Câteva informaţii despre bisericile de lemn dispărute care au aparţinut comunei Valea Lungă şi satelor aparţinătoare

Satul Făget reprezentat pe cartarea iosefină(1763-1787), biserica de lemn dispărută este indicată cu roşu
Sursa: http://mapire.eu/en/map/firstsurvey/?bbox=-1810641.0275058723%2C4655303.434352091%2C4871789.733297376%2C7614945.169554116

 

1. Făget: reconstruită în 1721, biserica a dispărut după 1872, când i-a luat locul edificiul de piatră. A supraviețuit un număr impresionant de icoane, datorate lui Nechita Zugravul (1754), Iacov din Rășinari (mijlocul sec. XVIII) și fiului său Nicolae din Feisa (1774-1775).
Sursa:
Bisericile de lemn din județul Alba, Ana Dumitran, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, p. 7,
https://www.academia.edu/11980710/Bisericile_de_lemn_din_jude%C8%9Bul_Alba

2. Glogoveț: înfățișarea din 1761 a bisericii se datora credinciosului Petru Dumitru. Episcopul Ioan Bob a înzestrat-o cu un clopot, care s-a adăugat celui din 1725, dăruit de popa Tudor. Acestea sunt astăzi singurele supraviețuitoare ale trecutului, păstrate în biserica cea nouă, construită în 1912.
Sursa:
Bisericile de lemn din județul Alba, Ana Dumitran, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, p. 9,
https://www.academia.edu/11980710/Bisericile_de_lemn_din_jude%C8%9Bul_Alba

Satul Lodroman reprezentat pe cartarea iosefină(1763-1787), biserica de lemn dispărută este indicată cu roşu
Sursa: http://mapire.eu/en/map/firstsurvey/?bbox=-1810641.0275058723%2C4655303.434352091%2C4871789.733297376%2C7614945.169554116

3. Lodroman: biserica atestată de conscripția inochentiană, reparată de săteni cândva anterior anului 1761, a supraviețuit până în 1838, când a fost ridicată o biserică de piatră, înlocuită și aceasta în 1927. Din vechiul patrimoniu a rămas doar un potir cu piciorul din argint și cupa aurită, probabil rezultat din îmbinarea a două obiecte, interesant pentru textul în limba greacă și anul 1791 inscripționate pe talpă.
Sursa:
Bisericile de lemn din județul Alba, Ana Dumitran, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, p. 11,
https://www.academia.edu/11980710/Bisericile_de_lemn_din_jude%C8%9Bul_Alba

   

Satul Lunca reprezentat pe cartarea iosefină(1763-1787), biserica de lemn dispărută este indicată cu roşu
Sursa: http://mapire.eu/en/map/firstsurvey/?bbox=-1810641.0275058723%2C4655303.434352091%2C4871789.733297376%2C7614945.169554116

4. Lunca (com. Valea Lungă): biserica atestată în 1733 a fost reparată în 1751, lucrările fiind plătite cu banii rezultați din exploatarea terenului cu care a fost înzestrat lăcașul ca urmare a legislației tereziene. Biserica a supraviețuit până în 1884, când a fost edificată alta, din piatră, posibil actuala biserică, a cărei pisanie spune că a fost înălțată în 1907, dată la care, foarte probabil, s-au făcut doar importante reparații.
Sursa:
Bisericile de lemn din județul Alba, Ana Dumitran, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, p. 11,
https://www.academia.edu/11980710/Bisericile_de_lemn_din_jude%C8%9Bul_Alba

 

Satul Tăuni reprezentat pe cartarea iosefină(1763-1787), biserica de lemn dispărută este indicată cu roşu
Sursa: http://mapire.eu/en/map/firstsurvey/?bbox=-1810641.0275058723%2C4655303.434352091%2C4871789.733297376%2C7614945.169554116

5. Tăuni: biserica atestată la 1733 a fost reconstruită din temelie în 1757. În 1790 aceasta a fost înzestrată cu icoane noi, pictate de Popa Nicolae din Feisa, păstrate astăzi în colecția Muzeului de Istorie din Blaj. Lăcașul a supraviețuit până în 1898, când a fost înlocuit prin cel de zid.
Sursa:
Bisericile de lemn din județul Alba, Ana Dumitran, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, p. 20,
https://www.academia.edu/11980710/Bisericile_de_lemn_din_jude%C8%9Bul_Alba

6. Valea Lungă: construită în 1753 pe terenul și cu spesele nobilului catolic local Ladislau Desi, biserica a supraviețuit până în 1893.
Sursa:
Bisericile de lemn din județul Alba, Ana Dumitran, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, p. 21,
https://www.academia.edu/11980710/Bisericile_de_lemn_din_jude%C8%9Bul_Alba