Ştiinţă pentru toţi: Făget (com. Valea Lungă, jud. Alba)

Vasile Moga, Horia Ciugudean, Repertoriul arheologic al judeţului Alba, Alba Iulia, BMA, II, 1995, p. 94.

"FĂGET, com. Valea Lungă.

Din puncte neprecizate de pe teritoriul acestei localităţi provin:

a) o mică garnitură sferică de bronz cu protuberanţă ascuţită şi un pumnal de bronz de caa. 0,18 m. lungime, cu mânerul găurit longitudinal, datând din epoca bronzului (MIR);

b) un cuţit de bronz din epoca bronzului (Mz. Sibiu);

c) un colier de argint (Roska) sau o brăţară, poate de aur

(Pârvan), modelată în torsadă, datând de la sfârşitul epocii bronzului şi despre care nu avem altă ştire decât că ar fi existat în 1926 în posesia prof. 1. Bianu, Bucureşti.

a) DosMNA, 1887. 91;

b) Informatie K. Horedt;

c) V. Pârvan. Getica. 191, nota 1; M. Roska. Rep.207, nr. 12."

Aceleaşi informaţii sunt redate şi aici:

http://www.cimec.ro/scripts/arh/rar-index/sel.asp?nr=2&Lang=EN&NrSel=0&IDRap=2010#Lk2010

http://www.cimec.ro/Arheologie/RAR/Imagini-RAR/RAR%20Transilvania-Tarnava%20Mica/IAB-RAR-Tarnava%20Mica-036.jpg

Satul Făget pe cartarea iosefină(1763-1787) cu denumirea de
Oláh Bükkö, acesta s-ar traduce Satul românilor din pădurea de fag (Oláh - român, Bükkö - pădure de fag), cel mai probabil de aici provine numele actual al satului. Pe această hartă se observă că satul în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea avea o biserică de piatră şi 31 de case.

Sursa: http://mapire.eu/en/map/collection/firstsurvey/?zoom=6&lat=47.89035&lon=14.76556.

Biserica din Făget