sau grădinile din orașe.
Nu poate fi confundat cu alte specii din fauna României.
Larvele trăiesc pe urzici; iernează în stadiu de fluture.
Este prezent în nordul Africii, cea mai mare parte din Europa, Asia și America de Nord până în Guatemala.
În România este prezent în toate regiunile, de pe litoralul Mării Negre până la peste 2.400 m în Carpați.
😲😲😲Știați că...
Denumirea acestei specii provine de la Atalanta (sau Atalante). Fiica lui Iasus și a Clymenei, părăsită pe o stâncă de către tatăl ei, care dorise un băiat și nu o fată.
Atalanta a fost alăptată de către o ursoaică și crescută în sălbăticia codrilor. Mai târziu ea a învățat să vâneze, întocmai ca Artemis, zeița ei protectoare.
Ea era vestită pentru iuțeala picioarelor sale și era învingătoare la toate întrecerile la care a participat.
Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi.
Aurul și Pirita
Aur pur 24 kt (apă distilată), donația d-lui prof. emerit Vania Atudorei
Nr.inv.784
G = 10 g
Nr.inv.784
G = 10 g
Pirită, donația d-lui prof. emerit Vania Atudorei
Nr.inv.1016
D = 44 mm, G = 51 g
Originea - America de Sud
Astăzi, alte minerale, aurul și pirita, bunuri muzeale ce fac parte din colecția de minerale a muzeului.
Aurul, este unul dintre cele mai cunoscute minerale, este un metal prețios moale (duritate 1,5-2,5), maleabil, de culoare “galben de aur”. Aceasta se prezintă în natură sub cele mai diverse forme: foițe, fire răsucite, dendrite arborescente. Cristalizează în sistemul cubic, dar în general se găsește sub formă de pulbere fin diseminată, în masa unor roci și minerale. Aurul primar se formează în soluții hidrotermale, unde apare însoțit de cuarț. În urma dezagregării zăcămintelor aurifere și prin transportarea fragmentelor de către ape, rezultă aurul secundar, aluvionar, dar și alte minerale cu greutate specifică mare. Pentru creșterea durității, aurul se aliază cu argintul și cuprul, iar culoarea sa galbenă variază în funcție de conținutul în argint și cupru.
Aurul a luat naștere înaintea formării sistemului nostru solar, în urma unor gigantice explozii stelare, geneza sa necesitând temperaturi de peste 1 bilion grade Celsius. Aceste enorme temperaturi se ating numai la explozia supernovelor sau la fuziunea a două stele neutronice. De peste 5000 de ani, aurul este un important element pentru civilizația umană. Pe teritoriul României mineritul aurului are o vechime de peste 2500 de ani. Astăzi, aurul este principalul metal valutar și monetar, dar continuă întrebuințarea lui și la confecționarea de bijuterii.
Muzeul Aurului, unicul din Europa se găsește în orașul Brad, județul Hunedoara. Muzeul înfățișează un istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă, din Maramureș și de la Ocna de Fier, precum și eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.
Pirita (aurul nebunilor),numele provine din limba greacă (pyr= foc), deoarece se poate folosi pentru aprinderea focului. Este un mineral compus din sulfați de fier (44,6% fier,53,4% sulf). A fost des găsită cristalizată, cel mai frecvent in cuburi striate. Are culoarea galben deschis cu un luciu metalic si a fost confundată cu aurul între anii 1848 – 1855, când a fost goana după aur din California.
Din punct de vedere economic este importantă pentru obținerea acidului sulfuric, fierului și cuprului, sau ocazional la obținerea aurului.
Sursa informațiilor Muzeul de Științele Naturii din Dorohoi.
Depozitul de bronzuri de la Balșa
“Colecția Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Orăștie se compune dintr-o gamă largă de piese ce aparțin mai multor perioade. Multe dintre aceste artefacte au fost descoperite întâmplător și donate muzeului de-a lungul existenței sale. Astfel, vă aducem în atenție un depozit de artefacte din bronz descoperite în apropierea stâncii Șuncuiușului din comuna Balșa, județul Hunedoara. Adesea vehiculat în literatura de specialitate, depozitul de bronzuri de la Balșa este compus din unelte, turte de bronz și o brățară. Depozitul prezintă o situație singulară dintr-un fenomen larg răspândit în Transilvania ultimei părți a epocii bronzului”, precizează Adrian Cătălin Căsălean, arheolog, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie.
Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
marți, 26 mai 2020
O nouă monedă comemorativă din Vatican - 26.05.2020
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
I already have the official information, received from the Ufficio Filatelico e Numismatico Vaticano, about the commemorative 2-euro coin that the Vatican issues in 2020 to celebrate the "Centenary of the Birth of John Paul II", of which we will know the date in the one that is emitted and the different presentations along with their emission volumes.
The date of issue announced is next June 23, being put on sale in two qualities, FDC and Proof, at the price, for subscribers, of 18 and 37 euros respectively, plus the consequent shipping costs.
The date of issue announced is next June 23, being put on sale in two qualities, FDC and Proof, at the price, for subscribers, of 18 and 37 euros respectively, plus the consequent shipping costs.
Karol Wojtyla was born on May 18, 1920 in Wadowice, Poland. Elected Pope on October 16, 1978, he ruled the Catholic Church until his death on April 2, 2005. John Paul II was beatified by Pope Benedict XVI on May 1, 2011 and canonized by Pope Francis on April 27, 2014.
The coin, designed by Gabriella Titotto, reproduces a portrait of Saint John Paul II, with the Wadowice Cathedral (Minor Basilica of the Presentation of the Blessed Virgin Mary) where he was baptized, with his birth house on the right; the architectural complex is presided over by an eight-pointed star, symbol of the Virgin Mary, to whom John Paul II was very devoted and to whom he dedicated his pontificate. The same star is also the sun, partially obscured by an eclipse: both on the day of birth and on that of the funeral, a solar eclipse was verified, a truly extraordinary astronomical coincidence; in Christian symbolism the sun is the supreme allegory of Christ, a physical representation of the concept of divinity and truth. The laurel bouquet, finally, refers to the glory of the saints and victory:
The coin, designed by Gabriella Titotto, reproduces a portrait of Saint John Paul II, with the Wadowice Cathedral (Minor Basilica of the Presentation of the Blessed Virgin Mary) where he was baptized, with his birth house on the right; the architectural complex is presided over by an eight-pointed star, symbol of the Virgin Mary, to whom John Paul II was very devoted and to whom he dedicated his pontificate. The same star is also the sun, partially obscured by an eclipse: both on the day of birth and on that of the funeral, a solar eclipse was verified, a truly extraordinary astronomical coincidence; in Christian symbolism the sun is the supreme allegory of Christ, a physical representation of the concept of divinity and truth. The laurel bouquet, finally, refers to the glory of the saints and victory:
Issue technical sheet
Nominal value: 2 Euro
Diameter: 25.75 mm
Legal weight: 8.50 g
Sculptor: Gabriela Titotto
Engraver: Maria Angela Cassol
Print run: 65,000 (FDC) 9,000 (Proof) Coinage
: IPZS (Italy)
Price: € 18 (BU) € 37 (Proof)
To complete the complete issue of the coin, the so-called Busta (philatelic-numismatic set that includes one of these coins in BU quality) will be issued later . The product will be offered to philatelic subscribers. So at the moment we don't know the final emission volume.
Subscribers will begin receiving order forms in a few days. Comment, for those who do not know, that to be able to buy in the Vatican you have to be a subscriber. They have a waiting list, but you can write to them regularly until you get it to the following email: order.ufn@scv.va
Subscribers will begin receiving order forms in a few days. Comment, for those who do not know, that to be able to buy in the Vatican you have to be a subscriber. They have a waiting list, but you can write to them regularly until you get it to the following email: order.ufn@scv.va
2020 commemorative 2 euro coins
2 Euro Commemorative Vatican Coins
Sursa informațiilor aici.
O nouă monedă comemorativă din Andora - 26.05.2020
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
The Andorran Ministry of Finance together with the Servei d´Emissions of the Principality have issued a statement among currency distributors throughout Europe to announce the currency issues for this year 2020 and, at the same time, inform them that the dates that were handled initially for the emission of the different products they have been delayed to a date still to be determined due to the crisis caused by Covid-19.
Thanks to the aforementioned statement, to which I have had access, we have some information that we lacked to know, although everything that I have been advancing here on the reason for the two commemorative 2-euro coins, of which we have already confirmed, is confirmed. We know the exact emission volume for each of them and the qualities in which they will be emitted.
Thanks to the aforementioned statement, to which I have had access, we have some information that we lacked to know, although everything that I have been advancing here on the reason for the two commemorative 2-euro coins, of which we have already confirmed, is confirmed. We know the exact emission volume for each of them and the qualities in which they will be emitted.
I remind you that the first to be broadcast will be dedicated to the "XXVII Ibero-American Summit Andorra 2020", an event scheduled for November 26 and that the Minister of Foreign Affairs reported a few days ago that the summit will not be held on the day scheduled with the presence in the Principality of the different leaders. At the end of June, it will be decided whether the meeting of Ibero-American heads of state and government will take place virtually on November 26 or if it will be postponed until spring 2021 to be carried out in person.
Regarding the currency itself, it will have an issue volume of 73,500 units, of which 70,000 will be in BU quality and 3,500 in Proof quality.
The second commemorative 2-euro coin dedicated to the "50 years of the Universal Women's Suffrage" will have a significantly smaller print run, 60,000 pieces, all of them in BU quality.
Finally we have the Euroset of Andorra 2020 in BU quality, made up of the eight circulation coins, from 1 cent to 2 euros, with the current year stamp date. The circulation will be limited to a maximum of 12,000 wallets.
When the dates of issuance of the Andorran commemorative 2 euro coins are known, they will be included in the corresponding tables, to which I leave their corresponding links.
Regarding the currency itself, it will have an issue volume of 73,500 units, of which 70,000 will be in BU quality and 3,500 in Proof quality.
The second commemorative 2-euro coin dedicated to the "50 years of the Universal Women's Suffrage" will have a significantly smaller print run, 60,000 pieces, all of them in BU quality.
Finally we have the Euroset of Andorra 2020 in BU quality, made up of the eight circulation coins, from 1 cent to 2 euros, with the current year stamp date. The circulation will be limited to a maximum of 12,000 wallets.
When the dates of issuance of the Andorran commemorative 2 euro coins are known, they will be included in the corresponding tables, to which I leave their corresponding links.
Sursa informațiilor aici.
Noi reviste numismatice din Germania - 26.05.2020 - PDF
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
The VfS Sammlermünzen der Bundesrepublik Deutschland, the entity that markets the numismatic issues of the different Mint in Germany, regularly issues, every three months or so, a magazine for its clients with information on their latest numismatic issues and future releases.
The one corresponding to the second quarter of 2020 has just been published, to which I add the one of the first that in my day I left to leave you. Unfortunately they can only be read in German, but I think they may be interesting anyway.
The one corresponding to the second quarter of 2020 has just been published, to which I add the one of the first that in my day I left to leave you. Unfortunately they can only be read in German, but I think they may be interesting anyway.
Expoziția temporară: Scuturile din Dacia, la Muzeul Olteniei
Expoziția temporară
Scuturile din Dacia,
la Muzeul Olteniei
Secția Istorie-Arheologie din cadrul Muzeului Olteniei Craiova deschide, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, miercuri, 27 Mai 2020, la sediul său din str. Madona Dudu nr. 14, expoziţia temporară Scuturile din Dacia, un demers cultural realizat pentru toate categoriile de vizitatori cărora încercăm să le trezim interesul pentru cunoaşterea patrimoniului muzeal.
Expoziţia temporară este realizată de către muzeografii, dr. Dorel Bondoc și Gabriela Filip, are un caracter arheologic, constituind un cadru optim de prezentare a celor mai valoroase piese din patrimoniul unor prestigioase muzee din România, alături de obiecte din patrimoniul Muzeului Olteniei.
Expoziția Scuturile din Dacia reprezintă prima inițiativă de acest gen din România putând fi dusă la bun sfârșit, grație eforturilor depuse de Muzeul Olteniei Craiova și a muzeelor partenere, Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Direcția Municipală pentru Cultură, Sport, Turism și Tineret Mediaș, Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta Turnu Severin, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul de Istorie ”Teodor Cincu” Tecuci, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Complexul Muzeal Bistrița, Muzeul de Istorie Turda, Palatul Copiilor Alba Iulia, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul de Arheologie și Etnografie Corabia.
În cadrul expoziției sunt prezentate în condiții optime, câteva zeci de piese, scuturi, descoperite în perimetrul fostei Dacii. Anvergura națională este dată și de numărul mare de muzee care au contribuit cu piese la întregirea acestui ansamblu. Cele mai multe dintre obiecte aparțin, cum era și firesc, epocii romane, însă nu lipsesc piese de scuturi celtice, dacice și vandale. Un număr semnificativ de obiecte aparțin epocii romane târzii, fiind în dotarea armatei romane din această vreme sau aparținând unor războinici de neam germanic.
Odată cu obiectele originale etalate, sunt expuse și reconstituiri dintre cele mai fidele, care, însoțite de explicațiile necesare, fac din expoziția Scuturile din Dacia, un obiectiv demn de vizitat din cadrul Muzeului Olteniei Craiova.
Sursa informațiilor Muzeul Olteniei Craiova.