Exponatul săptămânii: 10-16 septembrie 2018 - Capac – cultura Cucuteni: Capac descoperit la Tg. Ocna – „Podei”, datat în faza B a culturii Cucuteni (aprox. 3850-3500 î. Hr.).

Exponatul săptămânii: 10-16 septembrie 2018

Capac – cultura Cucuteni:
Capac descoperit la Tg. Ocna – „Podei”, datat în faza B a culturii Cucuteni (aprox. 3850-3500 î. Hr.).

Ceramica cucuteniană și datările în arheologie:
Ceramica nu este importantă doar pentru frumusețea ei, ci și pentru importanța în cercetare, ea jucând în arheologie un rol major.
S-a observat că există, pentru fiecare spațiu și perioadă, un anumit specific al ceramicii (dat de credințele și preferințele estetice ale populației – vizibile mai ales în cazul decorului, de stilul de viață – care cerea vase cu o anumită funcționalitate, de tradiția olăritului în acel spațiu, de materia primă disponibilă etc.). Prin urmare, simplificând, așa cum în prezent „moda” se schimbă, așa și în trecut „moda ceramicii” „supraviețuia” o anumită perioadă.
Această observație le-a permis arheologilor să folosească ceramica pentru a data situri și, apoi, culturi. Pentru complexul cultural Ariușd-Cucuteni-Tripolie, stilul picturii de pe vase este unul dintre factorii importanți pentru determinarea fazei din care face parte un sit. O contribuție importantă în acest domeniu a fost cea a lui Hubert Schmidt, un arheolog german care, pe baza descoperirilor din situl de la Cucuteni, a publicat în 1932 o lucrare folosită și astăzi.
În faza Cucuteni B, din care face parte și exponatul săptămânii, pictura nu mai ocupă întreaga suprafață a vasului (spre deosebire de faza A). În plus, în această perioadă apar reprezentări umane și animale pe vase.
Desigur, există și alte metode de datare. Pentru publicul larg, una dintre cele mai cunoscute astfel de metode este datarea cu 14C. Aceasta, precum și alte metode moderne (de pildă, termoluminescența și datarea cu K-Ar) sunt foarte utile, însă au limitele lor (oferă probabilități și intervale – uneori destul de largi; în plus, sunt destul de scumpe, așa că nu există întotdeauna fonduri pentru a fi realizate – cel puțin nu în număr mare). Astfel, metodele tradiționale de datare au rămas (și vor rămâne în continuare) utilizate pe scară largă.

Complexul cultural Ariușd-Cucuteni-Tripolie
Complex cultural datat în eneolitic („epoca pietrei și a cuprului”, spre finalul epocii pietrei, aprox. 5000-3500 î.Hr. – incluzând și faza Precucuteni), având un larg areal de răspândire (centrul și estul României, Republica Moldova, o parte a vestului și centrului Ucrainei, până în zona Kievului), de aproximativ 400.000 km2.
Această cultură arheologică a fost denumită după locul primelor descoperiri: în apropierea satului Băiceni, com. Cucuteni, jud. Iași și lângă Tripolie (Trypillia), ob. Kiev, Ucraina. Populația care a locuit acest întins spațiu era pre-indo-europeană (de dinainte de venirea indo-europenilor – cei care sunt considerați a fi „strămoșii” majorității popoarelor europene, inclusiv ai românilor).
Unul dintre motivele pentru care cultura Cucuteni este cunoscută în întreaga lume este calitatea și frumusețea ceramicii. Bineînțeles, exista și ceramică grosieră, de uz comun, însă au fost descoperite numeroase vase fine, pictate (în general cu decor spiralic, în fazele târzii cu figurine antropo- și zoomorfe) cu roșu, negru și alb.

Situl
Obiectul a fost descoperit în anul 1977, în situl de la Tg. Ocna – „Podei”. Această așezare din faza Cucuteni B a fost depistată de Constantin Matasă, preot și pionier al arheologiei și muzeologiei (nu vom insista aici asupra importanței sale, însă încurajăm cititorii să consulte lucrarea menționată la finalul textului, volum disponibil on-line la linkul http://www.muzeu-neamt.ro/…/bma-x-in-memoriam-constantin-ma…). Constantin Matasă a efectuat sondaje la „Podei” în 1933, 1939-1943 și 1956, apoi, în anii '70, cercetările au fost reîncepute de arheologul Dan Monah.

Piesa se află în expoziția permanentă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în incinta Muzeului de Istorie și Arheologie (Str. 9 Mai, nr. 7), la etajul al II-lea.
Vă așteptăm cu drag să vedeți această piesă și celelalte artefacte eneolitice ale C.M.I.A.Bc.!

Pentru mai multe informații :
Dumitroaia, Gheorghe, In Memoriam Constantin Matasă, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, X, Editura „Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2001.
Schmidt, Hubert, Cucuteni din Moldova – România. Așezarea fortificată cu ceramică pictată, din epoca pietrei și cuprului și până în apogeul epocii bronzului, volum editat de Mădălin-Cornel Văleanu, Editura Tehnopress, Iași, 2007.


Sursa informațiilor Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău.