LINK EXCHANGE

duminică, 31 martie 2024

Melcul carenat de Banat (Drobacia banatica)

 


Celebrăm această zi cu un gând la vedeta Pădurii Verzi din 2023... Melcul carenat de Banat (Drobacia banatica).
De ce vedeta? Pentru că specia a fost detectată în Pădurea Verde abia anul trecut, și acest lucru nu e de ici de colo, Melcul carenat de Banat este o specie PROTEJATĂ.
Specia este un relict cuaternar ce a fost mult mai larg răspândită în Europa în perioada preglaciară. Actual, arealul speciei este limitat la câteva zone din România, Ungaria și Ucraina, așa că prezența ei în Timișoara a fost o surpriză plăcută.
Această specie de melc are limite ecologice destul de largi, fiind prezentă în special de-a lungul văilor din zona montană până la câmpie, preferând altitudini medii. Preferă arii împădurite sau cel puţin vegetație abundentă, este higrofilă și mezobiontă, unde se hrănește cu ciuperci (micofagă). Se găsește deseori în apropierea apelor pe sub pietre, sub lemne putrede sau buşteni, în frunzar pe sol, iar când timpul e favorabil pe pietre sau pe plante. Este o specie destul de rezistentă la modificările antropice fiind capabilă să populeze fragmente de habitate menţinute prin şansă, de-a lungul luncilor, margini de şanţuri, drumuri și inclusiv în parcuri şi grădini (în locuri umbrite şi umede).
Prin mult noroc, avem la marginea Timișoarei multe specii rare și protejate, însă acest lucru nu este implicit și veșnic.
Reiterăm un apel mai larg pe care îl facem frecvent:
* Schimbările ce vor urma să fie realizate în Pădurea Verde prin transformarea acesteia în pădure parc, trebuie să NU afecteze caracterul natural al acesteia.
* Modificările trebuie să țină cont de speciile prezente și să compenseze pierderile de habitate la speciile vulnerabile.
* Izolarea pădurii prin habitate antropice și transformarea pădurii într-un parc similar celor din orașe va face ca o mare parte din biodiversitatea ei să se piardă iremediabil.
*Spațiile verzi urbane, fie că sunt păduri parcuri sau simple pajiști, trebuie menținute pe cât posibil naturale, pentru binele comun al omului dar și al naturii.


#𝐙𝐢𝐮𝐚𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆A𝐏𝐚̆𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫
#Timisoara #PădureaVerde #PădureParc #Biodiversitate
#NaturăUrbană #ReteauaPentruNaturaUrbana #SpeciiProtejate #Faună #Nevertebrate #Melc #Drobacia

 

Sursa informațiilor Bio-Team.

Surprize la Muzeul Farmaciei!

 


Surprize la Muzeul Farmaciei!

 
Unele dintre vasele farmaceutice din colecție conțin încă urme ale vechilor preparate. Un recipient farmaceutic din lemn de tip comun, cu signatura „RES LADANI", păstrează în interior un alt recipient, din carton, învelit în reclame tipărite și cu baza decorată în timbru sec.
Acest recipient interior era pentru un produs de uz veterinar și provine din orașul austriac Korneuburg. Farmacia producătoare era celebră – în anul 1853 Franz Johann Kwizda fondase Vulturul Negru, „Zum Schwarzen Adler", care devenise în curând unul dintre cele mai importante centre de producție farmaceutice veterinare din Imperiul Habsburgic. Motto-ul farmaciei a devenit „Călare pentru cai”. Conform cutiei, preparatul era pudră anti-flatulentă pentru cai și bovine.
Recipientul de lemn are și el o etichetă de hârtie pe interiorul capacului, dovedind faptul că a fost utilizat în farmacia clujeană a lui Bíró János 1842-1911. Signatura caligrafiată pe această etichetă face însă referire la alt conținut („Semen cynae” nu „RES LADANI”).
Descoperiți alte obiecte și povești interesante, vizitând Muzeul Farmaciei, de marți până duminică, între orele 10:00 - 18:00, Piața Unirii 28, Cluj-Napoca.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

TRECUT ŞI PREZENT ÎN NATURA HUNEDOREANĂ


























„TRECUT ŞI PREZENT ÎN NATURA HUNEDOREANĂ” este expoziția de Științele Naturii, aflată la parterul Palatului Magna Curia din Deva și care SE POATE VIZITA LA MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE!
Multe și diverse artefacte din colecția de specialitate definesc trăsăturile florei și faunei hunedorene, din timpurile foarte îndepărtate, până azi:
fosile, de acum 248-65 milioane de ani (Era Mezozoică), amoniți, scoici, melci, trunchiuri silicifiate, impresiuni foliare pe gresie și argile sau în straturile de cărbune din Valea Jiului (impresiuni ale frunzelor de ferigi, chiparoși, magnolii și palmieri, broasca țestoasă fosilizată), resturi fosile de mamuți, rinoceri, bizoni, cai sălbatici, elani etc. adaptate la climatul rece din Pliocen (5,2 - 2,6 milioane ani) ce colindau stepele reci, depozitele de terasă ale râurilor Cerna și Mureş, carierele de travertin de la Banpotoc şi Cărpiniş (ex.-redutabilul strămoș al zimbrilor și bizonilor moderni, denumit bizonul de stepă sau bizonul diluvial);
colecție spectaculoasă de fluturi din America de Sud, America Centrală, Regiunea Indo-Malaysiană și Africa;
serie de specii de mamifere şi păsări (vidra, berzele albe și negre, codalbul, ciuta, lupul, iepurele, bufniţa, huhurezul de pădure, căprioara, porcii mistreţi, caprele negre, râsul, lupul, pisica sălbatică, cocoşul de munte, vulturii, zăganul) din diferite ecosisteme naturale de pe teritoriul judeţului Hunedoara;
rămășițe osteologice ale dinozaurilor, care au dominat zona județului Hunedoara cu milioane de ani în urmă;
Primii zimbri, Podarek și Polonka, care au fost aduși din Polonia pentru a coloniza rezervaţia creată în 1958 din apropiere de orașul Hațeg, împreună cu urmașul lor, Roman, pot fi admirați în această expoziție!
Iată, așadar, o o diversitate de exponate ce dețin o multitudine de informații despre ecosistemul hunedorean!
Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

sâmbătă, 30 martie 2024

Săptămâna viitoare sunteți invitați la două întâlniri care se vor desfășura sub genericul Idei în Agora la Casa Filipescu Cesianu (Calea Victoriei 151).

 


Săptămâna viitoare sunteți invitați la două întâlniri care se vor desfășura sub genericul Idei în Agora la Casa Filipescu Cesianu (Calea Victoriei 151).
𝗠𝗮𝗿𝘁̦𝗶, 𝟮 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬, tema va fi „Modernitatea românească. O istorie intelectuală”. În dialog cu Sorin Antohi se va afla Gelu Sabău, cel care a dat între altele o masivă sinteză, „De la romantism la național-comunism. Încercare asupra modernității românești” (2021), remarcabilă prin faptul (rar la noi) că discută împreună și în lumina discuțiilor internaționale mai recente, cele două curente gemene: modernismul și antimodernismul
https://fb.me/e/8RIn87ofl
𝗩𝗶𝗻𝗲𝗿𝗶, 𝟱 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰, 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬, tema va fi „7 octombrie 2023”. În dialog cu Sorin Antohi se va afla Jean-Jacques Askenasy, profesor de Neurologie al Facultății de Medicină Sackler și al Facultății de Drept de la Universitatea din Tel Aviv. De la această dată fatidică va porni dialogul cu Jean-Jacques Askenasy, care revine la Idei în Agora după edițiile XXX: „De la partidul-stat la statul de drept: tranziția ca moștenire”, cînd a fost însoțit de Gabriel Andreescu (18.10.2018), și LXIII: „Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei” (18.10.2022)
https://fb.me/e/3lpPaCrOo
Intrarea este liberă la ambele evenimente.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.