Tot norodul: copii, părinți, studenți, șomeri, pompieri, actori, șoferi, doctori, bancheri, șefi, frizeri, violoniști, academicieni, artiști, funcționari, fotografi, profesori, poeți, IT-iști, bicicliști, corporatiști, bugetari, regizori, bucureșteni, provinciali, idealiști, bone, ochelariști, navetiști, ziariști, magistrați, piloți, toți, dar absolut toți sunt așteptați între 3 și 5 decembrie 2016, între 10 și 18, la Târgul de Sfantul Nicolae de la Muzeul Țăranului.
130 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari... vin din toate zonele țării cu lucruri frumoase, pe care le-au meșterit peste an.
Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi, turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, cofeturi, țuică... și câte și mai câte.
Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român.
De sâmbătă, 3 până luni, 5 decembrie 2016, de orele 10 de dimineață până la 6 seara. Intrarea se face prin strada Monetăriei.
Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari)
***
Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară și Moș Nicolae… Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărți „lăcaș curat al faptelor bune“ cu paznicul graniței apusene de pe cer și moșul care pune în ghetele copiilor o nuia și dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toți creștinii. Sân Nicoară este o creație a satului, și Moș Nicolae una a mediului urban. Diferențele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaților, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moș Nicolae doroforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă și neoriginală. Se știe puțin despre el. A apărut atunci când orașul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moș Nicolae există dacă vine și, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Așa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulțumesc până oi întoarce“. În sat, nici Moș Ajun, nici Moș Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiți, deci plătiți, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.
Bătrânii de iarnă, de Irina Nicolau
Sursa informaţiilor Muzeul Național al Țăranului Român.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu