LINK EXCHANGE

joi, 30 martie 2023

Meseria de arheolog în România contemporană

 

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman organizează vineri, 31 martie 2023, ora 11.00, activitatea: „Meseria de arheolog în România contemporană”.
La manifestare vor lua parte elevii claselor a V-a A și a V-a C de la Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Alexandria, coordonați de doamnele profesoare Pințur Luminița și Tecșor Elena.
Activitatea „Meseria de arheolog în România contemporană” își propune să prezinte copiilor ce înseamnă să fi arheolog în zilele noastre în România. Arheologul Ion Torcică la va expune elevilor date despre apariția și evoluția arheologiei ca știință de-a lungul timpului, le va prezenta noțiunea de „sit arheologic” și care sunt metodele de cercetare a siturilor arheologice. Copiii vor cunoaște diferite tehnici și metode de săpătură, uneltele folosite și modalitățile de colaborare cu alte științe, atât în timpul cercetării din teren cât și după aceasta. Se va urmări parcursul profesional al unui arheolog așa cum este el în cadrul instituțiilor contemporane.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Expoziţia temporară "Mineritul în Munţii Rodnei"

 

Sub egida Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a Complexului Muzeal Bistriţa–Năsăud, Muzeul Etnografic şi al Mineritului Rodna deschide vineri, 31 martie 2023, ora 16.00, expoziţia temporară "Mineritul în Munţii Rodnei".
Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului vizitator aspecte cu privire la practicarea mineritului în Munţii Rodnei de-a lungul secolelor.
Mineritul a avut încă din antichitate un rol important în viaţa economică a Rodnei.
Nu se cunoaşte cu exactitate de când s-a practicat mineritul în această zonă. Este însă constatat că pe timpul domnirii Dacilor, probabil şi a Agatârşilor la Rodna se lucra la mine.
"Nenumărate urme de vechi lucrări miniere, mormane de zgură, ruine de ziduri şi galerii subterane sunt dovezi că Rodna a fost în vechime un oraş metalurgic bogat şi lucrări miniere se faceau în mare extensiune. Din faptul că la Rodna s-au descoperit galerii vechi cu semne pentru indicarea timpului în care s-au executat lucrările într-o anumită secţiune, întocmai cum era uzitat la Romani, mai înainte la Daci apoi, că drumul roman descoperit la comuna Coci, unde se varsă Şieul în Someş îşi are continuare pe vale Someşului în sus spre Rodna se poate conchide că după ocuparea Daciei prin Romani, aceştia au continuat lucrările la minele din Rodna”. (Din consemnările lui Florian Porcius despre Rodna).
Rodna a cunoscut la începuturile evului mediu cea mai spectaculoasă dezvoltare. Minele de aur şi argint de aici au trezit un uriaş interes la curtea regilor arpadieni care şi-au întins de timpuriu stăpânirea asupra ţinutului de la izvoarele Someşului, încât se poate afirma că oraşul minier Rodna - exista încă din secolul al XII – lea.
Pentru a pune în valoare resursele miniere, dar şi pentru a asigura paza graniţei, pe aici trecând unul din drumurile cele mai frecventat, care lega ţinuturile de la est de Carpaţi de Transilvania, Rodna a beneficiat de o colonizare germană timpurie.
În anul 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul "de Rodna", cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II – lea în anul 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
Cea mai veche atestare documentară despre minele rodnene ne-o oferă cronicele ruseşti descriind drumul prinţului Daniel de Halici care trece prin Baia Rodna în anul 1235 spre curtea regelui Ungariei.
Cronicarii ruşi ai vremii scriau că la Rodna se află un centru minier de mare importanţă. Obiectele de argint, care erau făurite aici, cu mare pricepere erau apreciate la curtea ducilor polono-ucrainiene, dar şi la cea a regului Ungariei .
Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zonă au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare.
Vechimea şi importanţa mineritului la Rodna, sunt demonstrate şi de apariţia "Legii mineritului de la Rodna 1270" , considerată cea mai veche lege din Europa de S.E , întocmită în limba germană.
În anul 1308, minele de la Rodna au devenit proprietate regală a regelui Carol Robert de Anjou.
La începutul veacului al XV-lea domnitorii moldoveni, Petru Rareş şi fiul lui Ilieş, au exploatat aici aurul şi argintul.
În secolele XVI- XVII legile Transilvaniei dădeau dreptul persoanelor private să deţină mine. În aceeaşi perioadă Bistriţa încorporează Valea Rodnei în subordine, familiile bogate de aici având în propietate mai multe exploatări. În secolul XVII saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna pe care le exploatează alături de administraţia maghiară.
În "Două documente din 1774 privitoare la trecutul minerilor de la Rodna" I.Bozoc menţionează că exploatarea minereului se făcea prin 16 galerii de coastă, că s-au construit 10 şteampuri de lemn cu 114 găleţi cu cap de fier, un vait, 22 mese vibratoare Rontgen şi că se măcinau 600 kg. de minereu în 24 de ore.
În perioada militarizării (secolul XVIII ) s-a continuat exploatarea aurului, a celui din mine şi a celui obţinut prin spălarea nisipurilor şi pietrişurilor aurifere de către romii din comunitate (ţiganii aurari).
Alături de aur şi argint la Rodna s-au exploatat importante cantitaţi de plumb. În anul 1799 s-a construit aici o topitorie.
Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget- Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna- Flotaţie (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară , metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
Activitatea de extracţie si prelucrare a minereului la minele din Rodna a încetat în anul 2006, iar începând cu anul 2007 au început lucrările de conservare activă şi pasivă .
Expoziţia prezintă, succinct, aspecte ale exploatării miniere, unelte de lucru precum: opaiţe (ştearţuri), ciocane de minier, baroase, dălţi, burghie de perforat manual, sapă, carbitiere, picoane, troc pentru spălat minereul, lingou de fontă, zgură de minereu, saboţi de lemn, roata hont a unei roabe pentru transportat minereu, etc. Expoziţia este completată cu fotografii de arhivă a localităţii Rodna. Obiectele prezentate fac parte din expoziţia permanentă a secţiei Muzeului Rodna.
Ion Lucian de profesie inginer geolog s-a născut la data de 18 noiembrie 1945, sat Urleta, comuna Băneşti, judeţul Prahova . Absolvent al facultaţii de geologie din cadrul Universităţi Bucureşti, promoţia 1969. După terminarea facultăţii lucrează în cadrul I.P.E.G Cluj ca inginer geolog, fiind detaşat în mai multe centre miniere din ţară dar şi din străinătate, unde a ocupat mai multe funcţii, efectuând atât muncă de teren cât şi de birou. La secţia Rodna a lucrat între ani 1978-1989.
Pasionat de munca sa, de bogăţia şi frumuseţea locurilor din zonele în care a activat ca geolog, l-a inspirat să scrie mai multe cărţi în care se regăsesc o parte din însemnările personale, dar şi din cercetările şi descoperirile pe care le-a făcut împreună cu echipa sa de prospecţiuni I.P.E.G Cluj.
Din lucrările publicate menţionăm: Căutători de aur din Carpaţi - 2007, Zăcăminte strategice vol I -2013, Vol II- 2015 , Vol III şi IV – 2020, Geologi români la Palmira -2018, Aur şi telur la Baia de Arieş. Proiectul Silvanit - 2020, Mistere geologice din Regiunea Rodna 2021, Celebra Roşie Montană – 2021, Districtul Zlatna-Valea Almaşului - 2021, Profeţii geologice - 2021, Telurul talismanul geologilor - 2022, Aurul din Bucium - 2020.
Lucrarea "Aurul Rodnei" publicată în anul 2011 – reprezintă prima monografie a resurselor minerale din bazinul Superior al Someşului mare, respectiv zona Munţilor Rodnei.
Cartea, conţine numeroase date istorice, geologice şi miniere însoţite de comentarii şi interpretări realiste cu privire la practicarea explorării şi a misterelor din adâncuri, elucidate sau ca surse de rezolvare în viitor.
Aceste cărţi vor constitui un punct de referinţă pentru generaţiile viitoare.
Expoziţia va rămâne deschisă publicului vizitator în perioada 31 martie - 28 aprilie 2023.
Vă aşteptăm cu drag!
Muzeograf, Floare Grapini

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistriţa–Năsăud.

miercuri, 29 martie 2023

”Lăzile de zestre ale bunicilor” - o nouă expoziție la Muzeul de Etnografie Brașov

 

Lăzile de zestre ale bunicilor” - o nouă expoziție la Muzeul de Etnografie Brașov


Lăzile de zestre, fie ele „lăzi de Brașov”, fie lăzi realizate de tâmplarii sași din zona Rupea sau de ceangăii din zona Săcele, ne vorbesc despre oameni, despre comunitate, despre meșteșug, despre gusturi, ne înfățișează caracteristicile ornamenticii specifice fiecărei etnii sau zone, dar și influențele sau adaptările, ne dezvăluie lumea în care au apărut și pe care au marcat-o.
Artişti plastici şi creatori contemporani şi-au îndreptat atenţia către creaţia tradiţională, care a constituit o importantă sursă de inspiraţie. De altfel, în cadrul expoziției puteți admira și o ladă de zestre realizată de către meșterul popular Manuela Ivan, după o piesă din colecția muzeului, un exemplu de continuitate și transmitere a vechilor tehnici și motive din ornamentica tradițională.
Expoziția temporară ”Lăzile de zestre ale bunicilor” va putea fi admirată la Muzeul de Etnografie Brașov, din Bd. Eroilor nr. 21A, până în luna mai 2023.


#Lăziledezestrealebunicilor #onouăexpoziție #ornamenticatradițională #picturapelemn #meșteripopulari #tradiții #MuzeuldeEtnografieBrașov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Conferința „Refugiați polonezi în județul Teleorman”

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează miercuri, 29 martie 2023, ora 11.00, conferința „Refugiați polonezi în județul Teleorman”.
La eveniment vor lua parte elevi de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” Alexandria, coordonați de doamna profesoară Floricica Marin.
Conferința va fi susținută de Cătălin Borțun, muzeograf la Muzeul Județean Teleorman.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

Stăpânii trecătorilor. Dacii din depresiunea Șimleului | Conferințele DACICA 13/2023

 

Stăpânii trecătorilor. Dacii din perioada clasică din depresiunea Șimleului (mijl. sec. II a.Chr.-I p. Chr.)


Prezentarea se dorește o incursiune în istoricul cercetărilor privind civilizația dacică din Depresiunea Șimleului, jumătatea de vest a județului Sălaj. În ciuda faptului că acest spațiu este unul de întindere redusă, el adăpostește 14 fortificații dacice și peste 30 de așezări dacice. Atenția arheologilor s-a îndreptat mai ales spre cercetarea fortificațiilor, mai spectaculoase. Totodată în Depresiunea Șimleului și în proximitatea acesteia, s-au descoperit 25 tezaure dacice compuse din monede asociate sau nu cu podoabe din argint ceea ce sugerează, alături de alte argumente, că spațiul cercetat era sediul unui centru de putere amplasat la intrarea nord-vestică a Transilvaniei de azi.
Dr. Horea Pop este șef al secției Cercetare Științifică din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău, la care activează din anul 1991, cu excepția intervalului 1994-1997 când a fost cercetător la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj. A absolvit cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1986-1991). Născut în Șimleu Silvaniei, și-a dedicat activitatea cercetării fenomenului dacic de pe Măgura Șimleului, coordonând șantierele arheologice din punctele Cetate, Observator și Uliul cel Mic din localitate, dar și alte situri din Depresiunea Șimleului precum Măgura Moigradului, Stârciu, Coșeiu, Cheud și altele.


Webinarul se va desfășura pe plaforma Zoom, luni, 3 aprilie 2023, de la ora 19.
Participarea este gratuită.
Link pentru înscriere: https://bit.ly/3FX7KxH

 

Sursa informațiilor Fundația Dacica.

Marcasită, cuarţ

 

Marcasită, cuarţ
Marcasită (FeS₂), cuarţ (SiO₂) - eșantion format dintr-o placă cu cristale de cuarţ, alb - lăptoase, 1-2 cm, orientate în toate direcţiile, cu depuneri de marcasită sub formă de sferă, culoare verzuie, lucioasă, diametru de 10 cm.
Dimensiuni: 15/12/8 cm
Proveniență: Mina Cavnic, Maramureș, România
Expunere: -
Foto © Valentin Ganța
#ExponatulSăptămânii #MinaCavnic

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.

O nouă monedă comemorativă din Sri Lanka - 29.03.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Sri Lanka 1000 rupees 2023 - 75th Independence Celebration

New collector's type:

"75th Independence Celebration"

TECHNICAL DATA
Composition: copper-nickel
Diameter: 38.61 mm
Weight: 28.28 mm
Thickness: 3.50 mm
Mint: Royal Dutch Mint

(images and data taken from coins.lakdiva.org)
(news by Pabitra Saha)

LINK: Central Bank of Sri Lanka
LINK: Lakdiva coin collection

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă austriacă din niobiu - 29.03.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

First the bad news: it's getting hotter. The good news is that by acting in an environmentally friendly way, each and every one of us can help limit the rise in temperature.

Global Warming, is the theme of the 2023 edition of the Niobium Silver Coin, the Austrian Mint's best-selling Niobium coin, providing a timely reminder that we need to act before it is too late.


The human-caused rise in temperature since 1850 has already passed the 1°C mark. It is not a new fact. As early as 2015, the Paris Agreement set a long-term goal of limiting temperature rises to 1.5°C, which was reaffirmed at the 2021 United Nations Climate Change Conference. But current measures to reducing greenhouse gas emissions do not go far enough to achieve that goal. It is now feared that a temperature rise of more than 3°C could occur by 2100, with catastrophic consequences for both humans and the natural world.


If, by 2030, global CO2 emissions could be reduced by 45%, we would be well on our way to avoiding that increase. But time is running out and we are already beginning to see the disastrous effects of global warming. Extreme weather events, melting glaciers, and changing weather patterns are becoming more frequent. The reduction of energy consumption and the sustainable use of natural resources are important steps to combat these phenomena. Every ton of greenhouse gases we don't produce could help avert catastrophe.


Within the blue and gold niobium core on the coin's obverse, a thermometer forms part of a clock symbolizing that time is running out. To your left, a globe indicates +1.5 °C.


In the center of the coin's reverse there is also a globe, which addresses the economic, ecological and social aspects of sustainability. On the right are the silhouettes of two human faces, in front of which a sea turtle swims. Due to environmental pollution and global warming, this species is threatened with extinction.

Coin Features

Country Austria
Design Helmut Andexlinger, Herbert Wähner
Year 2023
face value €25
metals Niobium / silver 900
Weight 9g
Diameter 34mm
Quality BU
roll 65,000



The coin is officially issued on April 12, its price in Austria is about 83 euros.

 

Sursa informațiilor aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCXXXII - 29.03.2023

 I. 10 ruffiyaa Maldive



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39445

II. 1.000 franci Africa de Vest - Mali



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39455

III. 500 franci Africa de Vest - Mali



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39459

IV. 2.000 franci Statele Central Africane - Ciad



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39466

V. 1.000 peso Filipine



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39473

VI. 50.000 șilingi Uganda



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39478

VII. 2.000 franci Africa de Vest - Senegal



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39484

VIII. 1.000 leone Sierra Leone



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39495

IX. 100 rupi Sri Lanka



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39501

X. 1.000 franci Africa de Vest - Guineea-Bissau



Sursa: https://banknotenews.com/?p=39508

XI. 2.000 franci Africa de Vest - Guineea-Bissau


Sursa: https://banknotenews.com/?p=39512

XII. 5.000 franci Africa de Vest - Senegal



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=39516

XIII. 20 peso Filipine



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=39523

luni, 27 martie 2023

Lansare de carte: Ipostaze ale locuirii comunităților evreiești din Moldova (1775-1930), autor Irina Nemteanu

 







Azi, 27 martie, începând cu ora 18 - Lansare de carte:
Ipostaze ale locuirii comunităților evreiești din Moldova (1775-1930), autor Irina Nemteanu, Editura Simetria, 2022.
Cartea va fi prezentată de prof. dr. arh. Ana Maria Zahariade,
lect. dr. Anca Tudorancea, conf. dr. Felicia Waldman
Evenimentul are loc la Modul Cărturești, str. Academiei nr. 18-20, București și se va transmite live pe Facebook, paginile Patrimonescu și Modul Cărturești.
"Cartea aduce în atenția publicului contribuția comunităților evreiești la dezvoltarea urbană a Moldovei istorice, abordând subiectul dintr-o perspectivă culturală cuprinzătoare. Volumul, care însumează 304 pagini color, pune în discuție o temă de cercetare neabordată din perspectiva arhitecturii și a urbanismului istoric în spațiul românesc. Cadrul complex de analiză este aplicat fostelor târguri și târgușoare moldovenești ca spații predilecte ale dezvoltării unor ansambluri urbane de locuire ale acestor comunități, în decursul perioadei 1775-1930. Acest studiu este, totodată, o pledoarie pentru conservarea unor urme infime ale acestor exprimări urbane și arhitecturale, care, deși aparent minore, duc la înțelegerea contemporană a așezărilor istorice moldovenești dintr-o altă fațetă." arh. Alexandru Beldiman, Editura Simetria
Autoarea, Irina NEMȚEANU (n. 1989) este arhitect bucureștean, cu studii masterale în arhitectură, gestionarea patrimoniului și design muzeografic, doctor în arhitectură din anul 2020 cu teza „Modele și șabloane spațiale de locuire ale comunităților evreiești așkenaze din Moldova (1775-1930)”. Este dedicată domeniului restaurării și reabilitării patrimoniului construit, precum și cercetării istoriei arhitecturii și urbanismului.

 

Sursa informațiilor Art Conservation Support - ACS.