LINK EXCHANGE
▼
sâmbătă, 25 martie 2017
Timbrul românesc: Ornamentele armelor / Weapns’s Ornaments
Ornamentele armelor
Weapns’s Ornaments
Romanian:
Romfilatelia introduce în circulaţie, la data de 24 martie, emisiunea de timbre poştale „Ornamentele armelor”, o emisiune ce aduce în atenţia colecţionarilor bogăţia decoraţiilor armelor de foc din secolele trecute.
Arta războiului perioadei moderne este asociată cu începutul folosirii pe scară largă a prafului de puşcă şi dezvoltarea armelor capabile de a folosi explozibili, inclusiv pistoale. Pentru acest motiv, perioada este denumită epoca războiului cu praf de puşcă (un concept introdus de istoricul britanic Michael Roberts, în anii 1950).
Prima imagine europeană a unei puşti a apărut în anul 1326, în manuscrisul „De nobilitatibus sapientii et prudentiis regum” al savantului englez Walter de Milemete.
Autorul cărţii „Uneltele războiului: istoria armelor vremurilor moderne”, expertul în arme Syed Ramsey explică declinul armelor medievale tradiţionale în faţa armelor de foc: „Deoarece o armă de foc necesită un antrenament minim pentru a putea fi folosită, un simplu ţăran cu o puşcă putea să submineze ordinea şi respectul impus de cavaleria din Europa. Deşi o armură bine lucrată putea să prevină penetrarea proiectilului dintr-o armă de foc, prin anii 1690 devenise insuficientă pentru un atac armat frontal şi folosirea sa s-a încheiat, chiar şi printre cavaleri”.
Transformarea armatelor Europei a avut un impact social important aşa cum istoricul militar britanic J.F.C. Fuller declara în cartea sa „Nine Principles of War”: „Muscheta a făcut infanteristul, iar infanteristul a făcut democratul”. Deci, apărarea unui stat rămăsese în mâinile omului de rând, nu în cele ale aristocraţilor, deşi aceştia aveau tendinţa de a monopoliza rolurile de ofiţeri aproape în exclusivitate.
Ca armă de foc de mare importanţă, regăsim pistolul; acesta a apărut iniţial ca o armă folosită de cavalerie. Utilizarea sa cu o singură mână era esenţială. Pistoalele iniţiale reflectau, în general, tehnologia disponibilă muschetelor – foc unic şi încărcare pe gura ţevii – fiind la început concepute pentru suplimentarea armelor mai puternice cu reazem pe umăr.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrează un pistol de provenienţă persană din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 46,5 cm şi calibru de 15 mm. Piesa este realizată din trei materiale: oţel, ce a fost turnat, presat, gravat şi aurit; argint turnat, laminat, decupat, trefilat, gravat şi cizelat; lemn strunjit, încrustat, placat şi finisat.
Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei reproduce imaginea unui pistol cu cremene, de provenienţă italiană, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 54,5 cm şi calibru de 16 mm. Piesa este realizată din patru materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, argintat, aurit şi cizelat; lemn, strunjit şi finisat; argint, turnat, trefilat, filigranat, aurit şi cizelat; coral sculptat.
Timbrul cu valoarea nominală de 8 lei reprezintă imaginea unui pistol cu cremene de provenienţă turcească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 50,5 cm şi calibru de 15 mm. Piesa este realizată din trei materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, aurit şi cizelat; lemn tăiat şi finisat; argint turnat, traforat, aurit şi cizelat.
Timbrul cu valoarea nominală de 15 lei ilustrează tot un pistol de provenienţă turcească din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cu lungimea de 49,5 cm şi calibru de 16 mm. Piesa este realizată din patru materiale: oţel turnat, ciocănit, gravat, aurit şi cizelat; lemn strunjit, încrustat şi finisat; argint trefilat şi cizelat; alamă turnată, laminată şi presată.
Piesele reprezentate pe mărcile poştale aparţin patrimoniului Muzeului Naţional Peleş.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional Peleş pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
English:
Romfilatelia introduces into circulation the postage stamp issue “Weapons’ Ornaments”, an issue meant to bring to collectors the beauty of firearms from bygone centuries.
Warfare of the early modern period is associated with the start of the widespread use of gunpowder and the development of suitable weapons to use explosives, including handguns; for this reason, the era is also referred to as the age of gunpowder warfare (a concept introduced by the British historian Michael Roberts, in the 1950s). The earliest known European picture of a gun appeared in 1326, in the manuscript “De nobilitatibus sapientii et prudentiis regum” by the British scholar Walter de Milemete.
The author of the book “Tools of War: History of Weapons in Modern Times”, arms expert Syed Ramsey explains the decline of traditional medieval weapons due to firearms: “Since firearms require little training to operate, a peasant with a gun could now undermine the order and respect maintained by mounted cavalry in Europe. Though well-smithed plate-armour could still prevent the penetration of gunpowder weapons, by 1690 it had become no match for masses firearms in a frontal attack and its use ended, even among the cavalry.
The transformation of the European armies had a great social impact as British military historian J.F.C. Fuller famously stated in his book “Nine Principles of War”: “the musket made the infantryman and the infantryman made the democrat”. Thus the defence of a state now rested in the hands of the common man, and not in that of the aristocrats, although they tended to monopolise the officer corps almost exclusively.
As a very important firearm one can name the pistol; it appeared initially as a weapon used by the cavalry. Its single handed use was essential. Initial pistols would reflect, generally, the technology available to muskets – single fire and barrel loading – being initially conceived for the supplementation of larger calibre shoulder rest arms.
The stamp with the face value of Lei 2.50 illustrates a Persian origin gun from the first half of the 18th century, with a length of 46.5 cm and 15 mm calibre. The piece is made of three materials: steel, that was cast, moulded, engraved and gilded; cast silver, moulded, laminated, cut and wire spun, engraved and polished; turned wood, inlaid, plated and polished.
The stamp with the face value of Lei 4.50 reproduces the image of a flintlock pistol of Italian origin from the first half of the 18th century, with a length of 54.5 cm and 16 mm calibre. The piece is made of four materials: cast steel, hammered, engraved, silver plated and etched; turned and finished wood; cast silver, wire spun and filigreed, gilded and carved; carved coral.
The stamp with the face value of Lei 8 represents a flintlock pistol of Turkish origin in the first half of the 18th century, with a length of 50.5 cm and 15 mm calibre. The piece is made of three materials: cast steel, hammered, engraved, gilded and carved; cut and polished wood; cast silver, fretted, gilded and carved.
The stamp with the face value of Lei 15 depicts another Turkish origin pistol from the first half of the 18th century, with a length of 49.5 cm and 16 mm calibre. The piece is made of four materials: cast steel, hammered, engraved, gilded and carved; turned wood, carved and polished; drawn and polished silver; cast brass, rolled and pressed.
The pieces portrayed on the postage stamps belong to the National Peles Museum’s heritage.
Romfilatelia thanks the National Peles Museum for its documentary support granted in the creation of this postage stamp issue.
Sursa informaţiilor Romfilatelia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu