Apariţie editorială: Locuirea din bazinul Someşului Mic în secolele VII-IX. Aşezarea de la Jucu de Sus-Răscruci ( Județul Cluj), Coralia Dorina Bonta

Locuirea din bazinul Someşului Mic în secolele VII-IX. Aşezarea de la Jucu de Sus-Răscruci ( Județul Cluj)

”Presupun, în privința epocii medievale timpurii, că evaluarea critică şi detaliată a ultimelor aproape trei decenii de cercetare arheologică românească ar dobândi nu doar însemnătatea unui simplu bilanţ. Mă gândesc, printre altele, la formularea sau reformularea unor direcţii de cercetare, poate cu accent asupra istoriei economice şi sociale, în contexte locale şi regionale sau la necesitatea stringentă de a apela şi la alte metode de datare a seriilor de vestigii, în afara sprijinului constant, dar atât de relativ, oferit de ceramică, rareori alte categorii de artefacte. Cea din urmă precizare atinge o problemă serioasă a arheologiei medievale timpurii din România.
Aproape în tăcere, mediul de specialitate românesc a renunţat la sintagma „epocă prefeudală”, confuză în privinţa conţinutului şi al segmentului cronologic pe care ar fi trebuit să-l acopere. Substitutul său – perioadă/epocă medievală timpurie – este în acord cu arheologia europeană, dar a rămas neexplicat în raport cu evoluţiile petrecute la fața locului. Aşadar, încă sunt de aşteptat soluții convingătoare la aceleaşi probleme, în legătură cu structurile și specificul unei presupuse etape de trecere de la Antichitatea târzie la segmentul de început al epocii medievale, respectiv definirea prin condiții regionale a perioadei din urmă. Ce am putea înțelege în termeni mai clari prin „epocă medievală timpurie”, în raport cu spaţiul României de astăzi, rămâne o chestiune de supus în continuare dezbaterii.
Fără îndoială, procesul care a determinat configurarea societății medievale în regiunile mari ale unui teritoriu relativ întins, dar fixat pe linia Munților Carpați, a fost influențat de specificități, anumite evoluții regionale. Este cazul Transilvaniei şi al părţii de vest a ţării, unde până în partea de sfârşit a sec. VIII a fost exercitată autoritatea khaganatului avar, de presupus cu forme de organizare mai mult sau mai puţin diferite în raport cu alte segmente geografice. Apoi, nu după multă vreme, aceleaşi teritorii au fost treptat integrate regatului maghiar. Dobrogea, altă provincie importantă, era realăturată spre finalul sec. IX statului bizantin şi structurilor acestuia. ” - fragment din Cuvânt Înainte: Dr. Ioan Stanciu
Institutul de Arheologie şi Istoria
Artei, Academia Română – Filiala Cluj-Napoca

Sursa informaţiilor Editura MEGA.