Ştiinţă pentru toţi: Tezaurul de la Pietroasele. 1889

Tezaurul de la Pietroasele (cunoscut și ca Tezaurul de la Pietroasa)

Este un tezaur arheologic format din 22 de piese, descoperit în 1837în localitatea Pietroasele, Buzău. Două dintre piesele componente au dispărut în decursul reținerii lor în Rusia. În prezent, cele zece piese restituite în 1956 sunt expuse la Muzeul Național de Istorie. Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut și sub numele popular de „Cloșca cu puii de aur” a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi țărani (Ion Lemnaru si Stan Avram) în timp ce luau piatră de pe dealul Istrița (750 m). Din tezaurul compus inițial se pare din 22 de piese, s-au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: • un platou mare, de 7,6 kg, cu un diametru de 56 cm. A fost rupt în patru bucăți, la puțin timp după descoperire; • o cană (oenochoe), cu înălțimea de 37 cm; a fost reconstituită, fiind deteriorată după descoperire. • o pateră (platou mai mic) cu decor în relief și o statuetă în centru; are un diametru de 26 cm, iar statueta reprezintă un personaj feminin cu un pahar în mâini, așezat pe un tron împodobit cu un vrej de viță de vie. • un colan cu o inscripție gravată cu caractere runice. A fost piesa cea mai studiată din întregul tezaur; • un colan simplu; iar șapte sunt împodobite și cu pietre prețioase: • un colan cu balama; • patru fibule, un fel de broșe folosite la prinderea veșmintelor. Se numără printre cele mai somptuoase exemplare ale antichității târzii; • două vase poligonale, unul octogonal și altul dodecagonal. Se disting prin forma aparte a torților, compuse din două pantere, sprijinite cu labele din față pe o placă decorată și cu cele din spate și coada pe fundul vasului. Au fost, deasemenea, distruse și restaurate de mai multe ori. Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripție, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, și două perechi de brățări încrustate cu pietre. Datarea tezaurului și atribuirea sa au pornit atât de la aspectul pieselor, cât și de la inscripția de pe colan, prezența runelor sugerând un neam germanic. Prima ipoteză atribuie tezaurul vizigoților conduși de Athanaric, care s-au refugiat în Imperiul Roman odată cu apropierea hunilor, tezaurul fiind îngropat cel mai târziu în anul 381. A doua ipoteză îl atribuie ostrogoților, din prima jumătate a secolului al V-lea. Constantin cel Mare a lansat o campanie in anul 332 împotriva vizigoților de la nord de Dunăre. În această campanie, armata bizantină, condusă de fiul împăratului (Constantin al II-lea), a trecut pe podul lui Constantin cel Mare de peste Dunăre, construit la Sucidava (azi Celei) și i-a înfrânt pe vizigoți și, ca urmare, ținuturile de la nord de Dunăre au reintrat pentru o perioadă sub stăpânire romană. Limita de nord a imperiului a fost marcată de Brazda lui Novac întărită cu castrul roman de la Pietroasele unde s-a instalat Legiunea a XI-a Claudia venită de la Durostorum. Este posibil ca vizigoții să se fi refugiat în zona castrului în timpul invaziei hunilor. Tezaurul a avut o istorie foarte zbuciumată. A fost cumpărat de la țăranii care îl descoperiseră de un antreprenor pe nume Verussi. Acesta a zdrobit cu toporul piesele, pentru a le face mai compacte. A fost apoi recuperat parțial de banul Mihalache Ghica, vornic al Departamentului Trebilor Dinăuntru, frate al domnitorului Alexandru D. Ghica, care l-a și adus în atenția lumii științifice a vremii. Popularitatea internațională a dobândit-o în urma Marii Expoziții Universale de la Paris, din 1867, când a fost restaurat și expus sub supravegherea lui Alexandru Odobescu. Ulterior, Odobescu a publicat monumentala monografie arheologică Le Trésor de Pétrossa (1887-1900)[1]. La sfârșitul lunii noiembrie 1875 a fost furat din Muzeul de Antichități din București. A fost recuperat în 1876, însă colanul cu inscripția a fost deteriorat. În anul 1884 trece printr-un incendiu, pentru a fi salvat a fost aruncat pe fereastră. În toamna aceluiași an a fost restaurat la Berlinde Paul Telge, un orfevrier german, și a căpătat aspectul pe care îl cunoaștem și astăzi. În 1917 a fost trimis în Rusia, împreună cu tot tezaurul național, și s-a întors parțial de acolo în 1956 (10 piese din cele 12). Din 1971 este expus la Muzeul Național de Istorie al României. Le trésor de Pétrossa; historique--description; étude sur l'orfèvrerie antique ... avec 372 illustrations, chromolithographies et héliogravures .. by Odobescu, Alexandru, 1834-1895; Muzeul Nat̨ional de Antichităt̨i (Romania) Publication date 1889 Topics Goldwork, Ancient, Silverwork, Ancient, Art objects Publisher Paris, J. Rothschild Collection getty; americana Digitizing sponsor Getty Research Institute Contributor Getty Research Institute Language French Volume v.1-3 At head of title: A. Odobesco Title in red and black; initials Frontispiece: Tesaurul de la Petrósa "Ouvrage publié sous les auspices de Sa Majesté le roi Charles Ier de Roumanie." Bibliography: v. 1, p. 29-40 Sloan candidate Call number 9930196350001551 Identifier gri_33125015244318 Identifier-ark ark:/13960/t49p9gq3n Lccn 03002495 //r78 Ocr ABBYY FineReader 11.0 (Extended OCR) Page-progression lr Pages 737 Possible copyright status NOT_IN_COPYRIGHT Ppi 300 Scan-center getty Scan-date 201801120901 Scanner Digital Transitions BC100, DT R-cam, PhaseOne Digital Backs Full catalog record MARCXML https://archive.org/details/gri_33125015244318