Ştiinţă pentru toţi: Zid de incintă al castrului roman de la Apulum(în partea de vest), descoperit în timpul reabilitării unei clădiri de secol XVIII(Museikon)

Zidul de incintă vestică a Castrului roman de la Apulum a fost descoperit, recent, în Cetatea Alba Carolina, în clădirea în care a funcționat primul spital militar din țara noastră și unde va fi amenajat un muzeu de artă religioasă, denumit Museikon.

Zidul de incintă vestică a Castrului roman de la Apulum a fost descoperit cu ocazia lucrărilor de construcție a noului muzeu de icoane de la Alba Iulia, ce va găzdui și obiecte de patrimoniu.

Radu Ota, arheolog al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, responsabil științific de șantier, a spus, marți, că alături de zidul Castrului au fost descoperite o canalizare romană și o canalizare austriacă.

”Descoperirea este una foarte importantă pentru că a fost identificat zidul de incintă vestică a Castrului roman de la Apulum, foarte bine păstrat, pe o înălțime de aproximativ 4 – 4,5 metri față de nivelul actual de călcare. E evident că îl vom surprinde și sub actualul nivel. Ceea ce este foarte important e că s-a păstrat parte din mortarul antic. Mortarul este păstrat încă din antichitate de mai bine de 1850 de ani. De asemenea, am identificat și o clădire mai veche peste care s-a construit această clădire austriacă, o clădire din perioada medievală, o canalizare romană, o canalizare austriacă. Toate acestea vor fi păstrate și redate publicului vizitator”, a spus Ota.

Conform cercetărilor s-a observat că asupra zidului i-au fost realizate intervenții, reparații, încă din epoca romană, dar și în perioada Evului Mediu, a adăugat Ota.

Zidul va putea fi vizitat de turiști după finalizarea muzeului de artă religioasă.

Prin proiectul Museikon se dorește revitalizarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, parteneri fiind Muzeul din Bergen (Norvegia), Muzeul National al Unirii si Arhiepiscopia Ortodoxă de la Alba Iulia. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE (Spatiul Economic European) 2009-2014, în baza donațiilor Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului.

La inaugurare, muzeul va conține peste 5,642 de obiecte, precum și 52 de icoane si 15 carti restaurate. Muzeul va găzdui trei icoane de o imensa valoare istorică, culturală și religioasă.

Se estimează că valoarea totală a proiectului va ajunge la nouă milioane de lei.

Sursa informaţiilor şi imaginilor Ziarul Unirea.

În cadrul șantierului de la complexul muzeal „Museikon” din Alba Iulia, arheologii și constructorii au descoperit o parte a zidului de incintă vestică a Castrului Roman de la Apulum, o canalizare romană foarte bine păstrată și o canalizare austriacă. „Museikon” este unic în Transilvania și va găzdui cărţi vechi, obiecte de patrimoniu de o reală valoare și o colecție impresionantă de icoane. După finalizarea lucrărilor, acesta va deveni unul dintre cele mai importante puncte de atracție ale județului Alba.

„Este o cercetare foarte complexă. Am descoperit mai multe lucruri, mai multe etape istorice. Este normal, pentru că suntem în interiorul Castrului Roman de la Apulum care evident că a fost refolosit și în Evul Mediu ca Cetate Medievală. Sunt tot felul de intervenții, reparații pe zidurile romane, reparații încă din Epoca Romană dar sunt și intervenții, reparații din timpul Evului Mediu. Cel mai probabil, am avut o reparație undeva post secol XII – XIII, deci undeva în secolele XIV – XV”, a explicat Radu Ion Ota, arheolog în cadrul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia și responsabil științific al șantierului.

Potrivit arheologului, cercetările sunt importante din mai multe puncte de vedere, deoarece s-ar aduce date în plus cu privire la dezvoltarea Castrului Roman de la Apulum, cu privire la locuirile succesive din perioada Evului Mediu și intervențiile din perioada Habsburgică. Totodată, vor fi rescrise și informațiile cu privire la dezvoltare istorică și evoluția istorică din acest loc.

„În urma lucrărilor efectuate în urmă cu mai bine de zece ani, undeva în anii 2000-2002, realizate de colega Daniela Marcu Istrate, la Palatul Episcopal s-a descoperit zidul de incintă vestic al Castrului Roman de la Apulum, chiar și un turn intermediar de apărare și conform unor informații și planului pe care l-a publicat dânsa, am analizat și am zis că undeva în zona asta trebuie să fie o altă parte a zidului vestic din incinta Castrului Roman de la Apulum”, a declarat Radu Ota.

În partea vestică a clădirii complexului „Museikon” s-a descoperit o parte a zidului de incintă vestică a Castrului Roman de la Apulum. În subsolul clădirii s-a identificat o canalizare romană foarte bine păstrată, care va fi redată vizitatorilor. În timpul lucrărilor a fost indetificată și o canalizare austriacă care a spart un zid mai vechi al unei clădiri din secolele XVI – XVII.

Radu Ota a precizat că austriecii au amplasat clădirea pe o mai veche construcție medievală care cel mai probabil apare pe planul semnat și întocmit de Giovanni Morandi Visconti, un arhitect italian care a realizat Cetatea Vauban.

„Această clădire probabil a aparținut unui nobil maghiar, pentru că Ceatea a aparținut Regatului Ungariei, apoi Principatului Transilvaniei. Austriecii practic au construit aici un spital militar și înainte de această clădire a existat o clădire probabil din secolele XVI – XVII care apare pe planul lui Giovanni Morandi Visconti, datat la 1711”, a spus responsabilul științific al șantierului.

Potrivit arheologului, s-a realizat o decapare a unei părți din latura vestică a actualei clădiri austriece, unde a fost descoperit un zid roman, zidul de incintă vestică, realizat în tehnica antică din blocuri mari, cioplite și prinse în mare măsura și cu mortar antic. „Avem câteva monstre de mortar antic care încă se mai văd până la 4 metri înălțime față de nivelul actual de călcare”, a explicat Radu Ion Ota.

„Eu consider că este o descoperire extraordinară pentru că acest zid va putea fi vizibil și va putea fi vizitat de către turiști. Pentru această clădire, care va fi un viitor muzeu, Museikon, muzeu de artă religioasă, icoane, carte veche, în oferta turistică practic o să redăm un lucru extraodinar, vizitarea acestui zid de incintă roman. Să ai un zid roman păstrat la o înălțime de 4 – 4,5 metri față de nivelul de călcare, cred că nu oriunde mai găsești așa ceva. Din punctul meu de vedere, sunt arheolog de 12 ani și ceva, pentru mine e cel mai important șantier arheologic”, a transmis arheologul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Radu Ota a explicat că o parte din zid a fost demantelat (nr. – demolat) încă din Evul Mediu. „Au fost demantelări undeva din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Pentru că au fost tot felul de șantiere în Cetate, faza a II-a a Palatului Arhiepiscopiei Catolice, alte două biserici parohiale și normal că blocurile acestea au fost extraordinare pentru orice construcție, pur și simplu le-au reașezat și au construit alte clădiri”, a spus responsabil științific al șantierului.

Zidul Castrului Roman a avut o refacere încă din Epoca Romană și o refacere probabil în secolul XIV – XV, o refacere din Evul Mediu, potrivit arheologului.

În fața clădirii a fost descoperită o continuare a zidului roman, dar acesta a fost afectat în Evul Mediu. Totodată, s-a descoperit și un rest de clădire medievală,peste care s-a construit clădirea austriacă.

„Am dat de o boltă care probabil este anterioară acestei clădiri austriece. Este cel mai probabil undeva în perioada pre-modernă pentru secolele XVI – XVII”, a explicat arheologul.

Orice intervenție realizată de constructor este documentată de arheologi și uneori, dacă aceștia găsesc ceva interesant sau important, se studiază și se propune spre conservare și viziare. În partea din spate a clădirii, săpăturile au dat peste o canalizare austriacă boltită.

„Constructorul a vrut să facă o subzidire și a dat de o canalizare austriacă, care era boltită. Bolta cel mai probabil va fi reconstruită pentru că s-a surpat. Această canalizare austriacă sparge o clădire din perioada pre-modernă, un zid mixt din piatră și cărămidă. Consider că și această canalizare austriacă ar merita păstrată, conservată și am propus arhitectului să găsească o soluție pentru a fi vizitată”, a explicat Radu Ota.

Potrivit proiectului, în interiorul clădirii va fi amenajată și o cafenea, iar astfel vizitatorii vor putea să viziteze și să vizioneze descoperirea.

De asemenea, arheologul Radu Ota a explicat că au fost descoperite trei perioade istorice: „perioada Habsburgică, o etapă din timpul Principatului Transilvaniei și o parte din zidul roman de incintă”. ”Cel mai probabil acest muzeu va avea și un lapidarium, un loc unde vor fi expuse monumente romane, un lapidarium care va fi amenajat pe terasa din spatele clădirii”, a mai explicat arheologul.

La subsolul clădirii va fi amenajată o sală de expoziții temporare. Totodată, acolo a fost indentificată o canalizare romană cu două ziduri.

„Pe interior este un ciment roman pentru impermeabilitate și baza canalizării este acoperită cu cărămizi romane. Și această canalizare evident va fi păstrată, acoperită cel mai probabil cu sticlă și redată spre vizitare turiștilor. Este, dacă nu mă înșel, a doua canalizare romană din interiorul Castrului Roman de la Apulum, care va fi păstrată spre vizitare. Sperăm prin viitoarele cercetări pe care le vom face în afara clădirii, cel mai probabil o să surprindem această canalizare și afară”, a mai spus Radu Ota.