Lansare: „Autobiografia lui Charles Darwin"

Sâmbătă, 24 iunie, ora 17.00, Editura Humanitas și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vă invită la o dezbatere prilejuită de lansarea volumului „Autobiografia lui Charles Darwin (1809-1882) urmată de fragmente din Călătoria unui naturalist în jurul lumii", care va avea loc în holul central al Muzelui din Șos. Kiseleff nr. 1.

Invitații la dezbatere vin din domenii diverse legate de cercetările lui Charles Darwin: Acad. Dr. Mircea Flonta (filosof și autor al studiului introductiv), Dr. Luis Ovidiu Popa (director al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”), Acad. Dr. Dumitru Murariu (directorul Institutului de Biologie al Academiei Române), Dr. Cristian Lascu (speolog și explorator), Dr. Mihai E. Popa (paleontolog și profesor la Universitatea din București). Moderator: Corina Negrea (realizator de emisiuni de știință la Radio România Cultural).

Ne aflăm în fața unei dublu jurnal al lui Charles Darwin. În prima parte sunt parcurse, de un Darwin care privea înapoi asupra vieții sale, etapele transformării din tânărul nehotărât în privința carierei și pasionat de vânătoare în cercetător absorbit de subiectele descoperirilor pe care le făcea. În a doua parte a cărții sunt însemnate observațiile unui om de știință disciplinat și atent, transcrise pe parcursul călătoriei pe vasul Beagle din 1831 până în 1836. O experiență care îl va purta prin locuri exotice și habitate unice din emisfera sudică și care a fost sursa pentru multe dintre dovezile și observațiile pe baza cărora își va construi teoria selecției naturale în cei douăzeci de ani de redactare a Originii speciilor.

Intrarea este liberă, în limita a 100 de locuri, și se face pe baza înscrierii prin e-mail la adresa anda.visan@humanitas.ro.

Amintirile lui Charles Darwin, scrise pentru „copiii şi nepoţii mei“, deschid o perspectivă revelatoare asupra vieţii şi gândirii unui savant care a revoluţionat nu doar studiul naturii, ci şi felul în care ne vedem pe noi înşine. Această versiune completă a Autobiografiei, editată de Nora Barlow, nepoata lui Charles Darwin, restituie pasajele – considerate prea radicale – cenzurate de familie la momentul primei publicări. Darwin îşi zugrăveşte devenirea pe fundalul unui tablou mai amplu al vieţii intelectuale victoriene, alternând expuneri esenţiale, precum aceea despre credinţa religioasă, cu relatări anecdotice.

Autobiografia este întregită în acest volum cu o selecţie reprezentativă din jurnalul ţinut de Darwin în timpul călătoriei sale în jurul lumii la bordul vasului Beagle (1831–1836). Dacă înaintea acestei expediţii tânărul absolvent al Universităţii Cambridge cocheta cu ideea de a deveni preot de ţară, periplul de cinci ani prin nenumărate ţinuturi l-a făcut să pună la îndoială multe dintre credinţele acceptate despre om şi Pământ şi l-a condus în cele din urmă la elaborarea celebrei sale teorii a evoluţiei prin selecţie naturală. Relatările lui Darwin despre băştinaşii din Ţara de Foc, despre marele cutremur produs pe teritoriul chilian în 1835 sau despre speciile observate în arhipelagul Galápagos constituie nu doar un document unic în istoria ştiinţei, ci şi un fascinant jurnal de călătorie.

Sentimentul dominant ce răzbate atât din Autobiografie, cât şi din Călătorie este cel al uimirii în faţa lumii naturale şi al entuziasmului nemărginit pentru descoperirea ştiinţifică. De peste un secol şi jumătate, figura lui Darwin este caricaturizată în necunoştinţă de cauză, iar ideile sale sunt supuse unor nesfârşite răstălmăciri. Mărturiile fundamentale reunite în acest volum, însoţite de numeroase ilustraţii, îi prilejuiesc cititorului un contact direct şi nemistificat cu savantul, gânditorul şi omul Charles Darwin.

Studiu introductiv de Mircea Flonta. Traducere de Ioana Miruna Voiculescu, Andrei Bontaş şi Ancuţa Bontaş.

Locul lui Charles Darwin (12 februarie 1809–19 aprilie 1882) în istoria cercetării naturii poate fi determinat cel mai bine prin comparaţie cu acela ocupat de compatriotul său Isaac Newton. Dacă Newton a pus bazele ştiinţei exacte a naturii, un secol şi jumătate mai târziu Darwin a stabilit fundamentele studiului ştiinţific al istoriei vieţii pe Pământ. Ceea ce s-a spus despre Newton, anume că nimeni nu-i va putea egala vreodată contribuţiile în domeniul său de cercetare, se poate afirma cu aceeaşi îndreptăţire şi despre Darwin. Atunci când a fost înmormântat în Westminster Abbey, alături de Newton, puţini s-au mirat. Nu fusese el oare cel mai de seamă englez de la Newton încoace? Pe la mijlocul secolului trecut, atunci când se împlinea un secol de la publicarea Originii speciilor, faimosul paleontolog George G. Simpson afirma că toate răspunsurile date la întrebarea „Ce este omul?“ înainte de apariţia acestei cărţi ar trebui să fie reconsiderate. Mai mult decât orice gânditor şi cercetător, Darwin a schimbat imaginea omului despre sine şi despre locul său în lume. Abordările şi modelele inspirate de teoria evoluţiei speciilor ocupă, astăzi, un loc important nu numai în disciplinele biologice, ci şi în multe alte domenii, precum antropologia, lingvistica, psihologia, sociologia, studiile culturale şi de gen,filozofia cunoaşterii şi filozofia morală.

Sursa informaţiilor Humanitas.