LINK EXCHANGE

marți, 30 iulie 2024

𝐁𝐫𝐨𝐬̦𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟔𝟔 𝐥𝐚 𝐃𝐢𝐞𝐫𝐧𝐚 (𝐎𝐫𝐬̦𝐨𝐯𝐚, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐡𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐢)

 

𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞


𝐁𝐫𝐨𝐬̦𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟔𝟔 𝐥𝐚 𝐃𝐢𝐞𝐫𝐧𝐚 (𝐎𝐫𝐬̦𝐨𝐯𝐚, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐡𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐢), 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢. 


„𝐷𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖: 3,4 x 2,8cm; greutate -15 g.
𝑃𝑙𝑎𝑐𝑎 𝑏𝑟𝑜𝑠̦𝑒𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑜𝑣𝑎𝑙𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑜 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑒𝑓 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑒 𝑝𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑖. 𝑃𝑒 𝑠𝑝𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑒 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑎𝑡𝑎𝑠̦𝑎𝑡 𝑢𝑛 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑓𝑖𝑏𝑢𝑙𝑒, 𝑎𝑙 𝑐𝑎̆𝑟𝑢𝑖 𝑎𝑐 𝑛𝑢 𝑠-𝑎 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡. 𝐼̂𝑛 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑖, 𝑠𝑒 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑜 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑒𝑓 𝑎 𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑜𝑟𝑡̦𝑖𝑖, 𝑇ℎ𝑎𝑛𝑎𝑡𝑜𝑠.
𝑍𝑒𝑢𝑙 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑟𝑒𝑑𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑜𝑏𝑖𝑠̦𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎̆: 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑢𝑛 𝑐𝑜𝑝𝑖𝑙 𝑛𝑢𝑑 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑎𝑟𝑖𝑝𝑎𝑡, 𝑐𝑢 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑟𝑢𝑐𝑖𝑠̦𝑎𝑡𝑒. 𝐴𝑏𝑑𝑜𝑚𝑒𝑛 𝑠̦𝑖 𝑠̦𝑜𝑙𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑒𝑚𝑖𝑛𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑜𝑐ℎ𝑖𝑖 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑖𝑠̦𝑖, 𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑖𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑛𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑐𝑎̆𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐. 𝑇ℎ𝑎𝑛𝑎𝑡𝑜𝑠 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑒𝑚𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑎𝑚𝑏𝑒𝑙𝑒 𝑏𝑟𝑎𝑡̦𝑒 𝑝𝑒 𝑜 𝑡𝑜𝑟𝑡̦𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑎𝑟𝑠𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑓𝑙𝑎𝑐𝑎̆𝑟𝑎 𝑖̂𝑛 𝑗𝑜𝑠. 𝑃𝑒 𝑏𝑟𝑎𝑡̦𝑢𝑙 𝑠𝑡𝑎̂𝑛𝑔 𝑖̂𝑛𝑑𝑜𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑡, 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑠𝑝𝑟𝑖𝑗𝑖𝑛𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑢𝑙.
𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑎𝑔𝑎 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑎𝑑𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑓𝑖𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑢𝑟 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑏 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑠̦𝑛𝑢𝑟, 𝑙𝑖𝑝𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑐𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑖. 𝑈𝑟𝑚𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑢𝑛 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢 𝑜𝑣𝑎𝑙, 𝑐𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡̦𝑖𝑛𝑒 𝑜 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑢𝑠𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑐𝑢 𝑙𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑑𝑒 0,3 𝑐𝑚, 𝑣𝑜𝑝𝑠𝑖𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑛𝑒𝑔𝑟𝑢. 𝑃𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑒𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑖 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑢𝑛 𝑎𝑙𝑡 𝑓𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑟, 𝑟𝑎̆𝑠𝑢𝑐𝑖𝑡 𝑠𝑢𝑏 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑠̦𝑛𝑢𝑟”.
𝑇𝑒𝑥𝑡: 𝐷𝑜𝑟𝑒𝑙 𝐵𝑜𝑛𝑑𝑜𝑐, 𝑚𝑢𝑧𝑒𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓, 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖, 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑒 „𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎. 𝐴𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎”; pg. 9; Editura Sitech, Craiova, 2007;


𝐏𝐡𝐨𝐭𝐨: „Dacia - Ultima Frontieră a Romanității”, catalog de expoziție, pg. 593, M.N.I.R, 2022, Fotografie: Ing. Marius Amarie

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

𝐏𝐮𝐩𝐚̆𝐳𝐚̆ (𝐔𝐩𝐮𝐩𝐚 𝐞𝐩𝐨𝐩𝐬)

 

𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐢̂𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚. 𝐏𝐮𝐩𝐚̆𝐳𝐚̆ (𝐔𝐩𝐮𝐩𝐚 𝐞𝐩𝐨𝐩𝐬)


#valori: fauna județului Alba, specie protejată


Descoperă Pupăza, singurul reprezentant al ordinului Bucerotiformes care cuibărește în România! Această pasăre migrează în martie și pleacă în septembrie către Africa Sub-sahariană pentru iernat. Este ușor de recunoscut prin creasta lungă, ciocul curbat și penajul roz-gălbui cu dungi negru-albe.

Populația europeană a pupăzei este estimată la aproximativ 2.76 milioane de perechi și este clasificată ca fiind de "Risc scăzut". În România, cuibărește între 20,000 și 40,000 de perechi. Deși populația locală pare stabilă, există îngrijorări cu privire la declinul pe termen lung în alte părți ale Europei.

Principalii factori de amenințare pentru această specie includ intensificarea agriculturii și utilizarea pesticidelor, care reduc disponibilitatea hranei, formată în principal din insecte și alte nevertebrate. În România, vânătoarea nu este o amenințare semnificativă pentru aceste păsări minunate.
Să descoperim și să protejăm fauna județului Alba! Să luăm cu noi doar amintiri prin imagini!


#Pupăză #Conservare #Romania #FaunaEuropei #Biodiversitate #PasăreMigratoare

 
Sursă text: https https://ornitodata2.sor.ro/specii/389/pupaza-upupa-epops
Sursă foto: https://www.muzeu.md/pupaza/

 

Sursa informațiilor Consiliul Județean Alba.

Note de medicină populară din județul Harghita (I)

 


Note de medicină populară din județul Harghita (I)


Omului din satul tradițional, câmpul nu-i asigura numai roade agricole și locuri de pășunat, ci îi dădea și remedii menite a-i susține starea de sănătate și de a-i alina dureri.
Omul satului găsea majoritatea răspunsurilor în natura ce-l înconjura. Natura îi dădea o parte importantă din hrana de toate zilele, natura se îngrijea de animalele lui, în natură găsea inspirație pentru arta ce o creea și tot acolo îți găsea și leacurile. Poate că suferea și se bucura odată cu natura, care-i era alături în toate aspectele vieții.
Literatura de specialitate a stabilit un termen specific pentru ceea ce numim medicină populară. Etnologii au numit ETNOIATRIE acea confluență a două științe - etnologia și medicina (din lat. “etnos” / popor și “iatros” / vraci).
Se cuvine să trasăm câteva delimitări clare între ceea ce înseamnă în sens larg medicina tradițională, medicina naturopată și relația acestora cu medicina alopată din zilele noastre, bazată pe știință și experiment. Explic pe scurt aceste aspecte, având sprijinul unei persoane care și-a dedicat cea mai mare parte din viață studiului plantelor și preluării din familie, pe linia a patru generații, a unor cunoștințe de medicina tradițională și naturopată, transmise doar prin viu grai și practică. Este vorba de Raluca Olaru (restaurator, fitoterapeut, herbalist, cu studii realizate în România și Germania).
Medicina tradițională conține mai multe elemente decât medicina naturopată, cea din urmă folosindu-se doar de plante medicinale. În medicina tradițională mai intră și diferite ritualuri sau practici, precum cel de “pus oase la loc”, descântece, desfaceri...
Medicina naturopată se focusează pe plante medicinale și alte elemente din natură. Naturopatia se găsește atât în medicina tradițională, cât și în medicina alopată.
Totodată, medicina populară constituie și primul capitol al medicinei moderne românești.
În cadrul unor documentări recente despre medicina tradițională, în special naturopată, din județul Harghita, mai multe persoane au răspuns întrebărilor mele, astfel că vom reveni cu exemple și cazuri concrete, într-o serie de povestiri pe care o lansăm cu acest scurt material introductiv. Rămâneți alături de noi pentru a le descoperi!
- - -
Cosmina Marcela Oltean, Raluca Olaru
- - -
Foto - Turița mare (Agrimonia eupatoria), supranumită “regina tuturor plantelor” sau “planta care tratează orice boală”. Printre proprietățile sale se numără cele diuretice, antiinflamatoare, cicatrizante, anticancerigene și nu numai.

 

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Cană cu cioc (Baia Mare, Maramureș)

 

Exponatul săptămânii - „Cană cu cioc (Baia Mare, Maramureș)


Cana de vin de dimensiuni mari (aproximativ 30 cm), cu toartă și cioc, a fost lucrată în anul 2003 de meșterul olar Bledea Zaharia (1950-2023) din Baia Mare. Piesa face parte din colecția de ceramică a Muzeului de Artă Populară Constanța, reprezentativă pentru marile centre de olărit din România.
Vasul din lut a fost realizat prin tehnici tradiționale: frământat mecanic, modelat la roată, pictat cu cornul, smălțuit, ardere oxidantă în cuptorul de olar. Pe fundul vasului prezintă semnătura de meșter, realizată în pasta umedă a lutului, înainte de ardere.
Motivele decorative sunt pictate cu angobă albă pe fond albastru de cobalt, amintind de tradiția ceramicii albastre săsești din Saschiz, Mureș.
Meșteșugul olăritului este continuat în familie de către fiica sa Adriana (Nana) Matei - Bledea, prezentă în această vară la Constanța, pe platoul din fața muzeului, pentru a demonstra continuitatea și evoluția acestui meșteșug în centrul ceramic de la Baia Mare.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

O nouă monedă comemorativă din Ucraina - 30.07.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

One of the latest coins issued in Ukraine, on July 22, is dedicated to the Leleka-100 drone, a Ukrainian unmanned aerial vehicle designed for aerial reconnaissance and which is proving to be a key tool in the country's defense.

The Leleka-100, developed by the Ukrainian company DeViRo, is a reliable defender of the Ukrainian skies, performing key military intelligence tasks and providing effective support to defense operations. In 2021, by order of the Minister of Defense of Ukraine, the Leleka-100 officially entered service. Since then, it has demonstrated high effectiveness in combat conditions, becoming an indispensable tool for aerial reconnaissance and artillery fire adjustment.


The obverse of the coin depicts a stylized image of the Leleka-100 drone's flight control monitor and detected enemy targets (tanks) on the steppe roads. In the center is the outline of the drone, which embodies Ukraine's technological progress and innovative potential. Below, on the left, on a plain background, is the small coat of arms of Ukraine; on the right - the coin's face value of 5 and the graphic symbol of the hryvnia; below the drone, in the center, is the inscription УКРАЇНА (Ukraine), the year of issue of the coin 2024 and the mint mark of the Mint of the National Bank of Ukraine.


The reverse side depicts the reconnaissance drone in flight. Above it is a stylized silhouette of a stork, symbolizing the peace and tranquility provided by the Leleka-100's surveillance. The lower part of the composition shows a view of the Earth's surface with a stylized representation of the area under observation by the drone, representing strategic vision and planning. Stylized vertical and horizontal scales symbolize the drone's ability to determine target coordinates and adjust artillery fire. Below, on the left, parallel to the drone, is the legend ЛЕЛЕКА-100 (Leleka-100).

Technical characteristics

Country: Ukraine
Date of issue: July 22, 2024
Shape: Circular
Quality: BU
Diameter: 35 mm
Face Value: 5 hryvnias
Metal: Alpaca alloy
Weight: 16.54 g
Maximum print run: 75,000

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Polonia - 30.07.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

A new silver coin with a face value of 10 zlotych has been issued by the National Bank of Poland to celebrate the 100th anniversary of the founding of Bank Polski SA, which was the second central bank of the Second Polish Republic.

Bank Polski SA (Bank Polski Spółka Akcyjna)
 

The creation of Bank Polski SA was connected with the monetary reform and consolidation of public finances, which were carried out by the government of Władysław Grabski from December 1923 to spring 1924. The recovery programme aimed at achieving budgetary stabilisation, a balanced money market and a stable exchange rate of the Polish mark, which would later be replaced by the złoty, a new Polish currency. Bank Polski SA became a bank of issue replacing the Polish Loan Bank, the institution created by the German occupier in 1916.

The legal mandate of the bank was established by the Act of 11 January 1924 on the repair of the state treasury and monetary reform. Polish President Stanisław Wojciechowski signed the statute of Bank Polski as a joint-stock company on 20 January 1924. The document defined the institutional powers of the bank, set out the principles governing the appointment of the bank's authorities and contained the terms and conditions of the issue of Polish currency.

The Bank was granted the exclusive right to issue złoty until 31 December 1944. Subscription to its shares began in March 1924. 176,000 buyers purchased one million shares of Bank Polski SA with a nominal value of 100 złoty each. Initially, the State Treasury's share in the issue was only 1 percent and the ownership structure of the remaining shares was largely dispersed, which allowed the bank to remain independent of state authorities. The founding meeting of the newly established institution was scheduled for 15 April 1924, and the bank started its activities on 28 April 1924.
Władysław Grabski unveiled a plaque (placed inside the building originally built for the Russian State Bank at Bielańska Street No. 10 in Warsaw) with the following inscription: “The Polish State, by establishing Bank Polski in 1924 as the pillar of the monetary order in the country and as an expression of the present-day bond with the thousand-year-old institution of that name, expresses its gratitude to the numerous citizens who spared no sacrifices to the National Treasury” – on the same day the bank launched a lawsuit against the złoty.

The activity of Bank Polski SA was interrupted by the outbreak of World War II, and the institution was evacuated to Paris and later to London, where it continued its activity, albeit with reduced operations. After the end of World War II, the bank was deprived of its issuing rights and formally liquidated in 1951.
 

The reverse of the coin features the image of the bank's first president, Stanisław Karpiński, against the background of a portal located above the entrance to the bank's main trading room.
 

The obverse of the coin depicts the pre-war façade of the Bank Polski SA building on Bielańska Street in Warsaw.

Technical characteristics

Country: Poland
Quality: Proof
Face value: 10 zlotych
Design: Robert Kotowicz
Diameter: 32 mm
Metal: 999 Silver
Weight: 31.10 g
Issue volume: 11,000


Sursa informațiilor aici.

duminică, 28 iulie 2024

Unele dintre cele mai interesante piese descoperite, în număr mare, pe suprafața așezării cucuteniene de la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni, jud. Botoșani, o formează statuetele care reprezintă corpul uman (antropomorfe).

 

#piesazilei #arheologie #cercetare #Stauceni #culturaCucuteni #cucuteni #colecție

 
Unele dintre cele mai interesante piese descoperite, în număr mare, pe suprafața așezării cucuteniene de la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni, jud. Botoșani, o formează statuetele care reprezintă corpul uman (antropomorfe). Până în prezent, de pe suprafața sitului au fost colectate peste 30 de fragmente provenind de la statuete feminine.
În pregătirea campaniei de cercetare arheologică din anul 2024, prezentăm o nouă #piesazilei, care are o vechime de cca. 6000 de ani.
Din statueta feminină se pastreaza jumatatea superioară, capul, trunchiul și umerii, fiind ruptă din zona taliei. Partea păstrată a fost modelată dintr-o singură bucată de lut. Capul este conic, situat in directa prelungire a corpului, avand un gât mic stilizat. Nu există trăsături faciale reprezentate. Trunchiul este plat, de secțiune ovală, cu silueta zveltă. Bratele sunt de tip amorsă, realizate prin presarea argilei din laterale. Umerii sunt orientați în lateral.
Statueta are aplicat un colier în formă de eșarfă ușoară înconjurând lejer gâtul, cu capetele libere pe partea frontală. Sub bucla din mijlocul pieptului este aplicat un mic bulgăre circular de lut, reprezentând probabil un pandantiv sau un medalion circular care atârnă. Pe abdomen, în locul unde de obicei este reprezentat ombilicul, se află o altă aplicație plastică, de formă dreptunghiulară, cu interior pliat, păstrată doar parțial. Lutul folosit la realizarea statuetei este de bună calitate, din pastă fină, bine frământată, amestecată cu nisip. Suprafața a fost bine netezită. Arderea s-a făcut în atmosferă oxidantă, rezultând o culoare cărămizie.


Locul descoperirii: Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni. Descoperit la suprafață de Carsten Mischka, Adela Kovács și Alexandru Ciobanu în 12.10.2022. Încadrare cronologică: Cucuteni A3. Număr inventar muzeal: 19342. Dimensiuni: înălțime păstrată – 65 mm; latimea umerilor – 32 mm; grosimea umerilor – 7 mm.


ENG
Feminine anthropomorphic statuette from which the upper half, head, torso and shoulders are preserved, being broken from the waist area. The remaining part was modelled from a single piece of clay. The head is conical, located in the direct extension of the body, having a small stylized neck. There are no facial features represented. The torso is flat, oval in section, with slender figure. The arms are of stumps type, made by pressing the clay from the sides. The shoulders are oriented to the sides. The statuette has an applied necklace in the shape of a light scarf surrounding casually the neck, with loose ends on the frontal side. From the loop in the middle of the chest is a small circular lump of clay applied, representing probably a pendant or a circular medallion which hangs. On the abdomen, in the place where usually is represented the navel, is another plastic application, of rectangular shape, with folding interior, preserved only partially. The clay used to make the statuette is of good quality, forming a fine paste, well kneaded, mixed with sand. The surface was well smoothed. The burning was made in an oxidizing atmosphere, resulting a brick color. 


Place of discovery: Stăuceni-Holm, Stăuceni commune. Discovered on the surface by Carsten Mischka, Adela Kovács and Alexandru Ciobanu in 12.10.2022, during a survey. Chronological framing: Cucuteni A3. Museum inventory number: 19342. Dimensions: preserved height – 65 mm; width of shoulders – 32 mm; thickness of shoulders – 7 mm.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

O nouă monedă comemorativă din Grecia - 28.07.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Bank of Greece has issued a new collector's coin, commemorating the 200th anniversary of the Battle of Samos, a naval battle fought on 5 August 1824 off the Greek island of Samos during the Greek War of Independence.

In 1824, Sultan Mahmut ordered Admiral Hosref Pasha to suppress the revolution in the Aegean islands. Led by Khosref, the Ottoman fleet, which had retreated to Lesbos after the destruction of Psara in June, set sail on 28 July for Samos. The Greek fleet, consisting of two squadrons under the command of Georgios Shaktouris and Andreas Miaoulis, was quick to stop them.

After several days of fighting, the two fleets met in the decisive battle on 5 August off the island of Samos. The Greek fire ships, commanded by Konstantinos Kanaris, managed to burn three enemy ships. Under intense fire from the Greek ships' guns, Hosref Pasha was forced to retreat. The Battle of Samos, together with the Battle of Gerontas which took place on 29 August, saved the island and marked an important victory for the Greeks.


The obverse of the coin shows, in the centre, a representation of a rudder, a cannon and a ship's anchor against a background of sea waves. In the centre of the rudder is the face value of the coin: 5 ΕΥΡΩ. On the edge are the inscriptions: 200 ΧΡΟΝΙΑ ΑΠΟ ΤΗ ΝΑΥΜΑΧΙΑ ΤΗΣ ΣΑΜΟΥ. At the bottom are the mint mark and the year of issue "2024".


The reverse of the coin shows in the centre the coat of arms of the Hellenic Republic, surrounded by the name of the country: ΕΛΛΗΝΙΚΉ ΔΗΜΟΚΡΑΤΊΑ. The coat of arms is surrounded by a laurel wreath.

Technical characteristics

Country: Greece
Year: 2024
Face Value: 5 euros
Metal and purity: Silver 333
Design: G. Stamatopoulos
Weight: 17 g
Diameter: 31 mm
Quality: Proof
Roll: 2.000

 

Sursa informațiilor aici.

joi, 25 iulie 2024

Deschiderea celei de a doua sesiuni privind cercetările arheologice din localitatea Gherdana (Tătărăști, Bacău)

 

 

Echipa Asociație Culturale "Vasile Pârvan" anunță cu bucurie deschiderea celei de a doua sesiuni privind cercetările arheologice din localitatea Gherdana (Tătărăști, Bacău).

Acțiunea va avea loc în perioada 29 iulie-4 august 2024 și este coordonată de către dl lector univ. dr. Sorin Ignătescu, prodecanul Facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava.

În această etapă, atenția va fi îndreptată către șanțul de apărare ce înconjoară o așezare preistorică cercetată anul trecut.

............................

PS: 𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬𝐜 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐮𝐬𝐭̦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐞𝐢, 𝐩𝐮𝐧𝐞𝐦 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢:

𝐑𝐎𝐍: 𝐑𝐎𝟏𝟖𝐁𝐓𝐑𝐋𝐑𝐎𝐍𝐂𝐑𝐓𝟎𝟑𝟕𝟗𝟔𝟕𝟏𝟑𝟎𝟏
𝐄𝐔𝐑𝐎: 𝐑𝐎𝟔𝟓𝐁𝐓𝐑𝐋𝐄𝐔𝐑𝐂𝐑𝐓𝟎𝟑𝟕𝟗𝟔𝟕𝟏𝟑𝟎𝟏

Vă mulțumim!

 

Sursa informațiilor Asociaţia Culturală "Vasile Pârvan".

Meșteșuguri tradiționale - utilitar și decorativ

 

Meșteșuguri tradiționale - utilitar și decorativ


Muzeul de Artă Populară Constanța organizează în perioada 26 - 28 iulie manifestarea „Meșteșuguri tradiționale - utilitar și decorativ”. Evenimentul prezintă continuitatea și evoluția în timp a unor meșteșuguri tradiționale precum: olăritul, țesutul, prelucrarea lemnului, realizarea pieselor de port și a podoabelor tradiționale.
Meșteșugul olăritului va fi pus în valoare de Adriana (Nana) Bledea, descendenta unei cunoscute familii de olari din Baia Mare, căreia i se va alătura Cristian Munteanu, care lucrează ceramica specifică centrului Tansa din județul Iași.
Prelucrarea lemnului va fi reprezentată de Cristian Lepădatu din localitatea Băbeni, județul Vâlcea, care va participa la eveniment cu obiecte de uz gospodăresc: linguri, găvane, platouri și piese de mobilier (scaune și mese cu trei picioare).
Meșterul Vasile Botezatu din Constanța va fi prezent la târg cu piese de mobilier tradițional țărănesc (scaune, lăzi de zestre, blidare).
Maria Onea și Emilia Pop din satul Poienile Zagrei, județul Bistrița Năsăud, vor veni la muzeu cu piese de port și țesături specifice zonei.
La manifestarea „Meșteșuguri tradiționale - Utilitar și decorativ” vor mai participa constănțencele Daniela Dimancea (piese de port popular), Manuela Hule (piese de port și accesorii din lână împâslită), Doina Misian (linguri pictate, icoane pe sticlă), Dorina Baias (podoabe și broderii), Carmen Moraru (broderii), Epșen Memet (podoabe) și Elena Hariton (port, podoabe, jucării).
Nota „dulce” a evenimentului va fi dată de standul cu turtă dulce, preparată după metode tradiționale de către familia Onu din satul Bascov, județul Argeș.
Meșterii prezenți la manifestare se vor afla pe platoul din fața muzeului în intervalul orar 10.00 – 20.00. De asemenea, aceștia vor face demonstrații de lucru.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

O nouă monedă comemorativă din Cehia - 25.07.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On July 24, 2024, the Czech National Bank (Česká národní banka) issued a new commemorative silver coin of 200 Czech crowns on the occasion of the 350th anniversary of the death of Karel Škréta, a Czech portrait painter who worked in the Baroque style.

Karel Škréta

Karel Škréta Šotnovský from Závořice (1610–1674) was a Czech portrait painter who worked in the Baroque style. He was born into a Protestant noble family who originally operated mills in South Bohemia, but moved to Kutná Hora and then to Prague, where they held various official positions. During the Thirty Years' War he faced difficulties as a Protestant, which led him to leave Prague and live in Saxony and Italy. His work includes portraits as well as religious paintings and church decorations.
 

The obverse of the coin features images of St. Barbara, St. Catherine and St. Dorothy from the painting The Holy Family by Karel Škréta. The words “ČESKÁ REPUBLIKA” and the denomination and the abbreviated monetary unit “200 Kč” are written on the upper edge of the coin, separated by a symbol in the form of a “○”. Near the lower left edge of the coin is the mark of the Czech Mint, in the form of the letters “Č” and “M”.
 

The reverse of the coin features a portrait of Karel Škréta. The lower edge of the coin bears the words “○ KAREL ŠKRÉTA”, “1674 ○ 2024” and the initials of the coin’s designer, Zbyněk Fojtů, formed from the letters “F” and “Z”.

Technical characteristics

Date of issue July 24, 2024
Country Czech Republic
Face Value 200 CZK
Metal Silver 925, Copper 75
Quality BU / Proof
Weight 13 g
Diameter 31 mm
Throw 20,200 (7,300 BU / 12,900 Proof)
 


Sursa informațiilor aici.

miercuri, 24 iulie 2024

Vas amforă cu decor zoomorf descoperită în situl arheologic Ștefănești – La Stârcea

 

#piesazilei #muzeuljudeteanbotosani #Stefanesti #capodopere #arheologie

 
Vas amforă cu decor zoomorf descoperită în situl arheologic Ștefănești – La Stârcea, Locuința 1, ca urmare a săpăturilor efectuate de A. Nițu, P. Șadurschi în anul 1974.
Amforă mare de depozitare, cu gura evazată, corp globular și zona inferioară reconstruită. Decorul este realizat cu linii maro și roșiatice pe fundalul natural al vasului. Decorul este doar pe partea superioară a vasului. Pe jumătatea superioară a corpului sunt reprezentați mai mulți șerpi, unii mai mari, încadrați de benzi grupate în așa fel încât să formeze imaginea unor frunze. Partea de jos este lăsată nedecorată.

Încadrare: Cucuteni, faza B2, nr. inv. 18831. Dimensiuni: H = 500 mm, Dgură = 182 mm. 


ENG.
Amphora vessel with zoomorphic decor discovered at Ștefănești – La Stârcea, Botoșani co., House 1, excavations by A. Nițu, P. Șadurschi, 1974. MJB, inv. no. 18831.
Large storage amphora, with flared mouth, globular body and reconstructed bottom. The decoration is made with brown and reddish lines on the natural background of the vessel. The decoration is only on the upper part of the vessel. The rim is undecorated. On the upper half of the body are represented several snakes, some larger, framed by bands grouped in such a manner that formed leaves. The bottom part is left undecorated. Cucuteni B2. H = 500 mm, Dg = 182 mm. 


NIŢU Anton, ŞADURSCHI Paul, Sondajul arheologic efectuat în aşezarea Cucuteni B2 Ştefaneşli – „La Stârcea” (1974-1975), ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS, Nr.III, 2004, p. 296-311.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

Povestea determinării unui exemplar din colecțiile de Lepidoptere

 


Nyceryx hyposticta - dorsal
#muzeulantipa
#colectiilemuzeuluiantipa
 

Nyceryx hyposticta - eticheta
#muzeulantipa
#colectiilemuzeuluiantipa


Nyceryx hyposticta - ventral
#muzeulantipa
#colectiilemuzeuluiantipa
 
 
Una dintre cele mai importante sarcini ale specialiștilor din cadrul unui muzeu de istorie naturală este identificarea corectă și cât mai exactă a exemplarelor din colecțiile zoologice.
Cu toate acestea, determinarea unui exemplar nu este o sarcină simplă și nici ușoară. Ea necesită cunoașterea temeinică a caracterelor utilizate pentru delimitarea grupurilor sistematice de diferite ranguri (clase, ordine, familii, triburi, genuri, specii etc), dar și folosirea informațiilor aflate pe eticheta care însoțește exemplarul, care ne oferă date asupra locului și momentului colectării acestuia.
Povestea determinării unui exemplar din colecțiile de Lepidoptere ale Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” ne poate oferi o idee asupra capcanelor cu care ne putem confrunta încercând să identificăm corect un exemplar dintr-o colecție zoologică. Acest exemplar a fost colectat – conform datelor înscrise pe eticheta aflată la acul exemplarului – în provincia Chanchamayo din Peru. Eticheta exemplarului (vezi imaginea) conține, alături de numele regiunii și al țării unde a fost colectat exemplarul, mențiunea “Seltenheit” (“raritate” în limba germană), dar și identitatea exemplarului – după aceste informații, ar fi vorba de un exemplar femel din specia Celerio perina.
Examinarea exemplarului (vezi imaginea cu exemplarul dorsal) a confirmat faptul că avem de-a face cu o femelă aparținând unei specii din familia Sphingidae, dar... numele științific “Celerio perina” este o mențiune înșelătoare, el nefigurând în nici unul dintre indexurile și cataloagele sistematice care cuprind specii din această familie (!!!).
În consecință, a fost necesară determinarea corectă a exemplarului pornind de la o serie de caractere care permit separarea diferitelor grupuri sistematice din cadrul familiei Sphingidae.
Examinarea atentă a exemplarului a dus la identificarea unor caractere care au permis la final determinarea corectă a acestuia:
în jumătatea externă a feței dorsale a aripii anterioare există o serie de 3 puncte semitransparente.
fața dorsală a aripilor posterioare este de culoare roz, cu câteva benzi transversale și nervurile de culoare neagră
fața ventrală a aripilor anterioare prezintă, în jumătatea bazală, numeroase pete de culoare galbenă de diferite forme și dimensiuni (vezi imaginea cu exemplarul ventral).
În acest fel s-a stabilit că exemplarul aparține specie Nyceryx hyposticta (C. & R. Felder, 1874), răspândită în America de Sud (Columbia, Venezuela, Ecuador, Peru și Bolivia). Este interesant de precizat că această specie este, într-adevăr, destul de rar semnalată, confirmându-se în acest fel mențiunea de pe eticheta aflată la acul exemplarului.
Iată cum munca de identificare corectă a unui exemplar din colecțiile de științe naturale este departe de a fi o activitate de rutină – de fapt, ea se poate dovedi în același timp dificilă, antrenantă și incitantă.
 
 

Cămașa în broci - povestea unei comunități

 

Asociația Zestrea Bisoceană, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, inaugurează joi, 25 iulie 2024, începând cu ora 18:00, expoziția tematică „Cămașa în broci - povestea unei comunități” în Sala de Conferințe a Muzeului de Artă Populară dr. Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici, nr. 1), parte din MMB.
În urma a trei luni de cercetare și documentare pe teren, Asociația Zestrea Bisoceană a aflat povestea cămășii în broci. Aceasta este cămașa specifică văii superioare a râului Râmnic, cusută cu fir de lână vopsit în rădăcina unei plante denumite local broci (Rubia tinctorum).
Plecând pe urma acestui element de patrimoniu, au cules poveștile ultimelor ii, au fotografiat aceste comori găsite în lăzile de zestre ale bunicilor, au creat un film documentar în care actorii sunt chiar sătenii și au aranjat totul într-o expoziție ce așteaptă cu nerăbdare să fie vizitată.
O să aflați povestea unui obiect de patrimoniu aflat pe valea superioară a Râmnicului Sărat, în comuna Bisoca, dar și Jitia sau Vintileasca.
Expoziția face parte din proiectul cu același nume realizat în anul 2023, proiect cofinanțat de AFCN.


Accesul la vernisaj este gratuit.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară "Nicolae Minovici”.

Arheologia experimentală diseminată la Cucuteni

 






Arheologia experimentală diseminată la Cucuteni


În data de 20 iulie s-a desfășurat workshopul intitulat „București-Târgoviște-Iași: Dialoguri Experimentale” la Baza de Cercetare Arheologică „Acad. Mircea Petrescu-Dîmbovița” a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, din satul Băiceni, com. Cucuteni, jud. Iași, care a cuprins o sesiune de comunicări, experimente arheologice și aplicații de teren.
Anul acesta, manifestarea a fost dedicată Arheologiei Experimentale, una dintre cele mai spectaculoase și active metode de cercetare arheologică. După cum sugerează și titlul, au susținut comunicări profesori, cercetători, doctoranzi, masteranzi și studenți din trei centre universitare recunoscute pentru cercetarea arheologică de înalt nivel științific.
Muzeul Municipiului București a fost reprezentat de către Theodor Ignat și Vasile Opriș, care au prezentat și discutat rezultatele obținute din testele experimentale pe ceramică eneolitică Boian-Gumelnița realizate în ultimii 12 ani pe situl de la Sultana-Malu Roșu din jud. Călărași, unde muzeul nostru participă anual la cercetările de aici cu caracter multidisciplinar.
Mulțumim colegilor de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași pentru invitație și organizarea evenimentului, având planificat ca anul viitor să continuăm seria de întâlniri printr-un eveniment similar la București.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.