Ştiinţă pentru toţi: iunie 2015

marți, 30 iunie 2015

Monedă din alamă dedicată împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale

În conformitate cu prevederile Legii nr.312/2004 privind Statutul BNR, începând cu data de 1 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circulație o monedă din alamă, cu caracter comemorativ, dedicată împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:
Valoare nominală: 50 bani;
Metal: alamă Cu80Zn15Ni5;
Titlu: -
Formă: rotundă;
Diametru: 23,75 mm;
Greutate: 6,1 grame;
Grosime la chenar: 1,9 mm;
Calitate: necirculată;
Cant: inscripţionat cu „ROMANIA” de două ori, cu steluţă între cele două cuvinte.

Aversul monedei redă inscripția „ROMANIA”, anul de emisiune „2015”, stema României și valoarea nominală „50 BANI”, iar în plan secund, în spatele valorii nominale și al stemei, textul inscripționat continuu, pe 5 rânduri, „BNR50”.

Reversul monedei prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripțiile „10 ANI”, „DENOMINAREA MONEDEI NATIONALE” și „2005” - anul denominării.

Tirajul pentru această emisiune este de 1 000 000 monede.

Monedele de circulaţie cu caracter comemorativ, cu valoare nominală de 50 bani, vor avea aceleaşi caracteristici tehnice cu monedele aflate în prezent în circulaţie la cupiura de 50 bani şi vor circula în paralel cu acestea.

Punerea în circulaţie a monedelor din alamă cu caracter comemorativ, dedicate împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

Sursa informaţiilor: http://bnro.ro/page.aspx?prid=10397
Sursa imaginilor: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/10+ani+de+LEU+GREU/BNR+moneda+50+bani+zece+ani+denominare+leu

Piața Țărănească și Meșter(Ești)! din 3 până în 5 iulie

3-5 iulie 2015, între orele 10 și 18

Vă așteptăm la o nouă ediție Piața Țărănească și Meșter(Ești)! din 3 până în 5 iulie, în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român și pe Aleea Samurcaș.

Vor fi prezenți producători și meșteri, artizani și colecționari din toate zonele țării cu: țesături și icoane, veșminte și podoabe, ceramică și obiecte din lemn și sticlă, jucării din lemn și din pânză, bijuterii și decorațiuni, cofeturi și prăjituri tradiționale din Maramureș, Magiun de Topoloveni, miere și prăjituri de la Brăila, Ilfov și Sibiu, Cozonac Domnesc tradițional și poale-n brâu, brânzeturi și ghiudem tătăresc, fructe și legume proaspete, dulcețuri, siropuri și zacuști.

Pe Aleea Samurcaș colecționarii de antichități vă așteaptă cu obiecte vechi de artă, numismatică, porțelanuri, cărti, bijuterii, obiecte tehnice, ceasuri, sticlărie, mobilă veche, pânză de casă, țesături țărănești.

Copiii sunt așteptați la atelierele de creativitate:
Lumea ceramicii – coordonator Mariana Șerban 0746 154 957
Atelierul de păpuși – coordonator Cătălina Marinescu 0722 289 871

Intrarea este liberă!

Organizator: Tactic Events
Corina Berariu 0735 441 304
E-mail: office@tacticevents.ro
Facebook: https://www.facebook.com/ptaraneasca

Sursa informaţiilor: http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/piata-taraneasca-si-mester-esti-3-5-iunie-ro.html

Inelul de buclă lucrat din aur descoperit la Colți

Din epoca pietrei și până în prezent obiectele din aur au avut o semnificație aparte pentru oameni. Deținute în special de reprezentanți ai elitelor, acestea sunt descoperite de către arheologi în special în morminte, depuneri rituale și în tezaure. Din aur erau prelucrate elemente de podoabă, bijuterii, accesorii vestimentare, sceptre, elemente de echipament defensiv și arme utilizate în scop de paradă.

Artefactul supus atenției publicului în această lună este reprezentat de un așa-numit inel de buclă, atribuit locuirii din epoca bronzului (cultura Monteoru), descoperit în mod întâmplător pe teritoriul comunei Colți, jud. Buzău. Piesa face parte din categoria Tezaur, clasificată prin Ordinul de Ministru nr. 2041 din 26.01.2007.

Inelele de buclă, din aur sau din bronz, reprezintă descoperiri relativ comune epocii bronzului din zona Subcarpaților de Curbură. Astfel de piese, cu o arie de răspândire greu de delimitat geografic sunt cunoscute pentru aceeași perioadă de timp în întreaga Europă și zona de vest a Asiei până în insulele Britanice. Cu diferite variații de forme, în spirală simplă, spirală multiplă, foiță lată în bandă, circulare, filiforme sau rectangulare în secțiune, cu capetele drepte sau rotunjite, cu sau fără decor, inelele de buclă au reprezentat descoperiri de excepție dintotdeauna.

După cum sugerează și denumirea, inelele de buclă reprezentau piese prinse în păr, în special în zona tâmplelor, de către femeile comunităților care au trăit acum cca. 4500 de ani pe aceste teritorii. Unele reprezentări artistice din zona Greciei continentale, contemporane cu perioada de utilizare a inelelor de buclă din arealul Subcarpaților de Curbură, întăresc această ipoteză.

cercetător Daniel Costache

Informaţii preluate de aici: http://www.muzeubuzau.ro/index.php/povestea-unui-exponat/162-inelul-de-bucla-lucrat-din-aur-descoperit-la-colti

Exponatul lunii iulie: PISTOALE CU CREMENE, SEC. AL XIX-LEA

Exponatul lunii iulie:

PISTOALE CU CREMENE, SEC. AL XIX-LEA

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” propune vizitatorilor în luna iulie 2015, în cadrul proiectului expozițional "Exponatul lunii", un bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: "PISTOALE CU CREMENE DIN SEC. AL XIX-LEA".

Piesele provin de la un atelier oriental și prezintă următoarele dimensiuni: lungime totală - 43 cm, lungime ţeavă - 28 cm, calibru pistol - 15 mm. Ţevile pistoalelor sunt lise şi au, în exterior, spre culată, forme tronco - octagonale. La partea superioară a acestora, spre gură și în mod deosebit, spre culată au ornamente pe mai multe registre, cu motive vegetale, reliefate, gravate și încrustate cu metal galben (aur).

Micro-expoziţia organizată de muzeograf Maria Magdalena Tuluș, poate fi vizitată la Muzeul Casa Cuza Voda - Galati , secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi, în perioada 1 – 31 iulie 2015, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=708670779266602&set=pcb.708671795933167&type=1&theater

Expoziţie de fotografie „Dunărea, Dobrogea, Delta”

Miercuri, 1 iulie 2015, ora 13.00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Dunărea, Dobrogea, Delta”, manifestare organizată de instituţia gazdă în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Autorii fotografiilor sunt recunoscuţi pentru profesionalismul şi dragostea lor pentru natura dobrogeană: Mihai Baciu, Iliuţă Goean, Valeriu Leonov, Daniel Petrescu şi Mihai Petrescu. Expoziţia reuneşte o selecţie de 60 fotografii color, realizate în diferite perioade ale anului, reflectând aspecte ale patrimoniului natural al judeţului Tulcea: peisaje, floră, fauna, cu accent pe habitate şi specii rare şi protejate. Amplasarea geografică, caracteristicile istorice, spirituale şi etnice fac din Dobrogea cel mai atractiv şi interesant loc al României, diversitatea fiind principala sa caracteristică. Peisajul Dobrogei şi legendele locului au fascinat întotdeauna pe cei ce au trecut prin acest ţinut, fie ei călători, cotropitori, localnici ori artişti. Expoziţia de fotografie „Dunărea, Dobrogea, Delta” va rămâne deschisă la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi până pe data de 30 august 2015.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/420410411455900/photos/a.420888054741469.1073741828.420410411455900/457213361108938/?type=1&theater

EXPONATULUI LUNII IULIE - Icoana pe lemn a Sfântului Prooroc Ilie

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 1 iulie 2015, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII IULIE.
Pentru perioada 1- 31 iulie 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Icoana Sfântului Prooroc Ilie.
Pictată pe lemn de brad, în tempera, icoana îl înfăţişează pe Sfântul Prooroc Ilie, central, cu mâna dreaptă ridicată, având palma deschisă, iar cu mâna stângă ţinându-şi veşmântul lipit de piept. Ca în toate icoanele ce îl înfăţişează pe Sfântul Ilie, şi în această icoană Sfântul este reprezentat având părul cărunt şi barba mare, este îmbrăcat în ţinută de ascet, cu cojoc de oaie, asemănător Sfântului Ioan Botezătorul. Lângă prooroc, în partea stângă, dar puţin mai sus (deasupra mâinii ridicate), apare reprezentat şi corbul ce l-a hrănit pe sfânt în pustiu. Această scenă centrală înfăţişează momentul şederii proorocului la pârâul Cherit, când, prin pronia divină, un corb îi aducea mâncare : dimineaţa pâine şi seara carne.
De jur împrejurul proorocului apar scene, în miniatură, din viaţa acestuia, scenele derulându-se ca într-un film ce prezintă, pornind din partea stângă-jos, apoi urcând în semicerc pe partea dreaptă, până în partea din stanga-sus a icoanei, următoarele momente din viaţa proorocului: Sfântul Ilie trezit de înger, Despărţirea apelor Iordanului. Urcarea la cer a Sfântului Ilie.
Icoana Sfântului Prooroc Ilie are înălţimea de 27 cm, lăţimea de 21 cm şi grosimea blatului de 1,5 cm, şi a intrat în patrimoniul Muzeului Județean Teleorman la data de 19 martie 1976, fiind preluată de la Muzeul Roşiori de Vede. Din păcate, nu se cunosc biserica de unde provine această icoană, nici anul în care a fost pictată şi nici autorul. Ca datare, poate fi însă încadrată undeva pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=838365139616812&set=a.130132463773420.23719.100003300026635&type=1&theater

Un război a adus telegraful în România. 160 de ani de telegrafie la Giurgiu

Un război a adus telegraful în România.
160 de ani de telegrafie la Giurgiu

Revoluţia de la 1848 este înfrântă de intervenţia ruso-turcă, Convenţia de la Balta-Liman (1 mai 1849) readuce Principatele dunărene sub controlul riguros al celor două puteri.
Construcţia geopolitică a fost modificată de Războiul Crimeei (1853-1856) încheiat cu înfrângerea Rusiei. Victoria coaliţiei (Franţa, Turcia, Anglia, Piemont) a adus un nou raport de forţe în Europa, privând Rusia de mijloacele de intervenţie în Principate. Statutul acestora a devenit o problemă a echilibrului european, o problemă ce va fi soluţionată, fericit pentru noi, prin dublul act din ianuarie 1859.
Primele linii telegrafice au apărut în ţara noastră la scurt timp după invenţia lui Samuel Morse (1837) şi este legată de Războiul Crimeei. Cele două principate au suportat ocuparea de către ambii beligeranţi. După retragerea ruşilor (aprilie 1854). Principatele au fost ocupate de turci şi austrieci. Problema comunicaţiilor a devenit acută. Austria avea nevoie de legături telegrafice Bucureşti – Braşov, Cernăuţi – Iaşi, Bucureşti – Iaşi şi cu porturile dunărene. De nevoie şi mai mare pentru Anglia, Franţa şi Turcia erau comunicaţiile cu Constantinopolul şi Crimeea, zonă principală a operaţiunilor militare, care acum ar putea fi realizate prin Bucureşti şi Giurgiu.
Îndată ce ruşii s-au retras din Bucureşti o companie de geniu din armata franceză cu baza Constanţa, comandată de căpitanul Lamy, a construit linia telegrafică Bucureşti – Giurgiu, continuată la Rusciuk (Ruse) prin cablu subfluvial. A fost deschisă, probabil, încă din luna august (1854).
Aceasta a fost prima linie telegrafică din Principate, deservind numai interese militare. Existenţa sa nu a fost semnalată de nici un periodic al vremii.
A fost prima linie permanentă, spre deosebire de liniile mobile de campanie pe care mai înainte le aşezau din loc în loc trupele ruse, apoi cele austriece. În toamna anului 1854 unitatea franceză pleacă din ţară şi lasă austriecilor linia şi cancelaria din Bucureşti (oficiul telegrafic) care tot atunci au fost cumpărate de Guvernul de la Bucureşti. Dar această linie nu era completă. Pentru a fi compatibilă cu normele Uniunii Telegrafice Germano-Austriece, în urma acordului încheiat de Guvernul de la Bucureşti cu Austria – sept. 1854, au fost refăcuţi 36,7 km. din linia franceză (din totalul de 65 km). În acest sens, Departamentul din Lăuntru (M.A.I. de astăzi) a emis pe seama serdarului Ştefan Lespezeanu, conducătorul lucrării, acontul de 50 000 lei pentru "executarea liniei telegrafice pe distanţa de la Bucureşti până la oraşul Giurgiu". Dosarul lucrării nu s-a păstrat.
Oficiul telegrafic Giurgiu s-a deschis mai târziu, la 22 martie 1855. La început, serviciul a fost numai "de zi", ceea ce însemna 10-14 ore din 24. Traficul a crescut repede, la 31 octombrie 1855 s-a trecut la serviciul permanent de zi şi de noapte. Până la Unire, în Ţara Românească s-au deschis staţii în Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Brăila şi Giurgiu. Reţelele s-au extins, în 1857 s-a realizat comunicaţia dintre Principate.
Austria silită după Congresul de pace de la Paris să-şi retragă trupele, va nesocoti ceea ce singură iniţiase: drepturi egale în cadrul Uniunii Telegrafice Germano-Austriece. Se încheia cu Turcia o convenţia telegrafică, în prevederile căreia principatele erau socotite teritoriu otoman, ceea ce înseamnă că Principatele erau obligate să transmită telegramele străine fără plată. Al. I. Cuza va face dreptate în 1862.
Trebuie subliniat că depeşele se scriau în limbile engleză, franceză germană şi italiană, iar "pe teritoriul principatelor în limba Românească având însă vorbele cu litere latine".
Telegraful, ca şi alte cuceriri tehnologice ale lumii moderne, va contribui la impulsionarea schimbului de tot felul, în primul rând al informaţiei – motoul civilizaţiei moderne.
Giurgiu a fost pionier în condiţiile contextului geopolitic cât şi poziţiei "de santinelă a Capitalei la Dunăre". Dacă în evul mediu Giurgiu a existat ca "cetate" în modernitate Dunărea şi Bucureştiul îl redefinesc. Aceşti 60 km depărtare de Capitală vor fi "reduşi" din ce în ce mai mult, telegraful făcând primul pas.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/profile.php?id=1443332039

Sursa informațiilor Florentin Breazu, Muzeul Județean Giurgiu.

luni, 29 iunie 2015

Ambarcaţiuni naziste în zona României - imagini

Fotografiile de mai jos fac parte din colecţia personală. Au existat ambarcaţiuni germane fluviale, atât militare cât şi civile, pe Dunăre de la începutul celui de al doilea război mondial. Acestea au fost prezente în timpul neutralităţii şi s-au retras după 23 august 1944. Din păcat imaginile de mai jos nu sunt datate, putând fi realizate aproximativ între 1939 şi 23 august 1944. Singurul indiciu pe care îl prezintă este ştampila studioului fotografic în care au fost developate, şi anume: Foto M.Bilinski, Bucureşti, Calea Victoriei 38.

Mulţumesc pt. informaţii domnului Emil Boboescu!

Orice informaţie suplimentară sau corectură este binevenită!!!

Atrag atenţia oricărui internaut care ajunge pe această pagină că piesele de mai sus constituie fotografii de interes istoric, imaginile fiind necesare cercetătorilor istoriei maritime ;i nu numai. Materialul de mai sus intră sub incidenţa art. 4, alin. (3) şi a art. 8 alin. (2) din OUG nr. 31/2002.

Pietrele rămân. Castele din Transilvania

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) va găzdui începând de miercuri, 1 iulie 2015, expoziţia de fotografie artistică intitulată„Pietrele rămân. Castele din Transilvania”, al cărei autor este Ferencz András. Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 1 iulie 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti.

Fotografiile prezentate în expoziţie au fost realizate în cursul anului 2014. Autorul lucrărilor, Ferencz András, a urmat cursurile Şcolii Populare de Arte din Târgu-Mureş, Secţia Fotografie. Împreună cu profesorul şi colegii lui, a efectuat o vizită de genul photowalking la castelul Teleki din Gorneşti. Atunci s-a născut prima fotografie panoramică despre castelul respectiv, dar a luat naştere şi ideea de a vizita şi de a imortaliza castelele din centrul Transilvaniei, din judeţele Cluj şi Mureş. Au urmat câteva „pelerinaje” împreună cu familia la Sânpaul, Ogra, Ocna de Mureş, Cisteiu de Mureş, Ozd, Răscruci, Bonţida, Mănăstirea, Coplean, Brâncoveneşti, Urmeniş, Dumbrăvioara, Cetatea de Baltă şi Sânmiclăuş, unde au fost realizate fotografiile expuse. Majoritatea acestora sunt făcute prin tehnica de contopire digitală a mai multor cadre, prin care s-a obţinut efectul fish-eye sau panoramic.

Ansamblul fotografiilor arată realitatea dură de astăzi. Clădirile, care pe vremuri aparţineau nobilimii ardeleneşti, au fost naţionalizate în perioada comunistă, iar în ultimii ani au fost restituite sau vândute. La fel ca şi proprietarii lor, au avut parte de o soartă vitregă. S-au ruinat şi, într-un fel sau altul, au ajuns să simbolizeze avatarurile istorice din secolul al XX-lea. Cu toate acestea, construcţiile deteriorate, respectiv ruinele lor, mai poartă pe ele urmele strălucirii de odinioară şi ale frumuseţii arhitecturale. Chiar dacă şi-ar dori, autorul nu şi-a propus „salvarea” acestui patrimoniu deosebit de valoros, deoarece situaţia fiecărui castel este diferită şi trebuie tratată cu mare grijă. Renovarea în sine nu poate reprezenta singurul obiectiv al unei strategii de revigorare. Fără accesul publicului larg sau fără activităţile culturale calitative şi atractive, castelele riscă să aibă parte – pe lângă cel fizic – şi de un declin moral. Fotografiile expuse îl invită pur și simplu pe vizitatorul expoziției la o călătorie peste secole, care să evoce trecutul și să îi permită să cunoască prezentul și să intuiască viitorul.

Ferencz András s-a născut în anul 1997, la Târgu-Mureș. Este elev al Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”. Preocuparea sa privind arta fotografică datează din anul 2010. A urmat cursurile Școlii Populare de Arte din Târgu-Mureș, Secția Fotografie. În portofoliul său de până acum se regăsesc fotografii de peisaj, de portret, respectiv de evenimente și street photography. O parte din lucrările sale pot fi admirate pe site-ul www.photo.ferenczandras.ro.

Fotografiile expoziției sale „Pietrele rămân. Castele din Transilvania” au fost expuse prima oară în iulie 2014 în castelul Teleki din Gornești (jud. Mureș), cu ocazia Zilei Porților Deschise a monumentului. În august 2014 au fost expuse în castelul Teleki din Dumbrăvioara (jud. Mureș), în cadrul evenimentului Zilele Satului Dumbrăvioara. În septembrie 2014 expoziția a fost găzduită de Consiliul Judeţean Cluj şi Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj Napoca, la Galeria „Arte”, iar în noiembrie 2014 de către Universitatea Cultural Ştiinţifică Târgu-Mureş, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. În perioada 1 iulie – 4 octombrie 2015, expoziția este găzduită de Muzeul Național de Istorie a României, București.

În continuarea acestui proiect, autorul își propune să realizeze noi „radiografii tematice” despre patrimoniul arhitectural, mai ales al localităților transilvănene, prin această tehnică specială de vizualizare. De asemenea, Ferencz András are în vedere să urmărească schimbările pozitive sau negative prin care vor trece aceste monumente și, ulterior, să surprindă transformările acestora într-un nou proiect fotografic.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/events/1451133005189967/; http://www.mnir.ro/index.php/portfolio/deschiderea-expozitiei-temporare-de-fotografie-artistica-pietrele-raman-castele-din-transilvania/; http://www.photo.ferenczandras.ro/transilvanian-castles.html.

Fotografia, între album de familie şi document istoric

Vă invităm la vernisajul expoziţiei

„Fotografia, între album de familie şi document istoric”,

care va avea loc, marţi 30 iunie 2015, ora 16, la sediul Muzeului de Istorie a Judeţului Vâlcea, din Calea lui Traian, nr. 143.

Expoziția cuprinde peste 100 de fotografii de epocă, cărți poștale ilustrate, albume de fotografii, clișee și fotografii stereoscopice din Arhiva Mureșenilor, totodată sunt expuse aparate de fotografiat de epocă din colecția muzeului și a mai multor colecționari brașoveni şi vâlceni. De asemenea, conține şi elemente de interactivitate.

Expoziția este deschisă în perioada 30 iunie - 1 septembrie 2015.

Sursa informaţiilor: https://www.facebook.com/muzeuljudetean.valcea/photos/a.438755066236214.1073741840.378228772288844/685644434880608/?type=1&theater

ACADEMIA MIHĂILEANĂ (1835 – 1847) 180 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE

ACADEMIA MIHĂILEANĂ (1835 – 1847)
180 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi în parteneriat cu Asociația Multifuncțională Filantropică „Sf. Spiridon” Galaţi vă invită marţi, 30 iunie 2015, ora 10.00, la expunerea cu tema „ACADEMIA MIHĂILEANĂ (1835 – 1847) - 180 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE”, susţinută de muzeograf Mariana Delia Pohrib.

Inaugurată, la Iasi, sub domnia lui Mihail Sturdza, Academia Mihaileană este prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova. Activitatea relevă aspecte importante despre rolul, locul şi însemnătatea acestei instituţii de învăţământ în viaţa cultural-politică, socială şi economică a vremii.

Evenimentul se va desfășura la Muzeul Casa Cuza Voda - Galati , secţie a Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galati. Vă aşteptăm!

Informaţii preluate de aici: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=708105309323149&set=a.145469335586752.31360.100003710587413&type=1&theater