Două noi monede comemorative cu valoarea de 500 de yeni vor fi puse în circulaţie în Japonia - 31.10.2015

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Within the "Prefectures of Japan" series, have been submitted by the "Japan Mint" final two pieces of the series, you spend at Fukushima and Tokyo. These bimetallic coins of 500 yen will be issued in mid-2016, completing the 47 that comprise the series begun in 2008 to mark the 60th anniversary of the Local Autonomy Law. 

Fukushima

The coin features an image of the Soma-NOMAOI Festival held in the cities of Soma and Minamisoma (including the ancient city Odaka), this is one of the most popular festivals in the prefecture of Fukushima. During the festival, more than 500 people mounted horses with traditional Japanese samurai armor, galloping at full speed, in the recreation of a splendid and heroic spectacle. 

KACCHU Keiba (Horseracing): A group of ten young people dressed as Samurai warriors armed, wearing traditional white headbands instead of warriors helmets, competing in a race of 1,000 meters.

Tokyo

The coin depicts the Tokyo Station Marunouchi Building . This station building designed by Kingo Tatsuno, was completed in 1914. The interior and domed roofs of their north and south were burned in 1945 because of the war. It was designated as a national cultural property in 2003 and restored to its original appearance in 2012.

In the currency Gyoko Street is also shown, which runs from the square in front of Tokyo Station Marunouchi Building the Imperial Palace, Gyoko Street is a historic avenue that is sometimes used for official events of the Imperial family as well as for processions of cars and horse-drawn carriages for ceremonies presents credentials to the newly appointed foreign ambassadors.

Common reverse the entire series

Features common to all series

Face value: 500 Yen
Composition: 75% Copper, Zinc 12.5%, 12.5% ​​nickel
Diameter: 26.5 mm
Mintage: Variable (around 1.8 million for each prefecture)

On the website Coins Bimetallic you can learn more about this series. 

Sursa informaţiilor: http://www.numismatica-visual.es/2015/10/500-yen-serie-prefecturas-de-japon-fukushima-y-tokio/

FIER DE CĂLCAT - EXPONATULUI LUNII NOIEMBRIE/Muzeul Judeţean Teleorman

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită marţi, 3 noiembrie 2015, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII NOIEMBRIE.
Pentru perioada 1- 30 noiembrie 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un FIER DE CĂLCAT
Fierul de călcat aparţine colecţiei etnografice a muzeului, categoria obiecte din metal, provine din comuna Calomfireşti a judeţului nostru şi datează din primii ani ai secolului al-XX-lea.
Fierul de călcat este confecţionat din fier prin turnare, are formă triunghiulară iar la partea superioară prezintă o protuberanţă care avea rolul practic de a închide capacul fierului dar şi rol oarecum artistic. Acest fier de călcat funcţiona cu ajutorul cărbunilor aprinşi introduşi în corpul lui, care încălzeau talpa fierului şi în acest fel se puteau netezi rufele. Fierul prezintă un mâner din lemn la partea superioară. pentru a fi manevrat cu uşurință, deşi este destul de greu, iar lateral prezintă nişte orificii care aveau rolul de a scoate fumul produs ce cărbunii aprinşi. Se folosea atât în gospodăriile ţărăneşti cât şi în cele orăşeneşti; la începutul secolului trecut neexistând gospodărie fără acest obiect de uz gospodăresc. Ceea ce diferențiază fiarele de călcat sunt acele figurine care aveau şi rol funcţional, figurine ce reprezintă cocoşi, lei, şerpi, delfini.
Se crede că acest gen de obiecte de uz gospodăresc au apărut în China încă din secolul I, folosindu-se pentru călcat vase metalice umplute cu mangal. Dar abia începând cu secolul al XVII-lea, în Europa au apărut plăcile de fontă triunghiulare prevăzute cu un mâner, care aminteau într-o măsură mai mare de fiarele de călcat actuale. Ulterior, au apărut fiare de călcat din fontă umplute cu mangal. Se consideră că fierul încălzit electric a fost inventat în anul 1882 de către Henry W. Seeley.
Odată cu apariţia fiarelor de călcat electrice în ţara noastră şi a conectării gospodăriilor din mediul rural sau orăşenesc la reţeaua de curent electric, nu s-au mai folosit fiarele de călcat cu cărbuni.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/muzjudteleorman/posts/897956260324366?fref=nf

Expoziția “Cartea transilvăneană din colecțiile Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”

Manuale școlare, lucrări teologice, filologice sau de drept, lucrări scrise în maghiară, germană şi latină vor fi prezentate sâmbătă, la Muzeul Unirii din Alba Iulia. De la ora 13.00, se deschide expoziţia expoziția “Cartea transilvăneană din colecțiile Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”.

În cadrul expoziției vor putea fi văzute produse ale tiparului transilvănean din perioada 1647-1800, lucrări tipărite în limbile maghiară, germană și latină. Volumele expuse reprezintă manuale școlare, lucrări teologice, filologice sau de drept care au apărut în centre precum Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Cluj, Aiud, Tîrgu-Mureș sau Șumuleu Ciuc. Se remarcă exemplarul din Approbatae Constitutiones (Oradea, 1653), o piesă rară sau fragmentul Calendarului pe anul 1670 (Sibiu, 1669) a cărei foaie de titlu este unicat.

Expoziția poate fi vizitată între 31 octombrie – 29 noiembrie 2015.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Direcția Județeană pentru Cultură Alba și Asociația Prietenii Muzeului Unirii.

Sursa informaţiilor: http://alba24.ro/sambata-muzeul-unirii-din-alba-iulia-prezinta-expozitie-de-carte-transilvaneana-din-perioada-1647-1800-approbatae-constitutiones-printre-lucrari-446221.html

Expoziția itinerantă „EGIPTUL FARAONILOR”

Comunicat de presă

Marți, 3 noiembrie 2015, ora 13, la Casa Argintarului, str. Dornei nr. 5 se va deschide expoziția itinerantă „EGIPTUL FARAONILOR”.
În cadrul expoziţiei vor fi expuse numeroase piese originale, precum statuete, amulete, scarabei, podoabe adunate din zece muzee din România (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca; Muzeul Național Brukenthal din Sibiu; Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu; Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare; Muzeul Țării Crișurilor din Oradea; Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău; Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva; Muzeul Județean Mureș din Târgu Mureș și Muzeul de Istorie din Turda, Muzeul Municipal Carei).
Prin reconstituirile și obiectele originale expuse, vizitatorii vor putea intra în universul fascinant al culturii și civilizației egiptene antice şi vor putea reflecta la naşterea şi evoluţia cunoscută în decursul a patru milenii de către instituţii, legi şi cutume ale societăţii umane „civilizate”.
Legăturile spaţiului carpatic cu Egiptul sunt observabile încă din epoca bronzului, fapt reflectat în numeroase piese ce alcătuiesc tezaurele de bronzuri şi aur din Transilvania, piese care prezintă forme sau decoruri ce amintesc de simboluri utilizate și în Egiptul antic (spada de la Apa, pandantive semilunare, piese cu simboluri solare sau lingouri de tip keftiu).
Prin construcţiile pe care le-au realizat, organizarea statală şi standardele de viaţă ridicate, egiptenii au ajuns la conştiinţa că sunt o civilizaţie cu mult superioară faţă de popoarele din jur. Expoziţia încearcă să surprindă resorturile mentale ale acestei filosofii.

Corneliu Gaiu

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/complexmuzeal.bistritanasaud/photos/a.1461459480821218.1073741839.1452707395029760/1497575163876316/?type=3&theater

RECEPŢIA PRODUSULUI DIGITAL ÎN CADRUL PROIECTULUI EDITORIAL NOILE MEDIA: INSTRUMENTE DIGITALE PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI

În data de vineri 30 octombrie 2015, de la ora 12,00, are loc la sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (str. Arh. Grigore Cerchez nr. 16, sector 1, telefon 021-230 6992)

ACTIVITATEA DE RECEPŢIE A PRODUSULUI DIGITAL ÎN CADRUL PROIECTULUI EDITORIAL NOILE MEDIA: INSTRUMENTE DIGITALE PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI: MECANISME REPRESIVE ÎN ROMÂNIA 1945-1989. DICŢIONAR BIOGRAFIC. PARTEA I: LITERELE A – L, IMPLEMENTAT DE INST ȘI FINANȚAT DE ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL.

Programul activităţii: ● prezentarea raportului de activitate privind implementarea proiectului; ● prezentarea publică şi recepţia produsului digital (pagina web) conform prevederilor contractului. Participă: ● dl.director al INST, Prof. Dr. Radu Ciuceanu; ● dl. conf. univ. dr. Octavian Roske, secretar ştiinţific al INST; ● managerul proiectului, dr. Corneliu Beldiman; ● contabil-şef al INST, ec. Daniela Cilibaşa; ● realizatoarea paginii web, PFA ing. Ionica Diaconu; ● membrii echipei proiectului.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/177943659213132/

Lada de zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti, Ambasada Federaţiei Ruse în România şi Muzeul Etnografic Rus organizează în perioada 5 – 29 noiembrie expoziţia „Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”, eveniment ce are loc în cadrul Zilelor Culturii Ruse 2015.

Expoziţia reuneşte obiecte din colecţiile Clubului Etnologic Parascheva din Sankt Petersburg şi este dedicată unuia dintre cele mai complexe şi spectaculoase fenomene ale culturii tradiţionale - nunta din Nordul Rusiei. Publicul va avea ocazia să vadă şapte ansambluri vestimentare complete ce reflectă îmbrăcămintea rituală de sărbătoare a ţăranilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea din judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelk: costume de mire şi mireasă, costum de sărbătoare al fetei – „povyazocniţa” (costum arhaic al cărui element principal este cel de găteala a capului numită „povyazka” - „lăgătoare”), dar şi ansambluri vestimentare purtate de femei de diferite vârste, toate confecţionate de membrele Etnoclubului, după modele existente în colecţiile Muzeului Etnografic Rus.

Zestrea nu era doar o garderobă a noilor căsătoriţi, ci şi o oportunitate, în cadrul ceremoniei de nuntă, pentru tânăra nevastă şă-şi etaleze iscusinţa lucrului manual cu care era dăruită. Fetele care se pregăteau de momentul căsătoriei lucrau o gamă variată de articole de găteala a capului, basmale, cearşafuri („margini de pat”), ştergare, feţe de masă, poalele ornamentate ale cămăşilor femeieşti, ciorapi, mănuşi, plăpumi din resturi textile şi săculeţe sau buzunăraşe pentru dulciuri („lakomniky”), piese vestimentare textile, brâie, în tehnici diverse (ţesut, broderie, broderie cu fir metalic, dantelărie, tricotaj, arta din petice cusute). În mod special se acorda atenţie brâielor şi ştergarelor, acestea fiind cele mai frecvente cadouri făcute de mireasă rudelor prin alianţă şi partcipanţilor la ceremonialul de nuntă. Cadoul tipic pentru mire era o pereche luxoasă de mănuşi (cu degete) din stofă, brodate cu fir de aur, iar pentru rudele apropiate - mănuşi şi ciorapi, care în zonele din Nordul Rusiei erau tricotate cu fir policrom. Un atribut esenţial al tainei cununiei religioase a fost aşa-numitul „podnojnoye” - piesă textilă (un prosop, o bucată de pânză, o basma) pe care stăteau mirii în timpul cununiei. Tradiţia de nuntă din Nordul Rusiei a creat în acest scop o ţesătură specială numită „traversa de sub picioare” („podnojnaya şirinka”). De obicei, aceasta este realizată de către mireasă, iar după nuntă intra în folosinţa clerului bisericii.

Partea specială a expoziţiei o constituie cele peste douăzeci de păpuşi de cârpă create cu motive preluate dintr-o colecţie rară de păpuşi din satul Pokşenga, judeţul Pinejsk, gubernia Arhanghelsk, păpuşi folosite pentru un joc tematic al fetelor adolescente “de-a nunta” şi „în metische” (petrecere tinerească). Construit pe joc ritual şi situaţii de viaţă, acest tip de joc permite copilului, într-o formă accesibilă lui, să asimileze un rol pe care îl va aplica ulterior în viaţă.


Nunta tradiţională rusă este un fenomen complex, incluzând aspecte variate prin origine, natură şi elemente funcţionale. Împreună cu ritualuri arhaice (loviturile rituale peste mâini, despletirea cozilor fetei logodite, etc.) în ritualul de nuntă au intervenit obiceiuri creştine, cum ar fi rugăciunea, cununia şi altele.

Ceremonia de nuntă a fost împărţită în trei etape: perioada premaritală, nunta propriu-zisă, şi perioada postmaritală. Prima etapă include pregătirea pentru ceremonialul de nuntă şi luarea de rămas bun al fetei de la prieteni, sat, vecini, etc. În suita de acţiuni premaritale intra peţirea rituală, vizita la casa mirelui („dom smotrety”), rugăciunea, înţelegerea între rudele fetei şi ale mirelui, baterea rituală peste mâni, întâlnirea de la casa miresei, plânsul ritual al miresei, baia premaritală a miresei, petrecerea fetelor mari, despletitul miresei. Printre obiceiurile de nuntă se înscriu şi ritualurile „de găteală” a miresei, repetatele binecuvântări date mirelui şi miresei, cumpărarea rituală a miresei de către rudele mirelui, cununia, petrecerea miresei şi mirelui, nunta, legătoarea (schimbarea pieptănăturii la mireasă din cea de fecioară în nevastă), petrecerea de nuntă la casa mirelui şi la casa miresei, darurile de nuntă oferite tinerilor căsătoriţi, ritualul „prostirii” (cearceafului) cu cinstea fetei şi multe altele. În primul an de după nuntă, tinerii căsătoriţi participă la ceremonialul „Masleniţei”, la săptămâna Sfântului Toma şi cinstesc toate sărbătorile vizitând părinţii noii căsătorite şi pe toţi cei care au participat la nuntă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 5 noiembrie, ora 12.00, în Sala Gheorghe Focşa, Şos. Kiseleff nr. 28, sector 1, expoziţia putând fi vizitată apoi, de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/176889339318555/

CONDAMNAREA COMUNISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎNTRE NECESITATE ȘI REALITATE

Sergiu Musteață este prof. univ. și decan al Facultății de Istorie și Geografie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. A publicat 6 monografii și peste 200 articole în domeniile istoriei, protecției patrimoniului cultural și analizei manualelor școlare de istorie.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1646468622295349/

Expoziţia "Asociaţia foştilor grăniceri călăreţi din Teiuş şi şcoala românească"

Cu ocazia Zilei Arhivelor Naţionale, vă invităm la vernisajul expoziţiei "Asociaţia foştilor grăniceri călăreţi din Teiuş şi şcoala românească". În colaborare cu Consiliul Judeţean Alba şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, vă vom prezenta documente din perioada 1861-1946, referitoare la susţinerea şcolilor româneşti.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1641963986062257/; https://www.facebook.com/abnews.ro/posts/806478156128389

Lăzi de breaslă - Exponatul lunii noiembrie 2015/Muzeul Municipal Dej

Exponatul lunii noiembrie 2015

În perioada 2-30 noiembrie 2015, Muzeul Municipal Dej organizează pentru public Exponatul lunii noiembrie: Lăzi de breaslă, simboluri și unelte ale meșterilor dejeni. Expoziția cuprinde lăzi de breaslă, convocatoare ale breslelor cizmarilor, olarilor și lăcătușilor, sigilii, steaguri de breaslă, diverse unelte ale meșterilor, precum și foto-copii după privilegii primite de breslele din Dej.
Simbolurile breslelor erau reprezentate de ladă, tablă de convocare, sigiliul și mai târziu steagul. Lada era primul obiect pe care o breaslă îl achiziţiona. În aceasta se păstra diploma (privilegiul), contractele, fondurile bănești ale asociației și alte documente. Lăzile erau confecționate din lemn sau metal, având formă dreptunghiulară și dimensiuni diferite. Lada se deschidea în mod solemn la adunările generale ale breslei și rămânea așa pe toată durata ședinţei. Banii lichizi erau depuşi în lada breslei alături de documentele importante. Aceasta avea de obicei două lacăte cu două chei diferite, fiecare dintre ele fiind încredinţată unuia dintre staroşti. Lada era iniţial păstrată în casa starostelui, dar mai târziu, când breslele au dispus de case proprii, aceasta ocupa un loc de cinste în una din camere, având aproape o valoare mistică, în faţa ei depunând jurământul staroştii breslei.
Tabla de convocare sau convocatorul breslei, un alt simbol important al breslelor, era păstrată întotdeauna în casa breslei fiind scoasă numai atunci când se ţineau ședinţe ordinare sau extraordinare. De regulă acestea erau din lemn, însă în secolul al XIX-lea apar și cele fabricate din metal. Sigiliile aveau imprimate însemnele breslei respective și erau confecţionate din metal, pentru a fi aplicate pe ceara moale. Toate actele emise de breaslă trebuiau să fie întărite prin aplicarea sigiliului.
Statutul breslei avea şi o componentă religioasă. Breasla avea propriul ei altar, pe care era datoare să-l alimenteze cu lumânări şi obiecte decorative de cult. Membrii breslei erau obligaţi să participe la ceremoniile religioase îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, având un loc bine stabilit în biserică, iar la procesiuni trebuiau să poarte steagul breslei, pe care era cusută stema proprie.
În oraş breslele aveau funcţii sociale, politice, militare, economice şi religioase, cerute de organizarea societăţii medievale. Ele constituiau o importantă rezervă economică, fiind surse de venituri pentru oraşe (taxe, vămi, mărfuri confiscate, donaţii), de exemplu în anul 1532 breasla măcelarilor trebuia să plătească opt florini de aur şi ceară, pentru oficierea slujbelor la parohia romano-catolică din Dej.
Străzile din Dej, menţionate între anii 1400-1578, purtau numele breslaşilor ceea ce arată importanţa lor în viaţa şi economia urbană: Uliţa Brutarilor, Uliţa Pescarilor, Uliţa Cizmarilor, Uliţa Căruţaşilor, Uliţa Morii. În privinţa locuirii meşterilor în oraş, aceştia respectau în mare, regulile medievale de aşezare pe străzi. Astfel, cizmarii locuiau în partea nord-vestică a cartierului Mulatău, iar olarii şi pieptănarii în partea de sud-vest. Tăbăcarii erau concentraţi în valea pârâului Salca, pe strada Valea Codorului, zonă în care se găseau gropi cu apă sărată, pe care o foloseau la argăsit şi tăbăcit.
Încă din evul mediu, toate breslele din oraş se bucurau de statutul de nobilitate adică erau deţinătoare a unor privilegii regale. În secolele XVIII-XIX cu excepţia câtorva proprietari de pământ şi mici burghezi, majoritatea locuitorilor oraşului Dej erau meşteşugari şi comercianţi grupaţi în bresle. Un număr mare de meşteşugari făceau parte din breasla cojocarilor, croitorilor, olarilor, măcelarilor, pantofarilor, pieptănarilor, tâmplarilor, lăcătuşilor, fierarilor, tinichigeriilor, dulgherilor, rotarilor, căruţașilor, funarilor, şelarilor, şi lustruitorilor de trăsură. Mai puţin în oraș erau: perierii, cuţitarii, pălărierii, geamgii, săpunari, aşa-numiţii ,,turnători” de lumânări, ceasornicarii, arămarii și bijutierii.
Toți acești meșteșugari cuprinși într-una din breslele amintite au contribuit la dezvoltarea orașului Dej în Evul Mediu și în Epoca Modernă.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/muzeuldej.muzeul/posts/931267973611566

Emisiune numismatică dedicată împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Mateiu I. Caragiale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 2 noiembrie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Mateiu I. Caragiale.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 10 lei
Metal: argint
Titlu: 999‰
Formă: rotundă
Diametru: 37 mm
Greutate: 31,103 g
Calitate: proof
Cant: zimţat

Aversul monedei prezintă o compoziţie grafică inspirată din romanul lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, anul de emisiune „2015”, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 lei” şi stema României.

Reversul monedei redă portretul şi semnătura lui Mateiu I. Caragiale, o ilustraţie realizată de acesta pentru capitolul Asfinţitul Crailor din romanul său, Craii de Curtea-Veche, şi anii între care a trăit scriitorul „1885”, „1936”.

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei.

Monedele din argint dedicate împlinirii a 130 de ani de la naşterea lui Mateiu I. Caragiale au putere circulatorie pe teritoriul României.

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Sursa informaţiilor: http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10776 

Monedă Argint

Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 250;

Avers: o compoziţie grafică inspirată din romanul lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche, anul de emisiune „2015”, inscripţia „ROMANIA”, valoarea nominală „10 lei” şi stema României.

Revers: portretul şi semnătura lui Mateiu I. Caragiale, o ilustraţie realizată de acesta pentru capitolul Asfinţitul Crailor din romanul său, Craii de Curtea-Veche, şi anii între care a trăit scriitorul „1885”, „1936”. 

Sursa informaţiilor: http://www.bnr.ro/EmisiuniDetails.aspx?idd=2722&WebPageId=726

Fotograful Aurel Bauh

Aurel Bauh (1900-1964) ce s-a format ca artist fotograf în Franța, își deschide un atelier foto în București, atelier foto pe care îl deținea încă în str. Popa Rusu nr.7, prin anul 1949, aşa cum reiese din arhivele Securității. În vitrina atelierului sau a fost expus multa vreme portretul pictorului Jules Perahim în uniforma de colonel sovietic.

Emanuel Bădescu este bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Licenţiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică şi la multe alte publicaţii. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-Bucureşti, Imnurile naţionale la români, Bucureştii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc şi alte poveşti din Bucureşti. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalităţii în România, Nicolae Ionescu. Bucureştii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureştii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea Scriitorilor), Conspiraţia Securităţii, Carol Popp de Szathmári, fotograful Bucureştilor, De toate din vechiul Bucureşti, ultima apariţie editorială fiind Bucureştii lui Mazar Paşa.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1182218151793224/

O nouă monedă de 2 euro, aniversând 800 de ani de la construcţia cetăţii Monaco, va fi emisă în mica ţară - 29.10.2015

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Official Journal of the European Union published today the issuance of a 2-euro coin commemorating by Monaco for the "800th Anniversary of the construction of the first castle on the rock" (official name), currency as had been announced only count with 10,000 units, expected every proof version. 

The motif depicted on the coin shows a tower on top of the rock. At the top, the name of the issuing country 'MONACO' and beside the Paris mint mark and the mint mark of the master. At the bottom is the inscription 'Fondation de la FORTERESSE "(Foundation of the fortress), accompanied by the years" 1215 "and" 2015 ".

The issue date is announced on November 1, although it appears to be in numismatics exhibition being held on 14 and 15 November, under the name "Le Roi-Soleil et les Princes of Monaco", where You can purchase any of these currencies at a price and output will be very high. 

2.02 square kilometers of area inhabited by 36,371 residents. The most densely populated state in the world and the second smallest after Vatican. A tax haven since 146 years ago.

Since 1869, its residents do not pay income taxes. The decision was taken after the end of business success casinos (combined with a climate that allows you to enjoy 300 sunny days a year) procure the country a windfall. After applying the measure started a real boom in construction, which turned the place into a true city of millionaires thereafter disembark on Monaco not only to play but also to live and do business.

The history of this city-state surrounded by France and the Mediterranean began 800 years ago, in June 1215 when a detachment of Genoese Ghibellines began building a fortress on the top of the Rock of Monaco, a stone of 141 meters located on the coast. For seven centuries, albeit with various interruptions, the country is led by the House of Grimaldi.

Sursa informaţiilor: http://www.numismatica-visual.es/2015/10/monaco-2e-cc-2015-800-anos-de-la-fortaleza-de-monaco/

Două noi monede de 5 euro care comemorează concertul de anul nou (2016) vor fi puse în circulaţie în Austria

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Austrian Mint coin issuance begins 2016 with a facial of 5 euros dedicated to one of the most traditional events of the first day of the year, the New Year's Concert of the Vienna Philharmonic Orchestra, held every year since the golden room called "Musikverein" to an estimated 1,000 million people in 90 countries potential audience. 

An image of a magnificent concert with level of detail, common to all Austrian coins is shown on the reverse of the coin. A trio of cellists is depicted in the foreground, with a trio of double bass players right behind them. The impressive organ and elaborately decorated Golden Hall of the Musikverein can also be seen in the background. On the left, the director of the orchestra is represented in relief, his leadership and his hands up, while Neujahrs-konzert (New Year Concert) is written vertically.

The obverse of the coin shows nine sides the coats of arms of the nine federal provinces of Austria.

The coin with face of 5 euros, as all emitting Austria this value, will be available in two versions, the face value of copper and silver, presented in the portfolio, at prices ranging from 14 to 15 € in the online shop of the Austrian Mint. 

Features coins

Metal: Copper / Silver 800
Size: 28.5 mm
Weight: 8.9 g / 10 g
Issuing volume: 200,000 / 50,000
Issued: December 2, 2015

New Year Concert

The New Year's concert of the Vienna Philharmonic Orchestra (German: Das Neujahrskonzert der Wiener Philharmoniker) is a show that takes place every year on the morning of January 1 in Vienna, Austria. It is transmitted throughout the world from the Golden Hall called "Musikverein" to an estimated 1,000 million people in 90 countries potential audience.

This concert, which had its origins in 1940, but suffered a suspension was in 1945 due to the deterioration of the structure airstrikes allied forces.

The music is mostly of the Strauss family (Johann Strauss (father), Johann Strauss (son), Josef Strauss and Eduard Strauss) and his contemporaries.
The flowers that decorate the concert hall "Musikverein" is an annual gift the city of San Remo, Liguria, Italy.

The concert always ends with several encores after the main program (tips that are not included in the program). The musicians then collectively wish a happy New Year, and ends with the Blue Danube waltz by Johann Strauss (son) followed by the Radetzky March.
During this last work, the audience clapping to the beat and the director gets to direct, during automatically, instead of the orchestra.

Sursa informaţiilor: http://www.numismatica-visual.es/2015/10/austria-5e-2016-concierto-de-ano-nuevo/

Inaugurarea expoziţiei „Identităţile heraldice ale Republicii Moldova”/3 noiembrie 2015

La 3 noiembrie 2015, în spaţiul expoziţional de la parterul muzeului va fi inaugurată expoziţia „Identităţile heraldice ale Republicii Moldova".

Evenimentul este prilejuit de aniversarea a 25-a de la adoptarea Drapelului de Stat şi a Stemei de Stat ale Republicii Moldova, precum şi de aniversarea a 20-a de la instituirea Comisiei Naţionale de Heraldică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. În cadrul ei vor fi expuse lucrări heraldice, vexilologice, faleristice şi uniformistice elaborate în perioada independenţei Republicii Moldova. Expoziţia reflectă faţa heraldică a ţării noastre şi este menită să promoveze acest domeniu ştiinţific şi artistic. Organizatorii ei sunt Comisia Naţională de Heraldică, Cabinetul de heraldică din cadrul Aparatului Preşedintelui şi Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Sursa informaţiilor: http://www.nationalmuseum.md/ro/news/inaugurarea_expozitiei_identitatile_heraldice_ale_republicii_moldova/

Expoziţia “Anul 1945”

Muzeul Judeţean Teleorman organizează, în colaborare cu Instituţia Prefectului Teleorman, Biroul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale şi Asociaţia Deutsches Freikorps Bucureşti, expoziţia “Anul 1945”.
Expoziţia face parte din ciclului expoziţional Ani de război şi va fi deschisă vineri, 30 octombrie 2015, ora 11.00, la Palatul Administrativ din Alexandria.
Expoziţia “Anul 1945” urmăreşte să evidenţieze evenimentele militare desfăşurate în ultimul an al celui de-al Doilea Război Mondial prin documente şi fotografii. O serie de arme şi obiecte militare, majoritatea în replică, completează partea documentară a expoziţiei.
Expoziţia va putea fi vizitată la Palatul Administrativ din Alexandria până pe data de 6 noiembrie a.c., urmând ca în perioada 12 noiembrie – 4 decembrie 2015 expoziţia să fie deschisă în Sala Auditoriul a Muzeului Judeţean Teleorman.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=897071337079525&set=a.130132463773420.23719.100003300026635&type=3&theater

Inaugurarea gospodăriei „TOMA PORUMB” din RĂDEŞTI, GALAŢI

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va inaugura joi, 5 noiembrie, ora 12.00, gospodăria „TOMA PORUMB” din RĂDEŞTI, jud.GALAŢI, amplasată în expoziţia permanentă în aer liber/sector Moldova. Evenimentul are loc în cadrul Conferinţei Naţionale de Conservare Restaurare „Doina Darvaş”, ediţia a XIX-a, cu acronimul CONScience 2015 având tema „PRIMUM NON NOCERE” - Restaurarea patrimoniului faţă în faţă cu „vârstele” acestuia.

Gospodăria Rădeşti, construită după cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost donată Muzeului Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” în anul 2008 de către proprietarul Costache Porumb împreună cu cele două fiice ale sale, Victoria Ciobotaru şi Eugenia Bejan. Donatorul a moştenit casa de la socrul său, Toma Porumb, iar acesta a primit-o de la tatăl său, oier originar din zona Sibiului, stabilit la Rădeşti în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Satul RĂDEŞTI este situat în partea de nord a judeţului Galaţi aproape de graniţa cu judeţul Vaslui. Cel mai apropiat oraş este Bârladul, la 24 km, în timp ce oraşul Galaţi se află la circa 80 km. Localitatea face parte din zona etnografică a Covurului. Atestarea documentară a localităţii s-a realizat, conform monografiei din 1958, în vremea domnitorului Ştefan cel Mare, printr-un document datând din 16 august 1495. Numele este atribuit căpitanului Radu Lozescu, care a fost însărcinat de către domnitor să recruteze oşteni din zona Bârladului pentru oastea cea mare.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/915975341810592/

SIMPOZIONUL XV de NUMISMATICĂ - 29-30 octombrie 2015/Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" al Academiei Române din Bucureşti şi Societatea Numismatică din Republica Moldova organizează SIMPOZIONUL XV de NUMISMATICĂ, care se va desfăşura în perioada 29-30 octombrie 2015 în incinta Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

La eveniment vor participa cercetători numismaţi din România, Ucraina şi Republica Moldova. În cadrul Simpozionului vor fi prezentate comunicări ştiinţifice din domeniul numismaticii antice, medievale, moderne şi contemporane, a heraldicii, dar şi a altor ştiinţe auxiliare ale istoriei, care reprezintă rodul activităţii acestor cercetători. Aceste comunicări, care vor fi şi publicate ulterior reprezintă contribuţii importante în studierea istoriei circulaţiei monetare de pe teritoriul Moldovei din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, a istoriei economice din regiune, dar şi a valorificării descoperirilor monetare.

Deschiderea lucrărilor Simpozionului va avea loc joi, 29 octombrie, ora 10, în Sala de şedinţe nr. 1.

Program:

Sursa informaţiilor: http://www.nationalmuseum.md/ro/news/simpozionul_xv_de_numismatica/

O nouă monedă comemorativă de doi dolari a fost lansată în Australia

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Like Canada, Australia also commemorates Remembrance Day, which is celebrated on November 11 each year to mark the official end of World War I on that date in 1918, so does issuing a currency for circulation in this case a face value of $ 2. 

The coin inscriptions include text of the poem In Flanders Fields (In Flanders Fields) and larks carved rings surrounding soft orange glow reminiscent avenue cited in the poem. 

Features of the coin

Face value: $ 2 Australian
Composition: aluminum and bronze
Diameter: 20.5 mm
Weight: 6.6 g

Sursa informaţiilor: http://www.numismatica-visual.es/2015/10/2-dolares-australianos-por-el-dia-del-recuerdo/#translate-en

Vernisajul expoziţiei temporare „LUMEA CIUPERCILOR, ediţia a X-a ” - expoziţie de ciuperci proaspete

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău organizează joi, 29 octombrie 2015, începând cu ora 12°°
la sediul din strada Aleea Parcului, nr. 9

Vernisajul expoziţiei temporare
„LUMEA CIUPERCILOR,
ediţia a X-a ” - expoziţie de ciuperci proaspete

Evenimentul cultural este adresat atât publicului larg, cât şi specialiştilor din domeniul micologiei.
Pentru a realiza expoziţia din acest an, specialiştii din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău s-au deplasat pe teren, pentru colectarea de eşantioane reprezentative de ciuperci din diferite păduri de foioase şi conifere, în ultimele zile ale lunii octombrie. În cadrul acestei expoziţii temporare, vizitatorii vor afla detalii cu privire la diversitatea ciupercilor care cresc în pădurile judeţului Bacău. Expoziţia cuprinde peste 100 specii de ciuperci.
Se creează astfel un cadru ideal de informare şi conştientizare pentru culegătorii şi consumatorii de ciuperci, cu privire la speciile de ciuperci comestibile şi toxice care cresc toamna în pădurile judeţului.
Întrucât ciupercile prezentate sunt în stare proaspătă, expoziţia poate fi vizitată pentru o perioadă scurtă, începând de joi, 29 octombrie, ora 12°°, până duminică 1 noiembrie 2015, ora 16°°, la sediul Muzeului de Ştiinţele Naturii Bacău.
Cu această ocazie, vizitatorii au posibilitatea să admire şi expoziţiile permanente, temporare şi itinerante din cadrul muzeului.

Program de vizitare: 8°°-16°°
Bilet intrare: Individual: 6 lei
Elevi, studenţi (grup şi individual): 1,5 lei

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=427842640756346&set=a.105746946299252.1073741828.100005918403398&type=3&theater

Şcoala de antropologie

Școala de antropologie, prezentată în trei episoade consecutive, pe 29, 30 și 31 octombrie la Palatul Suțu de Cătălin D. Constantin, nu este o școală propriu-zisă, ci un periplu documentat și interactiv prin istoria foarte interesantă, dar fără contururi neapărat clare, a acestei discipline. Descoperirea alterității de către Europa, contextul politic al acesteia, uimirea trezită de conștientizarea diferenței și tensiunile născute din această uimire, fascinația spațiilor îndepărtate, nevoia de înțelegere a Celuilalt, nașterea exotismului, descoperirea diferenței aproape și acasă sau inventarea tradițiilor și nevoia de a trece toate aceste lucruri într-un discurs intelectual și științific sunt câteva dintre temele abordate. Publicul va putea viziona secvențe din primele documentare antropologice și înelege felul în care, dincolo de imagini vechi și frumoase, se ascunde o narațiune despre celălalt care devine și o narațiune despre propria identitate.

Cele trei episoade ale Școlii de antropologie sunt gândite în continuitate, dar fiecare episod poate fi audiat și separat.

1. Joi, 29 octombrie, 12.00

Europa descoperă spațiile îndepărtate și alteritatea. De la inventarea exoticului la un discurs ştiinţific despre diferenţele dintre societăți și culturi. Despre începuturile antropologiei.

2. Vineri, 30 octombrie, 18.00

Importanța cercetării de teren în etnologie și antropologie.
Invitatul serii: Lila Passima, artist vizual și curator

3. Sâmbătă, 31 octombrie, 13.00

Pentru că e sfârșit de săptămână, e zi de film. Primele documentare etnologice și antropologice și înțelesurile ascunse în spatele unor imagini frumoase de acum un secol.

Cătălin D. Constantin predă cursuri și seminare la Departamentul de Studii culturale și etnologie al Facultății de Litere de la Universitatea din București și este editor de carte. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase cărți de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Cele mai recente dintre acestea sunt un album cu imagini ale mănăstirilor din Bucovina, însoțite de comentariile istorice ale lui Neagu Djuvara (Peter Pan ART, 2014) și un volum cu fotografii ale ferestrelor caselor vechi din București pentru care scriitori, istorici, arhitecți, etnologi, antropologi, actori, personalități de profesii diferite au imaginat o scurtă poveste (Ferestre din București și poveștile lor, Peter Pan ART, 2015). Teza de doctorat, susținută în 2013 la Facultatea de Litere, a avut ca temă viața cotidiană în orașele românești la începutul secolului XX. Îmbinând pasiunea pentru fotografie cu plăcerea de a scrie și de a călători, a susținut, în 2014, un al doilea doctorat, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, o lectură culturală și antropologică a piețelor publice ale orașelor din Europa. În prezent realizează cercetări de teren în așezările aromâne din Munții Pindului.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1088316387859187/

Castelul Brukenthal din Micăsasa (jud. Sibiu)

Informaţii despre monument găsiţi aici:

http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/repsibiu/h-m/micasasa.htm

http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/cum-dispare-mostenirea-brukenthal-68897.html

http://scrieliber.ro/popas-la-micasasa-unde-plange-castelul-brukenthal/

http://www.turnulsfatului.ro/2014/02/09/pe-o-stanca-neagra-intr-un-vechi-castel-s-a-ales-praful-de-el/

https://www.academia.edu/4362625/Memoria_in_Ruine_Resedintele_nobiliare_extraurbane_ale_familiei_Brukenthal

http://romanianturism.com/2014/03/29/castelul-brukenthal-din-micasasa/