Grădini bucureştene şi peisagişti din spaţiul cultural german

Casa de cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei organizează un dublu eveniment în 1 noiembrie, începând cu ora 18:30: conferința și lansarea broșurii. Invitați: istoric de artă Oana Marinache, arhitect Raluca Zaharia și fotograf Cristian Gache.

Asociația și Editura Istoria Artei a coordonat în perioada septembrie – octombrie 2016 proiectul cultural „Istorie și multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului”, realizând broșura „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”, de 32 pagini, format A5, ediție bilingvă, color, tipărită în 1000 exemplare. Broșura este distribuită gratuit Arhivelor Naționale ale României, Ordinului Arhitecților din România, Muzeului Municipiului București, Casei de cultură „Friedrich Schiller”, școlilor bucureștene cu predare în limba germană.

Broșura prezintă pe scurt istoria principalelor grădini publice bucureștene și amenajări peisagistice, începând cu secolul al XIX-lea și până în anii '30 ai secolului al XX-lea: Kiseleff, Cișmigiu, Cotroceni, Icoanei, Ioanid, Herăstrău, Botanică, grădinile palatelor regale. Dintre personalitățile care și-au adus contribuția la înfrumusețarea capitalei sunt evocate: Louis Adolphe Leyvraz, Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Rudolf von Borroczyn, Franz Harrer, Vladimir de Blaremberg, Johann Schlatter, Ulrich Hoffmann, Wilhelm Knechtel, Friedrich (Fritz) Rebhuhn. De origine prusacă, elvețiană sau austriacă, de profesie horticultori, botaniști, ingineri, arhitecți, peisagiști, toți își leagă numele de apariția și dezvoltarea marilor grădini bucureștene, jucând un rol fundamental în amenajarea și modernizarea spațiului public și privat.

Cercetător și autor text: istoric de artă dr. Oana Marinache
Traducere în limba germană: dr. Silvia Irina Zimmermann
Design: Cristian Gache
Editare: Asociația ARCHÉ și SC INOMOT CREATIV SRL
Cercetarea a fost realizată în Arhivele Naționale ale României, sediul central și Direcția Municipiului București.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României și al Casei de Cultură „Friedrich Schiller”.

Sursa informaţiilor aici.