LINK EXCHANGE

miercuri, 30 noiembrie 2022

INVITAȚIE LA MUZEU: ÎNCEPÂND DE JOI, 1 DECEMBRIE 2022, ÎN GRĂDINA MUZEULUI MUNICIPAL „IOAN RAICA” SEBEȘ, POATE FI VIZITATĂ EXPOZIȚIA TEMPORARĂ STRADALĂ „PRESA ÎNCORONĂRII”

 

INVITAȚIE LA MUZEU: ÎNCEPÂND DE JOI, 1 DECEMBRIE 2022, ÎN GRĂDINA MUZEULUI MUNICIPAL „IOAN RAICA” SEBEȘ, POATE FI VIZITATĂ EXPOZIȚIA TEMPORARĂ STRADALĂ „PRESA ÎNCORONĂRII”

Începând de joi, 1 decembrie 2022, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș va prezenta publicului o nouă expoziție temporară dedicată Încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria, ca suverani ai României Mari, eveniment care a avut loc la Alba Iulia în data de 15 octombrie 1922. Expoziția se înscrie în cadrul manifestărilor organizate în pe tot parcursul anului 2022 pentru a celebra cei o sută de ani care au trecut de la acest eveniment important din istoria României.
Expoziția se adresează publicului de toate vârstele și reușește să ilustreze universul cotidian al oamenilor care au trăit acum un secol și care se pregăteau de încoronarea suveranilor României întregite.
Diverse relatări și știri din presa anilor 1921 și 1922 permit reconstituirea, pas cu pas, a eforturilor depuse pentru pregătirea ceremoniei de încoronare a regilor Ferdinand și Maria la Alba Iulia și reflectă atmosfera festivă din ziua în care a avut loc evenimentul solemn, precum și elogiile din zilele următoare, așa cum au fost reflectate de ziarele vremii. Extrasele de presă prezentate în cadrul expoziției fac parte din periodice cu circulație locală („Alba Iulia”, „Vestea”, „Unirea”), națională („Adevărul”, „Viitorul”, „Universul”, „Neamul românesc”, „Lupta”, „Universul literar”, „Cosânzeana”) și chiar internațională („L’Illustration”).
Expoziția este organizată de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Sebeș, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș și Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, și poate fi vizitată, gratuit, în grădina muzeului din Sebeș în perioada 1 decembrie 2022-15 ianuarie 2023.
Joi, 1 decembrie 2022, Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș va fi deschis între orele 10.00 și 14.00, iar accesul va fi gratuit în toate expozițiile și pentru toți vizitatorii.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipal “Ioan Raica” Sebeş.

Ac din os

 


EXPONATUL SĂPTĂMÂNII - Muzeul de Istorie
21 - 27 noiembrie

Ac din os 

Ac realizat din os de culoare gălbuie, de formă conică la vârf, ușor aplatizat la celălalt capăt, cu un orificiu dreptunghiular pentru introducerea firului de cusut.
L=8,1 cm.
Nr. de inv. A 49, colecția Neolitic.
Provine din cercetările sistematice realizate de Dumitru Berciu la Copăcelu, fost Valea Răii.
Astfel de ace atestă, împreună cu fusaiolele și greutățile de la războaiele de țesut, meșteșugul confecționării hainelor din fire toarse și apoi țesute. Toate cele trei categorii de obiecte au fost descoperite în așezarea neolitică de la Copăcelu. Separat, acele din os puteau fi folosite și la cusutul pieilor de animale. Acele erau obținute din oase de animale, cel mai probabil bovine, ovine și caprine, prin răzuirea osului și abraziune cu nisip, apoi perforare. Așa cum reiese din experimentele arheologice, erau folosite unelte litice. Își continuă utilizarea și în epocile următoare.
Aşezarea de la Copăcelu se află la 5 km sud-vest de Rm. Vâlcea, pe terasa aluvionară de pe partea stângă a pârâului Sărata, având la nord dealuri de tufuri vulcanice dacitice de vârstă Dendronian inferior, iar spre sud-est, lunca Oltului.
Meritul de a fi descoperi aşezarea de aici revine prof. D. Berciu, care realizează un sondaj în curtea fostului SMT, în anul 1960, pentru ca între anii 1962-1964 să facă cercetări arheologice sistematice la care a participat studentul Cornel Mirescu şi Gheorghe Petre-Govora.
D. Berciu publică în anul 1966 rezultatele sumare ale cercetării, precizând că la Valea Răii materialul arheologic descoperit aparţine neoliticului timpuriu (cultura Starcevo-Criş, cu două nivele de locuire), suprapus de o ceramică aparţinând culturii Boian (faza a II-a de început) din neoliticul dezvoltat.
Încadrarea cronologică a descoperirilor de la Copăcelu ( Valea Răii), ca şi toate referirile
ulterioare, sunt datorate sistemului propus de cercetătorul Gh. Lazarovici, devenit practic un adevărat sistem de referinţă.
În anul 1969 D. Berciu, împreună cu M.Iosifaru şi S.Purice fac o săpătură de salvare în curtea Căminului Cultural, unde descopără atât nivelul de cultură aparţinând neoliticului timpuriu cât şi o locuinţă Verbicioara , faza finală.
Cercetările au fost reluate în anul 2002, când în zonă au fost mutaţi sinistraţii de la Ocnele Mari, în urma scufundării Câmpului de sonde II, de către M.Iosifaru şi C. Fântâneanu.Cercetările de salvare din anul 2002 au fost făcute la limita de S a aşezării în punctele:Centrala Termică, Govil, Drumul 2-2' şi Căminul Cultural, şi au permis realizarea unei stratigrafii.Pe suprafaţa cercetată s-a putut face delimitarea sitului spre sud. S-a constatat o locuire intensă pe loturile P1, P2, P7, sporadică pe loturile P3, P9, P8, pentru ca pe loturile P4, P5,P6, P10 şi P11 să apară stratul de viitură având o grosime ce variază între 0,30 m 1,90 m, ceea ce nea determinat să concluzionăm că probabil în vechime Oltul avea un braţ paralel cu matca şi forma o serie de insule, dintre care Ostrovenii de astăzi, situat la aprox. 5 km în amonte, dar şi Copăcelu, după care revenea la vechea matcă.
Stratul de cultură neolitic are grosimea de cca. 0,90 m şi două nivele de locuire cu bordeie de formă aproximativ rotundă, dispuse probabil în şiruri.Nivelul de cultură neolitic apare la adâncime de -1,60 m faţă de nivelul de călcare actual,deasupra sa fiind un strat masiv de viitură. Într-un singur punct, în secţiunea trasată pe Drumul 2-2' la o adâncime cuprinsă între -1,40-1,60 au fost descoperite câteva fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni, fără a avea însă un nivel de cultură propriu-zis.
În punctul Căminul Cultural, s-au găsit materiale din epoca bronzului aparţinând culturiiVerbicioara, fazele IV-V, dar şi un strat de cultură neolitic timpuriu cu două nivele.
Cronologic, descoperirile neolitice se îcadrează în fazele IIIB şi IVA ale culturii Starcevo-Criş (după cronologia propusă de Gh.Lazarovici) şi Cârcea III-IV (Viaduct I-II), după M. Nica. În termeni de cronologie absolută aceasta înseamnă aproximativ 4530+-75 B.C., fără însă a absolutiza această dată.
În anul 2003-2004 se face cercetare arheologică sistematică de M. Iosifaru şi C. Fântâneanu în mai multe puncte: Curtea fostului SMT, la cca 20m est de vechile săpături din anii 1962-1964 ; pe proprietatea Govil, la cca 10m nord de săpăturile din 2002 şi proprietăţile Sârbu Ana, Colţa Ilie, Colţa Elisabeta,Niţişor Vasile şi Dogaru Ilie, situate la nord de DN Rm. Vâlcea Tg. Jiu, unde au fost făcute mai multe casete pentru a urmării locuirea din acest sit. S-au putut constata următoarele: aşezarea neolitică aparţinând culturii Starcevo Criş se întinde de o parte şi de alta a DN Rm. Vâlcea – Tg.Jiu, până în apropierea pârâului Sărata, numai pe terasa joasă a acestuia; locuire sporadică Glina şi Gornea – Orleşti, a fost întâlnită doar la sud de DN Rm. Vâlcea –Tg.Jiu, în S XII/2003; nivel de cultură Verbicioara, fazele I şi IV-V, a fost întâlnit în S XII /2003, pe proprietăţile Sârbu Ana, Colţa Ilie şi Colţa Elisabeta. Deoarece nivelul pânzei freatice ajunge la -0,50m la est de Căminul Cultural, a trebuit să renunţăm la adâncimea menţionată la casetele trasate, pe proprietăţile Niţişor Vasile şi Dogaru Ilie fără a putea preciza prezenţa aşezării în punctele menţionate.
Cercetările arheologice preventive din anii 2004-2007 (M. Iosifaru, C.Fântâneanu) făcute pe mai multe proprietăţi, grupate în jurul Căminului Cultural, de o parte şi de alta a DN Rm.Vâlcea Tg. Jiu, au confirmat prezenţa nivelelor de cultură Starcevo-Criş din neoliticul timpuriu dar şi un nivel de locuire Glina şi Verbicioara pe proprietăţile Gogiu Lucia, Marin Toma şi Belbu Valerian.
Materialele descoperite în ultimele campanii de săpături se încadrează în fazele III B –IV A ale culturii Starcevo-Criş.
În anul 2008 se fac cercetari arheologice preventive de către un colectiv format din M.Iosifaru, I.Tuţulescu şi C. Tulugea pe str. Ghioceilor, ce face legătura între DN Rm. Vâlcea – Tg.Jiu şi Ocnele Mari, urmând baza dealurilor tufoase situate la N/E de Căminul Cultural. Cu această ocazie a fost descoperită parţial o locuinţă Sălcuţa în faţa locuinţei cu nr. 62, resturile unei locuinţe Verbicioara I, la 30 m est de pârâul Valea Goruneilor şi două locuinţe cu material Verbicioara I şi IV –V situate la cca 6m vest de locuinţa amintită anterior. Se poate spune că terasa mijlocie a pârâului Sărata a fost locuită numai de purtătorii culturilor Sălcuţa şi Verbicioara.
În anul 2010, cercetarea arheologică preventivă de pe proprietatea d-nei Cocian Ştefăniţa, situată pe str. Ghioceilor, nr.68, a dus la descoperirea unui nivel de cultură aparţinând hallstattului timpuriu.
. La adâncimea de -1, 40 -1,60m a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă, iar la extremitatea estică a acesteia un mormânt triplu de înhumaţie ( -1,40 -1,75m). Cercetarea a fost făcută de M.Iosifaru, I.Tuţulescu şi C.Tulugea.
Cercetările de până acum au adus an de an noi informaţii privind locuirea zonei din neoliticul timpuriu până la începutul primei vârste a fierului. Nu este exclus să apară pe viitor noi elemente şi date privind locuirile şi din alte epoci.

https://exarc.net/.../different-types-needles-specific-uses

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea.

DENAR ROMAN EMIS DE ÎMPĂRATUL TRAIAN

 

EXPONATUL SĂPTĂMÂNII


DENAR ROMAN EMIS DE ÎMPĂRATUL TRAIAN

Nominal: denarius
D: 19,3 x 16,1 mm; G: 2,47 g; Axa: 6
Monetăria: Roma
Datare: 116 – 117 p. Chr.
Av: [IMP C]AE[S] NER TRAIAN OPTIM [AVG G]ER [DAC PARTHICO]
Imp(erator) Caes(ar) Ner(va) Traian(us) Optim(us) Aug(ustus) Ger(manicus) Dac(icus) Parthico
Bust laureat și drapat al împăratului Traian orientat spre dreapta.
Rv: [P M] TR P COS VI P P [S P Q R]
P(ontifex) M(aximus) TR(ibunicia) P(otestate) CO(n)S(ul) VI P(ater) P(atriae)
Bustul radiat și drapat al lui Sol orientat spre dreapta.
Referinţă: RIC II, 342
Starea de conservare: satisfăcătoare
Nr. inventar: 507
Moneda face parte din tezaurul de denari romani descoperit în punctul Cornu’ Mesigului, pe teritoriul aparținând localității Berchezoaia, comuna Remetea Chioarului. Tezaurul a fost descoperit cu ajutorul detectoarelor de metale la data de 1 iulie 2018, de către Vasile-Ovidiu Papuc, Lucian-Alexa Onea și Vlad-Călin Sarmași, membrii ai Asociației Detecție Nord.
În ceea ce privește tipul monedei, aceasta este un denar roman de argint emis în timpul domniei împăratului Traian (98 – 117 p. Chr.). COS VI ce apare pe legenda de pe revers ne indică faptul că moneda se datează în timpul celui de-al șaselea consulat al împăratului Traian (112 – 117 p. Chr.). O datare și mai exactă în cadrul celui de-al șaselea consulat, ne este oferită de titlul onorific Parthicus ce apare pe legenda de pe aversul monedei (PARTHICO) și pe care împăratul Traian și-l asumă începând cu anul 116 p. Chr., ca urmare a încununării cu succes a campaniei militare parthice. Imaginea lui Sol de pe revers, o divinitate cu numeroase legături orientale, este probabil asociată cu ambițiile militare ale lui Traian în Est.
Bibliografie: Raul Cardoș, Tezaurul monetar roman de la Berchezoaia (jud. Maramureș), Marmatia 18, 2021, p. 55-75.
Raul Cardoș, muzeograf
Zamfir Șomcutean, conservator

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Ştergar cu stemă

 

Exponatul săptămânii – “Ştergar cu stemă

În preajma Zilei Naţionale a României, prezentăm un obiect cu valoare de simbol, lucrat chiar în perioada în care s-a înfăptuit Marea Unire de la 1918.
Ştergarul achiziţionat în anul 1976 din localitatea Enisala, judeţul Tulcea, are ca temă centrală un motiv heraldic, redat pe spaţiul generos al câte unui registru plasat la capetele piesei. Astfel, pe fond bleu şi marcată de o corolă este redată stema regală, având în mijloc scutul roşu cu simbolurile provinciilor româneşti. Tratarea realistă a motivului, cu bumbac galben, a permis identificarea capului de bour, ca semn al Moldovei. Însemnele celorlalte provincii sunt prezentate în mod stilizat. Scutul stemei este susţinut de o acvilă brun şi flancat de doi lei, simboluri ale regalităţii, puterii divine, protecţiei, vigilenţei şi dreptăţii. Toată compoziţia urmează un traseu care sugerează o coroană, atribut al monarhiei ce se regăseşte şi în partea superioară a scutului. De o parte şi de alta a motivului heraldic apar două siluete feminine reprezentate cu fustă roşie (asemănătoare androcului dobrogean) şi bluză gri, strânsă în talie cu centură neagră.
La baza stemei este plasată deviza latină a dinastiei Hohenzollern, de care au aparţinut regii României: “Nihil sine Deo” (“Nimic fără Dumnezeu”).
Decorul ştergarului este completat cu motive florale geometrizate, alese cu bumbac policrom, asociate cu vărgi şi motive geometrice (zig-zag, romburi), ajurate din borangic.
La capetele piesei a fost aplicată o dantelă bleu, croşetată din bumbac, având o compoziţie geometrică şi terminaţii în colţuri.
Datorită valorii sale excepţionale, ca bun al patrimoniului cultural- naţional, prin Ordinul nr. 2154/ 21.03.2014, poziţia 10, emis de Ministerul Culturii, ştergarul a fost clasat în categoria juridică TEZAUR.
Ştergarul este expus într-o vitrină de la parterul muzeului, putând fi vizionat până pe 7 decembrie 2022.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Lansare de carte: 𝐆𝐡𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐒̗𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̗𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐢𝐮𝐝, Volumul I, Sala I, Colecțiile: Paleontologie, Petrografie, Mineralogie, autori: Ramona Elena Mărginean, Iulia Diana Ștefănescu, Aurica Ileana Negru

 


𝐒𝐀𝐋𝐎𝐍 𝐃𝐄 𝐂𝐀𝐑𝐓𝐄 - Miercuri, 30 noiembrie 2022, Sala Unirii

𝐎𝐫𝐚 𝟏𝟓.𝟑𝟎 – 𝐆𝐡𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐒̗𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̗𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐢𝐮𝐝, Volumul I, Sala I, Colecțiile: Paleontologie, Petrografie, Mineralogie, autori: Ramona Elena Mărginean, Iulia Diana Ștefănescu, Aurica Ileana Negru, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2022 – prezintă Paul Scrobotă

Apărut sub egida Centrului Multicultural ”Liviu Rebreanu” – Muzeul de Științele Naturii Aiud, în colecția Patrimoniu cultural, coordonată de Ioan Hădărig, volumul 1 este primul dintr-o serie de trei volume propuse publicului, corespunzătoare celor trei săli de expoziție permanentă a muzeului, serie prin care se furnizează o serie de informații utile, într-o formă cât mai atractivă, referitoare la piesele ce compun expoziția de bază a Muzeului de Științele Naturii Aiud.
Acest prim volum este dedicat sălii 1 a muzeului și colecțiilor pe care aceasta le adăpostește respectiv colecțiile de Paleontologie, Petrografie și Mineralogie.
Pe parcursul celor 72 de pagini, este prezentată o scurtă expunere cu privire la conținutul sălii și la ideile pe care aceasta le ilustrează. Sunt descrise apoi colecțiile expuse, cu enumerarea pe scurt a exponatelor din fiecare vitrină și o descriere mai detaliată a celor remarcabile, împreună cu ilustrații ale pieselor cele mai reprezentative. Volumul include și un capitol dedicat istoricului muzeului.

#1decembrie #ziuanationala #salondecarte #cultura

 

Sursa informațiilor Consiliul Județean Alba.

Lansare de carte: 𝑪𝒐𝒍𝒆𝒈𝒊𝒖𝒍 𝑩𝒆𝒕𝒉𝒍𝒆𝒏 𝑮𝒂́𝒃𝒐𝒓 𝟭𝟲𝟮𝟮-𝟮𝟬𝟮𝟮, 𝟰𝟬𝟬 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒊 𝒅𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆.𝑪𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝒄𝒍𝒂̆𝒅𝒊𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒐𝒏𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒂𝒇𝒍𝒂𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒊𝒏𝒄𝒊𝒏𝒕𝒂 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕̗𝒊𝒆𝒊 𝒂𝒊𝒖𝒅𝒆𝒏𝒆, autor Paul Scrobotă

 


𝐒𝐀𝐋𝐎𝐍 𝐃𝐄 𝐂𝐀𝐑𝐓𝐄 - Miercuri, 30 noiembrie 2022, Sala Unirii

𝑶𝒓𝒂 𝟭𝟰.𝟯𝟬 – 𝑪𝒐𝒍𝒆𝒈𝒊𝒖𝒍 𝑩𝒆𝒕𝒉𝒍𝒆𝒏 𝑮𝒂́𝒃𝒐𝒓 𝟭𝟲𝟮𝟮-𝟮𝟬𝟮𝟮, 𝟰𝟬𝟬 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒊 𝒅𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆.𝑪𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝒄𝒍𝒂̆𝒅𝒊𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒐𝒎𝒑𝒐𝒏𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒂𝒇𝒍𝒂𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒊𝒏𝒄𝒊𝒏𝒕𝒂 𝒊𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒕̗𝒊𝒆𝒊 𝒂𝒊𝒖𝒅𝒆𝒏𝒆, autor Paul Scrobotă, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2022 – prezintă Gabriel Balteș

Volumul, apărut sub egida Centrului Multicultural „Liviu Rebreanu” – Muzeul de Istorie Aiud, în colecția Patrimoniu, coordonată de Ioan Hădărig, prezintă rezultatele cercetărilor arheologice din anii 2012 – 2015. Pe parcursul celor 82 de pagini, format A5, sunt inserate informații de natură arheologică dar și documentară cu privire la evoluția clădirilor componente ale colegiului transferat la Aiud în anul 1662, imagini de epocă, fotografii, relevee, planșe și cataloage ale materialelor arheologice descoperite. Concluziile sunt traduse în limbile engleză și maghiară.

#1decembrie #ziuanationala #salondecarte #cultura

 

Sursa informațiilor Consiliul Județean Alba.

Noi monede comemorative din Ucraina - 30.11.2022

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

This set of three coins issued in Ukraine today November 29, 2022 celebrates the symbols of Ukraine that embody the national idea and reflect the historical continuity of the state. Ukrainian state symbols speak to millions of Ukrainians of the glory of their ancestors.


The trident, the symbol of the kyiv state of Vladimir the Great, symbolizes the continuity of the historical development of the Ukrainian people. The song "Ukraine is not dead yet" has become, for a century and a half, a powerful symbol of the Ukrainians' struggle for independence, and is now their national anthem. The combination of blue and yellow, long used by Ukrainians to represent their identity, representing a clear sky and a wheat field, was first officially approved as the Ukrainian flag by the Ukrainian People's Republic. The game consists of the following currencies: Coat of Arms of Ukraine, Flag of Ukraine, and Anthem of Ukraine.


Obverse of the coin with the coat of arms of Ukraine: Above is the small coat of arms of Ukraine: a golden trident on a blue shield (pad-printed); against the background of the sun's rays is a stylized trident of the type used by Vladimir the Great; the trident lines show how tridents are formed; On the left, the legends 2022/УКРАЇНА/5 (2022/Ukraine/5), the graphic symbol of the grivna and the legend /НАШ/ГЕРБ (coat of arms of Ukraine); below, the mark of the Mint of the National Bank of Ukraine.


Reverse of the coin with the coat of arms of Ukraine: surrounded by sun rays, it is a composition made of tridents that symbolizes the historical heritage of Ukraine: from the two-headed symbol of Svyatoslav the Brave, through the tridents of gold coins and silver of the State of kyiv, the symbols used during the Ukrainian liberation struggle in 1917-1921, to the modern symbol of Ukraine: its coat of arms (latent image); on the left the legend НАШЕ КОРІННЯ (our roots).


Obverse of the coin with the flag of Ukraine: Above, the small coat of arms of Ukraine; against the background of the sun's rays, a waving blue and yellow stylized flag (pad-printed); on the left, the legend 2022/УКРАЇНА/5 (2022/Ukraine/5), the graphic symbol of the grivna and the legend /НАШ/СТЯГ (Ukrainian flag); below, the following lines from the flag poem: СИНІЙ, ЯК МОРЕ, ЯК ДЕНЬ, ЗОЛОТИЙ /З НЕБА І СОНЦЯ НАШ ПРАПОР ЯСНИЙ. /ОЛЕКСАНДР ОЛЕСЬ (as blue as the sea, as golden as daylight, from the sky and from the sunlight our flag shines).; there is also the mark of the Mint of the National Bank of Ukraine.


Reverse of the Ukrainian Flag coin: surrounded by sunbeams, a stylized and ornate bird appears holding a rose branch gules and symbolizes the soul of Ukrainians who fight for freedom and independence; below it appears the legend НАША ДУША (our soul).


Obverse of the Ukrainian Anthem coin: on the background of a branch of a guelder rose with red berries (pad-printed) appear the small coat of arms of Ukraine and a sheet of music against the background of the sun's rays; On the left is the legend 2022/УКРАЇНА/5 (2022/Ukraine/5), the graphic symbol of the grivna and the legend /НАШ/ГІМН (Ukrainian anthem); there is also the mark of the Mint of the National Bank of Ukraine.


Reverse of the Anthem of Ukraine coin: Surrounded by sunbeams, stands the Cossack Ukrainian folk hero Mamai under the trunk of an oak tree, a free spirit, defender, warrior, traveler and skillful horseman, symbolizing the Ukrainian mentality and the eternal defender of Ukraine; the Cossack has modern attributes, instead of a saber there is a modern assault rifle on the oak; On the image of the cosaco is the following semicircular legend (anthem lines): the Cossack nation), words that remain relevant; the legend НАШЕ ГАСЛО (our motto) is on the right of the Cossack.

Common features of coins

Face value: 5 grivnas
Metal: Alpaca (German silver)
Diameter: 35 mm
Weight: 16.5 g
Issue volume: 100,000 sets with the three coins

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Australia - 30.11.2022 - VIDEO

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Perth Mint Australia has today unveiled the design of one of its most internationally recognized investment coins in its 2023 version, the Kookaburra (Kookaburra). In this, as every year, the bird of the same name is represented in a different way.

First issued in 1990, the Australian Kookaburra is a series of silver bullion coins featuring images of the iconic bird. The kookaburra, a regular guest in Australian gardens, is the largest member of the kingfisher species. Coming together at dusk and dawn to declare territorial boundaries with shrill, cackling laughter, this bird has been and is idolized in contemporary Australian art and literature.


The Kookaburra 34th Edition design depicts two birds perched on branches surrounded by the Waratah flower, a native Australian flower. The design incorporates the inscription 'KOOKABURRA', the traditional 'P' mintmark of the Perth Mint, the date 2023 and the weight and purity of the coin.


The coin depicts Jody Clark's effigy of Queen Elizabeth II.

Minted in 99.99% pure silver, it is issued in sizes of 1 kilo, 10 ounces and 1 ounce.

The issue volume is 500,000 for the one-ounce coin and for the rest it is unlimited.


 Sursa: Youtube Utilizator: Perth Mint


Sursa informațiilor aici.

O nouă specie de dinozaur „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de o echipă internațională de cercetători

 


𝘛𝘳𝘢𝘯𝘴𝘺𝘭𝘷𝘢𝘯𝘰𝘴𝘢𝘶𝘳𝘶𝘴 𝘱𝘭𝘢𝘵𝘺𝘤𝘦𝘱𝘩𝘢𝘭𝘶𝘴 sau „Reptila cu cap turtit din Transilvania” este noua specie de dinozaur pitic descoperită de paleontologi pe teritoriul Geoparcului.
Descoperirea a fost făcută de o echipă internațională de cercetători, din care face parte și conf. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică - Universitatea din București.
Această nouă specie de dinozaur adaugă noi informații referitoare la fauna ce popula fosta Insulă a Hațegului în Cretacicul târziu, adică în urmă cu 70 de milioane de ani.

Ilustrație: Peter Nickolaus
: Dylan Bastiaans - Universitatea din Zürich
/
𝘛𝘳𝘢𝘯𝘴𝘺𝘭𝘷𝘢𝘯𝘰𝘴𝘢𝘶𝘳𝘶𝘴 𝘱𝘭𝘢𝘵𝘺𝘤𝘦𝘱𝘩𝘢𝘭𝘶𝘴 , or “flat-headed reptile from Transylvania”, is the new species of dwarf dinosaur discovered by paleontologists on the territory of the Geopark.
The discovery was made by an international team of researchers, including Conf. Zoltán Csiki-Sava from the Faculty of Geology and Geophysics of the University of Bucharest.
This new dinosaur species adds new information about the fauna from Hateg Island in the late Cretaceous, 70 million years ago.
Illustration: Peter Nickolaus
: Dylan Bastiaans - University of Zurich


#hateggeoparc #hateggeoparc #hateggeopark #UB #unibuc #GlobalGeoparksNetwork #EGNetwork #UNESCOGlobalGeoparks #GGN #descoperire #specie #species #discovery #transylvanosaurusplatycephalus #dinozaur #reptilacucapturtit #cercetatori #paleontologi #faunadincretacic #InsulaHateg #ZoltanCsikiSava #flatheadedreptile #Transylvania #paleontologists #Cretaceousfauna #descopera #discover #apreciaza #appreciate #respecta

 

Sursa informațiilor și imaginilor Geoparcul Internațional U N E S C O Țara Hațegului.

Informații suplimentare:

1. O nouă specie de dinozaur, Transylvanosaurus platycephalus, „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de o echipă internațională de cercetători

2. O nouă specie de dinozaur „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului de o echipă internațională de cercetători

3. O nouă specie de dinozaur, descoperită în România. „Reptila cu cap turtit din Transilvania” a trăit acum 70 de milioane de ani

A fost sau nu a fost: Sponsianus - studiu, articole, păreri

 Mai jos am strâns articole și păreri din rețelele sociale despre presupusul "împărat roman" uzurpator din Dacia, Sponsianus și monedele lui din aur.


 

 Sursa imaginilor: Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal

 

Comunicatul de presă al Muzeului Național Brukenthal

Articolul științific de la care a pornit discuția: Authenticating coins of the ‘Roman emperor’ Sponsian

Alte articole și nu numai:

Monedele cu chipul împăratului roman din Dacia, Sponsianus, un fals ridicol din toate punctele de vedere - opinia specialiștilor

"Emperor Sponsianus" and the crisis of Roman Studies 

Păreri și informații de pe rețelele sociale:

Florian Matei-Popescu

T Szabó Csaba 

T Szabó Csaba 2

T Szabó Csaba 3

Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal

Articole din presa națională și internațională:

O monedă de aur găsită în Transilvania dovedeşte că un „fals” împărat roman a fost de fapt real. Cine a fost misteriosul Sponsian 

Misterul împăratului „fals” din Dacia. O monedă antică de aur găsită în Transilvania demonstrează că Sponsian a existat cu adevărat 

Cine este împăratul Sponsian, cel care se află pe moneda de aur găsită în Transilvania și care ar putea schimba cursul istoriei 

Ancient Roman coins reveal long-lost emperor

Gold coin proves 'fake' Roman emperor was real 

Gold coin proves 'fake' Roman emperor was real - BBC News


Sursa: Youtube Utilizator: BBC News

Puzzling debate over Roman coin authenticity could determine legacy of 'fake' emperor  

Ancient Roman coin thought to be FAKE after being discovered in Transylvania over 300 years ago is almost certainly authentic - and proves the existence of 'forgotten' leader Sponsian, study claims

Păreri suplimentare: The Sponsianus coins is still false. Dan Ungureanu

"Emperor Sponsianus" and the crisis of Roman Studies Csaba Szabó

 

Când informații suplimentare vor fi disponibile, le voi adăuga aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCXIX - 30.11.2022

 I. 10.000 franci Africa de Vest - Guineea-Bissau



Sursa: https://banknotenews.com/?p=38181

II. 10 lire Turcia



Sursa: https://banknotenews.com/?p=38185

III. 10.000 peso Columbia



Sursa: https://banknotenews.com/?p=38189

IV. 200 peso Mexic


Sursa: https://banknotenews.com/?p=38194

V. 100 lire Egipt



Sursa: https://banknotenews.com/?p=38228

VI. 200 lire Egipt



Sursa: https://banknotenews.com/?p=38233

VII. 20 lire Egipt



Sursa: https://banknotenews.com/?p=38237

VIII. 50.000 dong Thailanda


Sursa: https://banknotenews.com/?p=38246

IX. 200 naira Nigeria


Sursa: https://banknotenews.com/?p=38253

X. 500 naira Nigeria


Sursa: https://banknotenews.com/?p=38257

luni, 28 noiembrie 2022

Conferința dezbatere „RYAN versus „Arcaşul iscusit” – omenirea la un pas de catastrofa nucleară”

 

 

Marți, 29 noiembrie 2022, vă așteptăm la noi la sediu, de la ora 18.00, să participăm împreună la conferința dezbatere „RYAN versus „Arcaşul iscusit” – omenirea la un pas de catastrofa nucleară”, susținută de istoricii: Dr. Florian BANU, consilier C.N.S.A.S. și Dr. Constantin CORNEANU, Redactor șef „Revista Enigmele istoriei”.

 

Sursa informațiilor Casa de Cultură Friedrich Schiller.

Portul din zona Branului

 


Portul popular din zona Branului este un port de munte, cu elemente pastorale specifice regiunii. Deși a suferit de-a lungul timpului anumite influențe, acest port și-a menținut sute de ani specificul unitar. El are trăsături caracteristice ale costumului de bază popular românesc, din zonele de munte sau din imediata lor apropiere.
De-a lungul timpului, în condițiile dezvoltării meșteșugurilor și a industriei țărănești, a folosirii materialelor noi și a coloranților, a conviețuirii cu alte naționalități precum și în virtutea relațiilor cu diferite zone vecine, portul popular din zona Branului a căpătat elementele sale specifice ce-l fac recognoscibil.
Costumul vechi femeiesc s-a menținut, ca structură, din epoca feudalismului până în zilele noastre. Era compus din ștergar purtat peste căița care acoperă capul, iar tinerele căsătorite și fete poartă pălărie. Ia cu croieli deosebite, poalele fixate în talie cu brâul roșu, iar peste acestea fota închisă cu brăcii. Peste ie, femeile tinere foloseau tunica, iar cele vârstnice ”lăibărica” de zeghi. Iile erau, fie cu mânecile lungi (2,5 m) formă unică împrumutată din zona Vrancei, fie cu mâneci cu ”obânzica” întoarsă, iar fota croită din țesătură lungă (5 coți) și lată de 75 cm, cusută cu crețuri în spate, cu două capete bogat ornamentate numite ”pulpene”, petrecute în față una peste alta.
La ii se schimbă cu timpul forma mânecilor (pumnașii sunt mai lați), ornamentația se amplifică, iar motivele sunt brodate cu lânică. Se mai brodează și cu arnici, paiete și mărgele. ”Lăibărica” de catifea ”carachioi” purtată de tinere peste ie, este brodată cu fir de aur și mărgele, iar bătrânele continuă să poarte pieptarul și cojocelul. Fota suportă și ea anumite schimbări prin scurtarea lungimii și se strâmtează în special la Șirnea și Fundata, pe când în celelalte comune se păstrează fota largă.
Dacă doriți să vedeți toate particularitățile costumului tradițional din zona Branului și din alte zone învecinate vă așteptăm la Muzeul de Etnografie Brașov, de miercuri până duminică, de la 9.00 la 17.00.
Sursa: ”Cusăturile și broderiile costumului popular din România”, Ecaterina D. Tomida
Foto: Arhiva Muzeului de Etnografie Brașov
#portdeBran #tradiții #MuzeuldeEtnografieBrașov #Transilvania #haișitulamuzeu

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.