Muzeul de Artă Cluj-Napoca participă la „revolta colecțiilor” inițiată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, alegând să acopere una dintre lucrările de referință ale patrimoniului propriu, aflată în expunerea permanentă a „Galeriei Naționale”.
Joseph Neuhauser (1767-1815)
„Castelul de la Uioara”
ulei pe pânză; 87 x 150 cm
semnat și datat mijloc jos spre stânga, cu brun închis: „Joseph Neuhauser pin. 1791”
Un merit deosebit în dezvoltarea picturii de peisaj transilvănene îi revine celebrei familii de origine vieneză Neuhauser, stabilită la Sibiu, înfloritor oraș comercial și meșteșugăresc, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea s-a distins ca unul dintre principalele centre artistice ale regiunii intracarpatice, începutul acestui reviriment fiind marcat de numirea baronului Samuel von Brukenthal în funcţia de guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787). Contribuţia acestei familii de pictori, formată din Adam Franz (1735-1807) şi cei patru fii ai săi: Franz (1763-1836), Joseph (1767-1815), Gottfried (1772-1836?) şi Johann (1774-1815), constă nu atât în măiestria transpunerilor peisagistice, încă naiv şi empiric înfăţişate, ci, mai ales, în introducerea acestora ca temă, ca gen de sine stătător, în repertoriul picturii laice de şevalet transilvănene. Fragmentele de realitate zugrăvite pe suprafaţa pânzei cu o fidelitate ilustrativă tipică „primitivilor”, ce descrie, cu moderaţie, pitorescul priveliştilor contemporane îngăduind, totuşi, localizarea lor geografică, conferă un farmec cu totul aparte acestui tip de pictură. În acest sens, un semnificativ exemplu îl oferă ampla compoziţie panoramică, minuţios pictată, a artistului sibian Joseph Neuhauser (1767-1815), reprezentând „Castelul Mikes din Uioara” (1791), surprins într-o zi de sărbătoare din viaţa localităţii. Lucrarea este alcătuită din părți distincte: reprezentarea castelului, în fața căruia se desfășoară o scenă de gen animată, la care participă numeroase figuri pitorești îmbrăcate în costume festive, și o priveliște deluroasă cu o bisericuță în planul îndepărtat al imaginii.
NOAPTEA MUZEELOR 2015
PROTEST
Ediția din anul 2015 a evenimentului „Noaptea muzeelor” este marcată de un protest pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) l-a propus tuturor instituțiilor muzeale din țară, membre sau încă neafiliate la organizație. Protestul este primul de acest gen din seria acțiunilor strategice ale Rețelei cu privire la starea patrimoniului muzeal național, el căutând să atragă atenția autorităților statului asupra gravității și amplorii unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală și patrimoniul său cultural.
În ultimii 10 ani, peste 120 de sedii în care funcționează muzee diverse ca specific și zeci de mii de piese din colecțiile mai multor astfel de instituții sunt deja retrocedate sau se află în plin proces de retrocedare. Pentru toate aceste muzee nu sunt încă identificate soluții alternative de funcționare, situație unică în Europa și poate chiar în lume. Muzeele nu mai înseamnă nimic pentru că ele nu au fost considerate niciodată cu adevărat importante, utile societății, vectori de dezvoltare comunitară, o investiție sigură. Dar ele pot fi toate acestea dacă sunt ajutate.
Așadar, fiecare muzeu care a dorit să se alăture protestului a fost rugat să își aleagă un obiect reprezentativ din colecția deținută, pe care să-l acopere în seara evenimentului cu o pânză neagră. Această formă de protest are menirea să prevină și să sensibilizeze publicul vizitator asupra faptului că este foarte probabil ca, în curând, acel obiect să nu mai poată fi admirat din cauza ritmului cu care dispar muzeele și colecțiile muzeale din România.
Joseph Neuhauser (1767-1815)
„Castelul de la Uioara”
ulei pe pânză; 87 x 150 cm
semnat și datat mijloc jos spre stânga, cu brun închis: „Joseph Neuhauser pin. 1791”
Un merit deosebit în dezvoltarea picturii de peisaj transilvănene îi revine celebrei familii de origine vieneză Neuhauser, stabilită la Sibiu, înfloritor oraș comercial și meșteșugăresc, care la sfârșitul secolului al XVIII-lea s-a distins ca unul dintre principalele centre artistice ale regiunii intracarpatice, începutul acestui reviriment fiind marcat de numirea baronului Samuel von Brukenthal în funcţia de guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787). Contribuţia acestei familii de pictori, formată din Adam Franz (1735-1807) şi cei patru fii ai săi: Franz (1763-1836), Joseph (1767-1815), Gottfried (1772-1836?) şi Johann (1774-1815), constă nu atât în măiestria transpunerilor peisagistice, încă naiv şi empiric înfăţişate, ci, mai ales, în introducerea acestora ca temă, ca gen de sine stătător, în repertoriul picturii laice de şevalet transilvănene. Fragmentele de realitate zugrăvite pe suprafaţa pânzei cu o fidelitate ilustrativă tipică „primitivilor”, ce descrie, cu moderaţie, pitorescul priveliştilor contemporane îngăduind, totuşi, localizarea lor geografică, conferă un farmec cu totul aparte acestui tip de pictură. În acest sens, un semnificativ exemplu îl oferă ampla compoziţie panoramică, minuţios pictată, a artistului sibian Joseph Neuhauser (1767-1815), reprezentând „Castelul Mikes din Uioara” (1791), surprins într-o zi de sărbătoare din viaţa localităţii. Lucrarea este alcătuită din părți distincte: reprezentarea castelului, în fața căruia se desfășoară o scenă de gen animată, la care participă numeroase figuri pitorești îmbrăcate în costume festive, și o priveliște deluroasă cu o bisericuță în planul îndepărtat al imaginii.
NOAPTEA MUZEELOR 2015
PROTEST
Ediția din anul 2015 a evenimentului „Noaptea muzeelor” este marcată de un protest pe care Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) l-a propus tuturor instituțiilor muzeale din țară, membre sau încă neafiliate la organizație. Protestul este primul de acest gen din seria acțiunilor strategice ale Rețelei cu privire la starea patrimoniului muzeal național, el căutând să atragă atenția autorităților statului asupra gravității și amplorii unui fenomen dramatic care a dinamitat comunitatea muzeală și patrimoniul său cultural.
În ultimii 10 ani, peste 120 de sedii în care funcționează muzee diverse ca specific și zeci de mii de piese din colecțiile mai multor astfel de instituții sunt deja retrocedate sau se află în plin proces de retrocedare. Pentru toate aceste muzee nu sunt încă identificate soluții alternative de funcționare, situație unică în Europa și poate chiar în lume. Muzeele nu mai înseamnă nimic pentru că ele nu au fost considerate niciodată cu adevărat importante, utile societății, vectori de dezvoltare comunitară, o investiție sigură. Dar ele pot fi toate acestea dacă sunt ajutate.
Așadar, fiecare muzeu care a dorit să se alăture protestului a fost rugat să își aleagă un obiect reprezentativ din colecția deținută, pe care să-l acopere în seara evenimentului cu o pânză neagră. Această formă de protest are menirea să prevină și să sensibilizeze publicul vizitator asupra faptului că este foarte probabil ca, în curând, acel obiect să nu mai poată fi admirat din cauza ritmului cu care dispar muzeele și colecțiile muzeale din România.
Informaţii preluate de pe pagina oficală de Facebook a Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu