Ştiinţă pentru toţi: Urme ale civilizației dacice, anterioare cuceririi romane, în perimetrul Cetății din Alba Iulia. Descoperiri arheologice în premieră în curtea viitorului sediu al Consiliului Județean

Descărcările arheologice efectuate în curtea viitorului sediu al Consiliului Județean Alba (fostul Centru Militar) din imediata apropiere a Porții a III-a a Cetății Vauban, au dus la o serie de descoperiri în premieră pentru acest spațiu. Este vorba în primul rând de urme de locuire dacică, datate anterior cuceririi romane. Cei doi arheologi care au realizat cercetările, Radu Ota și Cristian Florescu, spun că este pentru prima dată când se poate documenta așa ceva pe teritoriul fostului castru roman. Din păcate, materialul dacic descoperit este destul de puțin ceea ce face problematică datarea lui exactă.

Săpăturile realizate la adâncime mare (până la 5 metri) au mai scos la iveală mai multe barăci romane, un altar votiv dedicat lui Jupiter și Geniului protector al centuriei, dar și un strat de arsură care indică un incendiu foarte puternic, probabil din timpul invaziei turcești din 1658.

”Săpăturile au durat cam patru luni și jumătate. Oriunde sapi în acest areal sunt dovezi ale locuirii și din perioada post-romană și a evului mediu timpuriu, a evului mediu târziu și perioada premodernă, până la perioada habsburigică. În acest spațiu am idenitificat urme ale barăcilor legiunii a XIII-a Gemina dar și o locuință a Centurionului” a spus Radu Ota, arheolog expert la Muzeul Național al Unirii și totodată responsabilul științific al cercetărilor.

Altarul închinat lui Jupiter ”cel foarte bun și foarte mare”, cum îl numeau romanii, a fost descoperit la circa trei metri adâncime și va fi expus în sala multifuncțională a viitorului sediu al Consiliului Județean. Un asemenea altar descoperit in situ este în sine o raritate extraordinară în lumea romană.

Pe amplasamentul săpăturii, arheologii au determinat mai multe faze de locuire din interiorul fostului castru roman, care a fost folosit și în evul mediu ca fortificație și a funcționat ca fortificație și în timpul Principatului Transilvaniei, în secolele XVI-XVII. După perioada romană a existat o locuire intensă în secolul IV, în perioada post-romană, și sunt, de asemenea, urme sporadice din secolele X, XI, XII, culminând cu perioada Principatului Transilvaniei.

Săpăturile au descoperit și urmele unui incendiu puternic care ar fi mistuit orașul. Stratul de arsură de aproximativ 30 de centimetri i-au făcut pe arheologi să presupună (deocamdată) că ar fi vorba despre distrugerea cetății ca urmare a invaziei lui Ali Pașa, care, în 1658, în fruntea unei armate formate din 50.000 de soldați turci și tătari, a distrus cetatea și orașul din afara cetății, apărate de doar 2.000 de oameni.

Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Alba, zidurile romane descoperite vor fi conservate in situ.