Piesa zilei: Canceu din secolul al XIX-lea din Transilvania

Piesa zilei: Canceu din secolul al XIX-lea din Transilvania

Vasul pe care îl prezentăm este un canceu datat cu anul 1853, cu toate caracteristicile ceramicii transilvănene, modelat la roată, cu toartă, angoabat în interior şi la exterior, unde este decorat în culorile brun, verde, galben şi smălţuit.

Meşterul olar a pictat şi natura, încadrând cerbul în goană, între doi pomi ai vieţii, având coroana stilizată floral în repetiţie de două romburi urcând spre „cer” ( a se vedea către gura vasului), rombul simbolizând în arta populară Soarele.

Meşterul a folosit elemente întâlnite în diferite civilizaţii (soarele, pomul vieţii, elementul floral, zoomorf) pictând viaţa şi teama de sfârşit a ei, mergând până la detaliere, pe ochiul mărit de groază al cerbului, privind înapoi spre primejdie. Mai aducem o precizare, că la astfel de vase, unele motive decorative sunt de influenţă austriacă sau maghiară (cerbul, păsările, pomii stilizaţi, florile).

Ajunsă în Moldova şi folosită în case, apoi intrată în colecţiile muzeale, această ceramică este o mărturie care completează informaţiile despre ceramica transilvană a secolului al XIX-lea şi despre circulaţia ei în toate regiunile locuite de către români.
Decorul fitomorf, floral şi zoomorf, pare a fi un fragment dintr-o scenă de vânătoare, reprezentând un cerb alergând, cu capul întors spre urmăritori.

Olăritul, ca meşteşug a cunoscut o evoluţie şi o continuitate în diferite centre din România, ajungând la înflorire până în a doua jumătate a secolului XX. Acesta a fost pragul ce a marcat apoi momente de dispariţie şi revenire a unor centre, rămânând puţini meşteri olari ce au mai avut curajul să ducă mai departe acest meşteşug aflat la concurenţă cu industria porţelanului care a acaparat pieţele. Cu toate acestea, în case ţărăneşti sau în colecţii particulare şi muzeale s-au păstrat piese de olărie de o frumuseţe unică. Realizate de meşteri artişti, vasele modelate, pictate, smălţuite şi unele fiind chiar datate, rămân valori de necontestat.

Secţia de etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani deţine alături de piese de mare rezistenţă cu valori colecţionate de pe raza judeţului şi o serie de vase realizate de meşteri transilvăneni. Ele provin de la Muzeul de Ştiinţele Naturii Dorohoi, unde în urmă cu zeci de ani au fost achiziţionate sau donate împreună cu alte categorii de piese, pentru a alcătui o colecţie de etnografie. Având în vedere reorganizarea muzeelor de după 1968, aceste piese au fost transferate la Muzeul Judetean Botosani.

Din păcate multe din piesele respective nu au avut fişe de identificare, dar după tehnică şi cromatică am determinat faptul că au fost lucrate în zona oraşelor Braşov şi Sibiu, probabil de către saşi, dar nu este exclusă nici contribuţia meşterilor olari unguri sau români. Aceştia au început încă din Evul Mediu să se organizeze în bresle, ce aveau obiceiurile, însemnele , marca şi statutele lor. Comenzile erau aşa de numeroase încât şi cei care nu făceau parte din aceste organizaţii erau toleraţi pentru a-şi desfăşura activitatea.

Sursa informaţiilor Muzeul Judeţean Botoşani.