În județul nostru pământul ascunde multe vestigii ale trecutului, unii spunând chiar că până acum s-au descoperit circa 10% din totalul mărturiilor istorice și au rămas, astfel, de găsit încă 90% din zestrea trecutului. Găsirea unei comori este de cele mai multe ori rezultatul unei pregătiri și planificări riguroase, documentarea privind existența unor obiecte de valoare putând fi făcută din povestiri, arhive, cărți sau din alte surse.
Una dintre cele mai vechi legende, răspândită în zona Soveja –Câmpuri, face referire la Șipotul lui Bucur, despre care se spune că ar fi fost un vestit haiduc al Vrancei, care ar fi ascuns în Munții Vrancei prada luată de la boieri. Se spune că unii bătrâni au găsit monede vechi pe cărări de munte, mai precis în coasta Dealului Răchitașul, de unde se prelinge, cristalin și rece, un pârâu ce izvorăște din „Comoara lui Bucur”. Chiar aici, sub Răchitașul, legendele bătrânești spun că într-o tainiță din stâncă, haiducul își păstra comorile. Un alt loc indicat pentru comoara lui Bucur este ”Masa lui Bucur”, o stâncă imensă situată în satul Pleși, din comuna Bisoca, județul Buzău, la graniță cu județul nostru, locul plecării legendarului cioban către întemeierea capitalei țării noastre de azi. ”Legendele legate de acest loc nu se opresc la plecarea lui Bucur cu oile în lunca Dâmboviței. Mai târziu, haiducii care făceau legea pe acele plaiuri s-au folosit de Masa lui Bucur ca loc de viețuire. Dat fiind faptul că este situată în cel mai înalt vârf, se putea observa tot ce mișca până la câmpie. Undeva, mai sus, pe culmea vârfului de munte, se spune chiar că exista o comoară a haiducilor, pe care au îngropat-o înainte să fie prinși de poteră. Asta, cel puțin, este părerea localnicilor, dintre care unii mai în vârstă, plecați fiind cu animalele la păscut în acea zonă, au găsit paturi improvizate din cetină de brad, arme și bani din aur. S-a crezut că toate acestea erau ale haiducilor care se aciuiaseră aici și că ar mai fi și alte lucruri prețioase ascunse”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naționale – filiala Vrancea. Calea cea mai scurtă și cea mai sigură către acest loc este din Vintileasca, pe drumul forestier care se coboară în pârâul Purcelu, apoi se urcă în satul Pleși, după care sus, în vârf, ajungeți la Masa lui Bucur.
La 1867 locuitorii din Cîmpuri au săpat în căutarea comorii lui Bucur
Din documentele de arhivă aflăm alte lucruri interesante despre comoara care se bănuia a fi în zona Soveja - Câmpuri - Vizantea, în Muntele Răchitașul, situat între aceste comune. În anul 1867 primarul comunei Câmpuri a transmis Prefecturii județene că mai mulți locuitori ai acestei comune, în număr de 13 persoane, timp de două luni de zile, s-au suit în Muntele Răchitașului, unde se zice din bătrâni că ar fi comoara lui Bucur, și au săpat acolo necontenit o groapă în formă de puț, de aproape cinci stânjeni adâncime (10 metri) și un stânjen lățime (2 metri). Oamenii au dat doar peste niște lemne și o piatră neagră, care a fost predată de primar autorităților.”Acum ori că săpătorii nu au declarat cu adevărat cele găsite, ori că au ajuns la o înțelegere cu primarul, sau chiar nu au găsit nimic, așa cum s-a consemnat, nu se poate ști. Dar pare veridică această legendă întrucât acum 150 de ani, niște oameni nu puteau fi atât de nebuni încât să sape necontenit timp de două luni în acea zonă. Și au mai continuat și după acel moment încă o perioadă semnificativă, supravegheați de autorități, care le-au promis că-i vor despăgubi dacă vor găsi ceva din legendara comoară a lui Bucur”, spune Florin Dîrdală.
Cruce de aur de 15 kg, descoperită la Golești
Documentele păstrate la Arhivele Naționale Vrancea, care datează de pe la 1877, relatează o altă descoperire, de această dată în comuna Golești. Aici, la o revărsare a apelor râului Milcov s-a prăbușit un mal, iar niște copii, jucându-se, au descoperit o cutie în care se afla o cruce de aur, în greutate de 10 ocale (aproximativ 10-15 kg) și pe care se vedeau mai multe semne, unde ar fi fost bătute pietre scumpe. ”Poliția Focșani, care a fost informată că această podoabă antică a fost luată de preotul comunei Golești, de unde s-a predat Episcopiei Buzău, roagă Prefectura Putna să stăruie la Ministerul de Interne pentru ca această cruce să fie recuperată de la episcopie și predată la Muzeul Național din Capitală”, mai spune istoricul Dîrdală.
Monede din aur găsite la Mărășești, Răcoasa, Mera și Domnești
După alte câteva decenii, în jurul anului 1900, la Mărășești a fost descoperit cel mai valoros tezaur din regiune, alcătuit din 800 de monede de aur din secolele III și I înainte de Hristos. Doi ani mai târziu, un locuitor din Bătinești anunță oficialitățile că a descoperit în curtea sa 270 de monede de argint. Tot în această perioadă, în comuna Răcoasa se raporta că doi locuitori sunt bănuiți că au găsit o comoară de 52 de kg. Dar pentru că nu predat-o autorităților, ci au încercat ascunderea și valorificarea ei pe alte căi, au rămas cu buza umflată, fiind înșelați de partenerii de afaceri necurate.
Urmează alte descoperiri întâmplătoare, precum cea de la Mera, din 1927 sau în 1929 la Domnești, constând în numeroase monede vechi. ”Dintr-o extraordinară lucrare a regretatului muzeograf și arheolog Victor M. Bobi, aflăm că în zona de Curbură a Carpaților, săpăturile, în special cele organizate științific, dar și cele întâmplătoare, au dus la descoperirea a puțin peste 2.500 de monede antice, dintre care de departe ies în evidență cele 800 de piese de aur de la Mărășești, alături de alte trei tezaure extrem de valoroase de la Dumbrăveni, Răcoasa și Voloșcani. Acestea au fost câteva indicii ajutătoare în alcătuirea unor așa zise hărți a comorilor numismatice din Vrancea, iar continuarea documentărilor pe toate pistele posibile ar putea conduce la rezultate și mai bune referitoare la localizarea cât mai precisă a posibilelor locuri unde se pot găsi astfel de podoabe antice”, mai spune istoricul Florin Dîrdală.
Tot ce găsiți în adâncuri trebuie să dați la stat!
Nu este ușor să cauți comori, dar cu siguranță este interesant. Dacă vă tentează o astfel de aventură, înainte de a pleca pe traseu trebuie să aveți în buzunar autorizația de la ministerele abilitate și de la instituţiile locale și trebuie să evitați perimetrul consacrat al șantierelor arheologice.
”La fel ca la un pescar înrăit sau un vânător pasionat, căutarea de monede sau de obiecte prețioase din trecut poate produce o satisfacție enormă și aici ne referim la cea sufletească, nu la cea materială, pentru că trebuie subliniat faptul că în conformitate cu legea patrimoniului, orice astfel de descoperire trebuie predată într-un timp scurt autorităților, care în urma unei evaluări pot stabili o cale de răscumpărare”, spune Florin Dîrdală, de la Arhivele Naționale – filiala Vrancea. De asemenea, pentru a porni pe urma comorilor trebuie să investești o mică avere. Cu alte cuvinte, pentru a găsi aur trebuie să cheltuiești argint.
Ulcică plină cu monede turceşti, descoperită la Bordeşti
O ulcică plină cu monede a fost găsită anul trecut în curtea unei familii din Bordeşti. Un localnic care munceşte cu ziua prin comună a fost cel care a dat de comoară în timp ce săpa un şanţ. Muncitorul i-a dat bănuţii proprietarului gospodăriei, care i-a promis că îi va da şi lui ceva. De asemenea, cei doi au stabilit să păstreze secretul. Între timp, proprietarul nu s-a mai ţinut de cuvânt, iar muncitorul a povestit la tot satul despre comoara găsită de el. Totodată, el a făcut şi o sesizare la Parchet. Anchetatorii nu au găsit bănuţii, ci doar un rest din ulcică, care ar data din secolele XVI-XVII. Oamenii legii au fost de părere că proprietarul a plecat peste hotare cu tot cu monede şi le-a valorificat acolo."
Documente din arhivă referitoare la comori
Articol şi imagini preluate de aici: http://www.monitorulvn.ro/articole/o-cruce-de-15-kg-de-aur-descoperita-la-golesti-800-de-monede-de-aur--gasite-la-marasesti_2_163623.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu