Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia expune, în vitrine, peste 150 de obiecte care datează din anii 4.000 înaintea erei noastre, între care obiecte de uz casnic, unelte, podoabe și reprezentări ale zeităților, care au fost descoperite în perioada 2010-2015, în importantul sit arheologic de la Tărtăria.
Expoziția ”Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii” a fost vernisată joi la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și poate fi vizitată până în jurul datei de 20 februarie, potrivit arheologului Cristian Florescu.
”Am realizat o expoziție temporară cu piese care redau ideile și credințele religioase ale epocii respective, precum și piese care redau viața de zi cu zi, piese de uz casnic. Toate aceste artefacte nu au mai fost aduse împreună într-o expoziție, fiind puse acum pentru că este vorba de rezultatul a cinci ani de cercetări arheologice”, a declarat arheologul Cristian Florescu.
Între piesele expuse se află vase de ceramică, greutăți pentru plase de pescuit, unelte de os și piatră, străpungătoare și spatule cu care își prelucrau oamenii hainele, figurine, statuete antropomorfe, podoabe, elemente ale vieții spirituale și reprezentări ale zeităților.
”Așa cum în momentul de față avem icoane, așa și ei își reprezentau zeitățile de acum 6.000 de ani”, a explicat Cristian Florescu.
Majoritatea obiectelor sunt făcute din lut, os și piatră.
”Expoziția este organizată pe trei compartimente: un compartiment de ceramică, al doilea referitor la elemente de viață spirituală și mai ales elemente aparținând culturii Vinča, precum și al treilea compartiment căruia putem să-i spune general, din viața de zi cu zi, în care sunt prezentate uneltele de uz casnic (…) Expoziția este dedicată exclusiv perioadei neolitice”, a spus Cristian Florescu vizitatorilor prezenți la expoziție.
Directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, a spus la vernisarea expoziției, că artefactele au fost descoperite în situl de la Tărtăria, care este unul dintre cele mai importante din România.
”În ultimii cinci ani am reușit să întreprindem cercetări mult mai ample. O parte din piese le puteți vedea aici, iar o altă parte sunt la restaurare”, a spus Rustoiu.
Obiectele au fost descoperite în cadrul mai multor campanii de cercetări arheologice. Obiectivul principal al proiectului, dezvoltat prin colaborarea Muzeului Național al Unirii din Alba Iuia și Muzeul Brukenthal din Sibiu, îl constituie dezvelirea vestigiilor arheologice din cuprinsul așezării de la Tărtăria și transformarea acestora într-un parc arheologic vizitabil de către turiști. De asemenea, se preconizează construirea unei baze de cercetare arheologică interdisciplinară, care să poată să găzduiască specialiști de primă mână din țară și din străinătate.
Sursa imaginilor si informaţiilor Ziarul Unirea.
Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a prezentat joi, 17 noiembrie, expoziţia temporară “Cinci ani de cercetări sistematice la Tărtăria-Gura Luncii”. Cu această ocazie au fost expuse peste 120 de artefacte descoperite în perioada 2010-2015, în importantul sit arheologic Tărtăria.
Unul dintre obiectele descoperite este o reprezentare a perechii umane, femeie și bărbat, piesă singulară pentru zona Transilvaniei. Potrivit specialiștilor, aceasta ar putea fi introdusă chiar în categoria „tezaur”, fiind o piesă unicat.
Expoziția cuprinde trei compartimente: de ceramică, dedicat vieții spirituale și vieții de zi cu zi. În cadrul compartimentului referitor la elemente de viață spirituală, printre cele mai senzaționale piese se numără figurine antropomorfe, reprezentări antropomorfe pe vas.
„Situl de la Tărtăria este unul dintre cele mai importante situri arheologice din România, situri neolitice. Din păcate, cercetările au fost destul de sumare. Avem o primă fază a cercetărilor în 1961 când au apărut și celebrele tăblițe de lut, apoi o campanie în 1989. În ultimii cinci ani, cu sprijinul Consiliului Județean Alba care a alocat bani pentru achiziționarea sitului și cu un colectiv vast compus din arheologi de la Muzeul Național Brukenthal, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia am reușit să întreprindem cercetări mult mai ample”, a declarat directorul muzeului din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu.
Expoziția vernisată la Alba Iulia, dedicată exclusiv perioadei neolitice, a fost prezentantă de către Cristian Florescu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
„Expoziția este organizată pe trei compartimente: un compartiment de ceramică, un al doilea compartiment referitor la elemente de viață spirituală descoperite la Tărtăria, precum și al treilea compartiment, general, este vorba de viața de zi cu zi, în care sunt prezentate uneltele de uz caznic, uneltele de os, de piatră, greutățile, suporturile și o vitrină cu piese care nu le putem idetifica sigur rolul lor funcțional”, a explicat Cristian Florescu.
Sursa: Youtube Utilizator: Alba24.ro
Reamintim că în situl Tărtăria au fost descoperite trei tăbliţe cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 î.Hr.. Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în anul 1961 de către arheologul Nicolae Vlassa. Două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci și diferite obiecte. Cea de-a treia cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Tăblițele de la Tărtăria ar putea reprezenta cea mai veche scriere din lume, fiind cu o mie de ani mai veche decât scrierile sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr. Datarea lor reprezintă însă motivul pentru care sunt atât de controversate. Tăblițele au fost confecționate din lut nears, iar, pentru conservarea lor, au fost arse în cuptor. După stilul pictogramelor, acestea au similitudini cu cele de la Uruk și Djemdet Nasr.
Cercetările arheologice în această zonă au fost reluate ulterior, pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii şi are o suprafaţă de peste 2,5 hectare, care a fost cumpărată de către Consiliul Judeţean Alba de la foştii proprietari, pentru a conserva situl.
„De fapt, ţinta şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria – n.r.)”, a explicat atunci arheologul Sabin Luca. Săpăturile au fost reluate în 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, şi continuate, cu o pauză din cauza lipsei resurselor financiare, până în 2015.
Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 şi cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) şi Iuliu Paul (1989). Planul şi profilul aşezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici şi Marco Merlini în perioada 2005-2006.
În aprilie 2012, piese de bronz şi fier, datând din Epoca Bronzului au fost descoperite în localitatea Tărtăria, pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu. Ar fi vorba despre un depozit de astfel de piese, iar descoperirea a fost anunţată atunci de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Sursa imaginilor şi informaţiilor Alba24.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu