Piesa zilei: Fragment de vas cu semne și simboluri descoperit la Lozna, jud. Botoșani. A fost încadrat în faza B a Culturii Cucuteni

Piesa zilei: Fragment de vas cu semne și simboluri descoperit la Lozna, jud. Botoșani. A fost încadrat în faza B a Culturii Cucuteni. 

Fragmentul provine de la un perete de vas, probabil umărul unei amfore sau oale mari, din pastă cărămizie, semifină, bine arsă, amestecată cu nisip, netezire mediocră, cu angobă alburie picată.
Fragmentul are dimensiunile de 13 x 12 cm și provine dintr-un vas relativ mare, fără pictură. A fost descoperit întâmplător, la 0,50 m adâncime. Pe suprafața exterioară au fost incizate, după ardere, semne şi diferite figuri.
În partea superioară a sa a fost redată o pasăre în zbor spre stânga, cu ciocul lung, coada rotunjită şi aripi schiţate prin trei linii. În partea de jos a fragmentului se află un arc cu săgeata în el, o altă săgeată fiind deja trimisă în direcţia păsării. Spre dreapta este redat schematic un om iar deasupra sa un soare. La mijlocul fragmentului, între aceste două grupuri figurale se află un şir de 10 semne oarecum grupate. De la stânga la dreapta primul grup are două semne, un U şi un X la care, una din liniile diagonale are prelungiri spre partea inferioară. Al doilea grup este format din patru semne, primul fiind un X, al doilea un triunghi echilateral, cu o linie verticală pe latura superioară. Semnele trei şi patru sunt asemănătoare având aproximativ forma literei V întoarsă şi o liniuţă oblică deasupra lor. Depăşind săgeata îndreptată spre partea dreaptă a păsării se află un alt semn tot în formă de X, uşor deformat. Chiar în marginea superioară a fragmentului s-a incizat un W iar în marginea dreaptă o liniuţă verticală mărginită în ambele capete, de linii orizontale.
Pornind de la identitatea acestor semne pe baza analogiilor cu unele de pe pietrele de la Buneşti, lângă Fălticeni, Silvia Teodor înclină să atribuie incizarea semnelor în secolele III-IV de când datează una din aşezări. Sunt asemănări şi cu unele semne de pe fragmentul descoperit la Coşeşti-Vaslui cu analogii în inscripţiile preistorice de la Glozel, publicate de A. Morlet, le consideră neolitice. Semnele în formă de X sau de V întors se aflau şi pe un toporaş din marnă descoperit la Rădăşeni, lângă Fălticeni pentru care unele analogii se află în inscripţiile runice descoperite în sudul Spaniei . O atribuire târzie a inscripţiilor de la Buneşti o găsim la I. Bianu şi I. Nestor, care le consideră runice. Mai amintim şi inscripţia de pe o fusaiolă descoperită în necropola din secolul al IV-lea de la Leţcani, unde s-au folosit semne asemănătoare şi pe care doamna Cătălina Bloşiu, cu ajutorul profesorilor germani, E. Moltke şi W. Krause a reuşit să o descifreze.
Un alt punct de vedere a fost exprimat de Gh. Lazarovici, acesta considerând că ar putea fi vorba de o „scriere” neolitică. Studiind „scrierea” observa că nu a fost doar pe fragment de vas, ci pe vas, pe partea superioară, deasupra umărului. În urma spargerii vasului nu s-au păstrat toate semnele, unele sunt rupte, iar o parte din „text” rămânând în afara fragmentului păstrat. Părţile lipsă ar fi ajutat, poate, la o mai bună înţelegere a rostului şi rolului semnelor.
Făcând un tabel cu analogii pentru semnele de la Lozna, extrăgând dintr-o bază de date cu peste 3000 de semne neolitice Gh. Lazarovici înclină să creadă că este vorba de un vas de cult eneolitic, piesă de inventar cultic al unei „preotese” pe care erau însemnate mesaje legate de cultul fertilităţii şi fecundităţii şi diferitele ipostaze ale Marii Zeiţe Mame.

Text și ilustrație preluate din: Silvia TEODOR, Gheorghe LAZAROVICI, UN FRAGMENT DE VAS CUCUTENI B CU SEMNE ŞI SIMBOLURI, in CUCUTENI 120, VALORI UNIVERSALE. LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI NAŢIONAL, IAŞI, 30 SEPTEMBRIE 2004, p.93-114.


Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.