Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită sâmbătă, 16 mai 2015, ora 17.00, la sala Victor Ion Popa, Şos. Kiseleff nr. 28-30, sector 1, Bucureşti la lansarea a trei volume despre comunitatea aromânilor, în prezenţa domnului Ion Caramitru, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, doamnei acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, doamna conf. univ. dr. Paulina Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi a domnului prof. Willylald Wisoşenschi, preşedintele Fundaţiei Culturale „Muşata Armână”.
Albumul ,,Lecturi vizuale” etnolgice la aromânii din Albania, zona Korçë, realizat de conf. univ. dr. Nistor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Ţîrcomnicu şi Cătălin Alexa este rodul cercetării de teren din luna august a anului 2014, din cadrul proiectului cu titlul “Configurări ale discursului etnologic al românilor din Albania și România din perspective cercetării științifice intedisciplinare (etnofolclorice și lingvistice) actuale”, propus de Societatea de Cultură Macedo-Română în parteneriat cu Institutul de Etnografie și Folclor ,,C. Brăiloiu” și Fundația Culturală ,,Mușata Armână”, având o finanțare asigurată de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Ministrului Afacerilor Externe. Albumul de față continuă de fapt o tradiție mai veche inițiată de frații Manakia, iar în câmpul cercetării românești, de două nume de referință pentru zona de cercetare academică, Theordor Capidan și Tache Papahagi și anume aceea de valorificare a materialului etnofolcloric sud-dunărean sub forma unor albume cu informație etnologică vizuală. Albumul ,,Lecturi vizuale” etnolgice la aromânii din Albania, zona Korçë este un exercițiu de lectură vizuală, cu numeroase fotografii inedite unele cu o valoare emblematică ce surprind stadiul actual și dinamica social-comunitară a grupurilor de aromâni (fărșeroți) din localitățile: Corcea, Moscopole, Pleasa, Boboștița, Șipsca, fiind susținut de mostre de material dialectal etnofolcloric, dublat de o consistentă informație istorică furnizată de surse bibliografice avizate, acreditate de către comunitatea academică.
“Românii de peste hotare, studiul întocmit, în anul 1945, de consilierul de legație Emil Oprișanu, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României și de colaboratorii săi” este un prețios document de istorie a diplomației românești. Impreună cu numeroase anexe documentare care-l însoțeau (tablouri statistice, tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de peste hotare, hărți etnografice și istorice) el constituie dosarul menit să ofere delegaților români la Conferința Păcii de la Paris, elemente esențiale de informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în câtevadintre țările Europei Centrale și de Sud-Est- Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria. Studiul lui Emil Oprișanu este publicat acum pentru prima dată în întregime după exemplarul dactilografiat păstrat în arhiva Institutului de Studii și Cercetări Balcanice din București, al cărui director-fondator, prof. Victor Papacostea, titularul Catedrei de istoria popoarelor balcanice, Universitatea din București s-a numărat între colaboratorii Biroului Păcii și ai Comisiei pentru studiul problemelor păcii. Studiul a mai fost editat odată în anul 2005 de regretatul coleg Gheorghe Zbuchea și de Cezar Dobre pe baza textului păstrat în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, problema 18, fond Conferința de Pace de la Paris, însă fără anexele care-l însoțeau și fără menționarea numelui autorului său.
“Atlasul lingvistic al dialectului aromân” realizat de Nicolae Saramandu şi editat de Manuela Nevaci este cea mai amplă cercetare de geografie lingvistică pentru dialectul aromân. Este rodul unor îndelungate anchete de teren efectuate de autori în Grecia, Albania, R. Macedonia, Bulgaria şi cuprinde într-o imagine de ansamblu întregul areal aromânesc: de la Munţii Balcanici în nord până în Tesalia, Acarnania şi Etolia în sud, de la mările Adriatică şi Ionică învest până la Marea Egee în est. Sunt cuprinse în lucrare toate graiurile aromâneşti, care pot fi identificate şi descrise pentru prima oară în mod amănunţit pe baza prezentului atlas. Apar în atlas numeroase fapte de ordin fonetic, morfologic, lexical caracteristice graiurilor, care nu au fost semnalate în lucrări anterioare.
Tot cu acest prilej se va vernisa şi expoziţia de fotografie ”AROMÂNII DIN ZONA KORÇË – ISTORIE ŞI ACTUALITATE ÎN IMAGINI” curatoriată de Iulia Wisoşenschi, care va prezenta imagini realizate de Cătălin Alexa şi dr. Emil Ţîrcomnicu. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 31 mai 2015, în Sala de Sticlă, Sos. Kiseleff nr 28 – 30, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00.
Mai multe detalii: 021 317 90 03/int. 178; relatii.publice@muzeul-Satului.ro
Albumul ,,Lecturi vizuale” etnolgice la aromânii din Albania, zona Korçë, realizat de conf. univ. dr. Nistor Bardu, dr. Iulia Wisoşenschi, dr. Emil Ţîrcomnicu şi Cătălin Alexa este rodul cercetării de teren din luna august a anului 2014, din cadrul proiectului cu titlul “Configurări ale discursului etnologic al românilor din Albania și România din perspective cercetării științifice intedisciplinare (etnofolclorice și lingvistice) actuale”, propus de Societatea de Cultură Macedo-Română în parteneriat cu Institutul de Etnografie și Folclor ,,C. Brăiloiu” și Fundația Culturală ,,Mușata Armână”, având o finanțare asigurată de către Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Ministrului Afacerilor Externe. Albumul de față continuă de fapt o tradiție mai veche inițiată de frații Manakia, iar în câmpul cercetării românești, de două nume de referință pentru zona de cercetare academică, Theordor Capidan și Tache Papahagi și anume aceea de valorificare a materialului etnofolcloric sud-dunărean sub forma unor albume cu informație etnologică vizuală. Albumul ,,Lecturi vizuale” etnolgice la aromânii din Albania, zona Korçë este un exercițiu de lectură vizuală, cu numeroase fotografii inedite unele cu o valoare emblematică ce surprind stadiul actual și dinamica social-comunitară a grupurilor de aromâni (fărșeroți) din localitățile: Corcea, Moscopole, Pleasa, Boboștița, Șipsca, fiind susținut de mostre de material dialectal etnofolcloric, dublat de o consistentă informație istorică furnizată de surse bibliografice avizate, acreditate de către comunitatea academică.
“Românii de peste hotare, studiul întocmit, în anul 1945, de consilierul de legație Emil Oprișanu, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României și de colaboratorii săi” este un prețios document de istorie a diplomației românești. Impreună cu numeroase anexe documentare care-l însoțeau (tablouri statistice, tablouri de concordanțe toponimice, liste de biserici și școli românești de peste hotare, hărți etnografice și istorice) el constituie dosarul menit să ofere delegaților români la Conferința Păcii de la Paris, elemente esențiale de informație și de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în câtevadintre țările Europei Centrale și de Sud-Est- Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania și Peninsula Istria. Studiul lui Emil Oprișanu este publicat acum pentru prima dată în întregime după exemplarul dactilografiat păstrat în arhiva Institutului de Studii și Cercetări Balcanice din București, al cărui director-fondator, prof. Victor Papacostea, titularul Catedrei de istoria popoarelor balcanice, Universitatea din București s-a numărat între colaboratorii Biroului Păcii și ai Comisiei pentru studiul problemelor păcii. Studiul a mai fost editat odată în anul 2005 de regretatul coleg Gheorghe Zbuchea și de Cezar Dobre pe baza textului păstrat în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, problema 18, fond Conferința de Pace de la Paris, însă fără anexele care-l însoțeau și fără menționarea numelui autorului său.
“Atlasul lingvistic al dialectului aromân” realizat de Nicolae Saramandu şi editat de Manuela Nevaci este cea mai amplă cercetare de geografie lingvistică pentru dialectul aromân. Este rodul unor îndelungate anchete de teren efectuate de autori în Grecia, Albania, R. Macedonia, Bulgaria şi cuprinde într-o imagine de ansamblu întregul areal aromânesc: de la Munţii Balcanici în nord până în Tesalia, Acarnania şi Etolia în sud, de la mările Adriatică şi Ionică învest până la Marea Egee în est. Sunt cuprinse în lucrare toate graiurile aromâneşti, care pot fi identificate şi descrise pentru prima oară în mod amănunţit pe baza prezentului atlas. Apar în atlas numeroase fapte de ordin fonetic, morfologic, lexical caracteristice graiurilor, care nu au fost semnalate în lucrări anterioare.
Tot cu acest prilej se va vernisa şi expoziţia de fotografie ”AROMÂNII DIN ZONA KORÇË – ISTORIE ŞI ACTUALITATE ÎN IMAGINI” curatoriată de Iulia Wisoşenschi, care va prezenta imagini realizate de Cătălin Alexa şi dr. Emil Ţîrcomnicu. Expoziţia va putea fi vizitată până pe 31 mai 2015, în Sala de Sticlă, Sos. Kiseleff nr 28 – 30, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00.
Mai multe detalii: 021 317 90 03/int. 178; relatii.publice@muzeul-Satului.ro
Informaţii preluate de pe pagina oficală de Facebook a
Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu