LINK EXCHANGE

luni, 31 iulie 2017

Marama - Exponatul Lunii August - Muzeul Judeţean Teleorman



Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 1 august a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii August.
Pentru perioada 1 – 31 august 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator o piesă ce face parte din patrimoniul etnografic al Muzeului Judeţean Teleorman, colecţia de port popular. Este vorba de o Maramă.
Marama, de face obiectul Exponatului Lunii, provine din comuna Salcia şi datează din perioada 1901-1925. Aceasta a fost achiziţionată de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 1979, fără a se cunoaşte numele persoanei care a lucrat-o.
Marama sau ştergarul de cap, este o piesă componentă a costumului femeiesc de sărbătoare din zona Teleormanului, fiind principala piesă de completare a acestui costum. Ea se purta numai la sărbători, peste tulpanul cu colţişori ce avea rolul de a acoperi părul femeii căsătorite.
Marama prezentată este confecţionată din borangic galben şi mătase albă, este ţesută în două iţe, cu alesături în tehnica şabacului. Are decorul amplasat la capete, sub forma a trei registre, cel din mijloc fiind foarte lat. Motivele decorative sunt geometrice – romburi, linii - şi vegetal-florale - „pomul vieţii în glastră” sau „ghiveciul cu floare”. La capete prezintă franjuri din urzeală.
„Pomul vieţii” face parte din grupul de motive al copacului, simbol al rodniciei în gândirea populară, iar „ghiveciul cu floare” apare ca o reprezentare a grădinii raiului.
Marama este un obiect de port foarte bine reprezentat în zona Teleormanului, a cărei confecţionare necesita multă migală şi atenţie, deoarece prelucrarea firului de borangic era foarte dificilă. Marama era realizată în cadrul gospodăriei, la războiul de ţesut, de către femei care dobândiseră acest meşteşug de mare virtuozitate tehnică, ce a atins uneori cele mai înalte trepte ale creaţiei artistice. În Teleorman, ştergarul de cap era piesa care se dădea în dar la nuntă generelui, socrilor mari, naşilor şi cumnaţilor, în timp ce se juca hora Nuneasca.


Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu