“Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii” – o expoziţie temporară dedicată importantului sit arheologic Tărtăria

“Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii” – o expoziţie temporară dedicată importantului sit arheologic Tărtăria

Expoziţia este organizată de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu, pe de o parte, şi de Consiliul Județean Vâlcea, Muzeul Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, pe de altă parte. Vernisajul ei va avea loc marţi, 21 februarie 2017, ora 15, la Muzeul de Istorie a judeţului Vâlcea.
Situl de la Tărtăria este asociat cu celebrele şi controversatele tăbliţe descoperite de Nicolae Vlassa în 1961. Începând cu anul 2010, săpăturile arheologice au fost reluate de un colectiv de arheologi de sub coordonarea ştiinţifică a cercetătorului Sabin Adrian Luca. „De fapt, ţinta şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria – n.n.)”, spunea atunci arheologul prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca.
Conform directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, arheologul Gabriel Rustoiu, “situl de la Tărtăria este unul din cele mai importante situri arheologice, neolitice, din România. Din păcate, cercetările au fost destul de sumare. Avem o primă fază a cercetărilor în 1961, când au apărut și celebrele tăblițe de lut, apoi o campanie în 1989. În ultimii cinci ani, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, care a alocat bani pentru achiziționarea sitului, și cu un colectiv vast, compus din arheologi de la Muzeul Național Brukenthal, Universitatea Lucian Blaga Sibiu și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, am reușit să întreprindem cercetări”. De asemenea, importanţa sitului de la Tărtăria este unanim recunoscută şi de alţi specialişti ai problemelor neoliticului, români şi străini deopotrivă.
Expoziţia va prezenta peste 150 de artefacte neolitice ce ilustrează aspecte din viaţa de zi cu zi (ceramică, obiecte din silex, obsidian şi os) dar, mai ales, viaţa spirituală a comunităţilor ce au locuit acum 6000 mii de ani situl respectiv.
În 2014 a fost descoperită o nouă tăbliță din lut, care prezenta “semne sacre”și care se află în prezent în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. În afara celor trei plăcuțe descoperite în 1961, aceasta este singura tăbliță care a mai fost găsită în situl neolitic de la Tărtăria, chiar dacă mai recentă cu o mie de ani.
Tot o piesă extraordinară este şi o reprezentare a perechii umane, femeia și bărbatul, piesă singulară până în momentul de față pentru zona Transilvaniei.
Spre dezamăgirea multor nespecialişti care consideră şi acum tăbliţele de la Tărtăria drept cea mai veche formă de scriere de pe teritoriul României, trebuie subliniat faptul că specialiştii consideră respectivele pictograme drept “semne şi simboluri magice” deoarece nu există suficiente argumente pentru a fi considerate un alfabet. De altfel, semne şi simboluri magice apar şi în mileniile următoare, pe artefacte din arealul altor civilizaţii, în complexe şi pe obiecte legate clar de viaţa spirituală a respectivelor comunităţi.

Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea.