Aceasta a fost descoperită în anul 2016 în cadrul unor săpături arheologice la mormintele din Ala-Tey 1, situate la poalele muntelui Ala-Tey și, din cauza barajului Sayan-Shushenskoe, la 55 de metri sub apă, în adâncurile unui lac de acumulare cu o suprafață de 240 de metri pătrați. Săpăturile arheologice sunt posibilă doar câteva săptămâni pe an, în lunile mai și iunie, când apa se scurge și întregul lac de acumulare devine o suprafață de nisip. În aceasta perioadă, stratul superior de nisip care acoperă mormintele este spălat de apa care se scurge, expunând dale de piatră și morminte care altfel ar fi fost complet invizibile în peisaj.
Zona a fost, timp de secole, o răscruce de drumuri de comerț și migrație, iar mormintele și cimitirele mai multor popoare din epoca bronzului au fost descoperite acolo. Unul dintre ei, poporul nomad Xiongnu, a construit un imperiu regional în secolele III-II î. Hr., suficient de puternic pentru a reprezenta o amenințare semnificativă pentru China.
Situl arheologic Ala-Tey 1 a fost descoperit anul în 2014, în acea perioadă de 3-4 săptămâni când nu există apă în lacul de acumulare. Situl arheologic părea să fie nedeteriorat. De asemenea, era compact, mormintele fiind grupate mai strâns decât pe celelalte terenuri de înmormântare Xiongnu din zonă, de pe țărmurile erodate ale lacului de acumulare, făcând posibilă cercetarea sistematică a acestuia chiar și în foarte scurta perioadă anuală dintre golirea și umplerea din nou a lacului de acumulare.
De când au început săpăturile de la Ala-Tey 1, peste 100 de morminte au fost cercetate. Deoarece lipsa elementelor vizibile deasupra mormintelor, precum și suprafața nisipoasă au protejat situl arheologic de jafurile antice, rămășițele găsite acolo sunt de foarte mare importanță pentru înțelegerea practicilor funerare și a structurii sociale a civilizației Xiongnu. Singurele relatări istorice despre poporul Xiongnu provin de la cronicarii chinezi, astfel încât rămășițele arheologice sunt de neprețuit în confirmarea sau negarea relatărilor acestora.
Niciuna dintre mormintele masculine dezgropate până în prezent nu includea podoabe elaborate precum catarame mari și obiecte extrem de decorate, ci doar obiecte utilitare (de olărit, cuțite de fier) și foarte rar arme (doar unul dintre cele 90 de morminte avea vârfuri de săgeată}. Mormintele feminine sunt mai diversificate, adesea cu bijuterii prețioase, oglinzi chinezești și centuri cu catarame mari.
Piesa centrală era adesea împodobită cu pietre semiprețioase sau gravată cu imagini zoomorfe ori desene geometrice. Cataramele de bronz feminine au modele complexe, de exemplu, doi cai în luptă, patru șerpi ale căror arcuire arată ca un model geometric, doi tauri cu capetele coborâte, două animale care se privesc reciproc sau modele pur geometrice.
Curelele, din piele sau materiale textile, nu au supraviețuit, dar pe lângă cataramele centrale, s-au păstrat și decorațiunile de pe margine, realizate din bronz, piatră, scoici, mărgele, clopote de bronz sau monede chinezești de bronz. Aceste centuri au fost probabil destul de grele. Au fost descoperite întotdeauna în jurul taliei femeilor îngropate și există semne de uzură, astfel încât se pare că nu erau doar obiecte de înmormântare, ci au fost purtate de fapt în viață. Poate au fost piese de ceremonie păstrate pentru ocazii speciale, precum nunți, și îngropate cu proprietarii lor ca fiind podoaba cea mai prețioasă. Aceste catarame pot de asemenea indica o poziție înaltă în societate sau ar putea fi pur și simplu o reflectare a faptului că femeile aveau o ținută ceremonială mult mai elaborată decât cea a bărbaților.
Sursa informațiilor Harta Comorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu