Monede antice recuperate
Foto: Ministerul Public
Foto: Ministerul Public
Procurorii români au reușit să recupereze, în urma unor percheziții desfășurate în februarie și martie, în Austria și Germania, 164 de monede antice furate din rezervația arheologică din Munții Orăştiei, anunță Ministerul Public, într-un comunicat publicat pe Facebook.
În rândul monedelor recuperate se află 20 monede Koson (19 din aur și una din argint, sec I î.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II - I î.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare - Callatis (sec. III î. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) şi 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.).
Acest dosar vizează bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național român: tezaure de brațări spiralice, monede, scuturi s.a., sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăştiei și introduse ulterior pe piața internațională de artefacte prin ascunderea și disimularea originii ilicite a acestora.
Sub coordonarea procurorului și cu sprijinul Eurojust, în urma perchezițiilor domiciliare și la case de licitații specializate efectuate în Austria și Germania, au mai fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brățări spiralice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologice românești.
Din probatoriul administrat până în prezent au rezultat probe conform cărora monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice române au fost vândute prin intermediul unor case de licitații, fiind supuse procesului de "reciclare" pentru a dobândi o aparenţă de origine licită, arată Ministerul Public.
Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brățări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitații dacice) etc.
Conform evaluării experților, "loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poarta o legenda scrisa cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepțional, datorită acestor monede, cunoaștem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista".
Această cauză a fost disjunsă din dosarul soluționat anterior de autoritățile judiciare române, cunoscut generic sub denumirea "Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia", în care au fost trimiși în judecată 34 inculpați, dintre aceștia 21 inculpați au fost condamnați definitiv.
În rândul monedelor recuperate se află 20 monede Koson (19 din aur și una din argint, sec I î.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II - I î.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare - Callatis (sec. III î. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) şi 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.).
Acest dosar vizează bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național român: tezaure de brațări spiralice, monede, scuturi s.a., sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăştiei și introduse ulterior pe piața internațională de artefacte prin ascunderea și disimularea originii ilicite a acestora.
Sub coordonarea procurorului și cu sprijinul Eurojust, în urma perchezițiilor domiciliare și la case de licitații specializate efectuate în Austria și Germania, au mai fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brățări spiralice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologice românești.
Din probatoriul administrat până în prezent au rezultat probe conform cărora monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice române au fost vândute prin intermediul unor case de licitații, fiind supuse procesului de "reciclare" pentru a dobândi o aparenţă de origine licită, arată Ministerul Public.
Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brățări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitații dacice) etc.
Conform evaluării experților, "loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poarta o legenda scrisa cu caractere grecești, menționând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepțional, datorită acestor monede, cunoaștem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista".
Această cauză a fost disjunsă din dosarul soluționat anterior de autoritățile judiciare române, cunoscut generic sub denumirea "Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia", în care au fost trimiși în judecată 34 inculpați, dintre aceștia 21 inculpați au fost condamnați definitiv.
Sursa informaţiilor HotNews.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu