LINK EXCHANGE

joi, 30 aprilie 2015

Lupul de la Cârlomăneşti


      "Lupul de la Cârlomănești reprezintă una dintre cele mai remarcabile piese ale artei geto-dacice, dar în același timp și întruchiparea unui cult religios care s-a manifestat doar la Cârlomănești în vremea regelui Burebista.
    Situl arheologic Cârlomănești este unul dintre cele mai importante situri geto-dacice din România, aici efectuându-se cercetări arheologice încă din 1967. El se află la circa 13 km nord-vest de municipiul Buzău, în marginea satului Cârlomăneşti, din comuna Verneşti. Este plasat pe un platou cu suprafața de 7500 mp, numit de localnici „Cetăţuia”, deformă ovală, neregulată, separat la vest şi la nord de terasa înaltă a râului Buzău, prin ravene naturale, iar spre est şi sud prezintă pante abrupte, diferenţa de nivel fiind de aproximativ 25 m.
    Cercetările de suprafaţă întreprinse în imediata apropiere a „Cetăţuii”, precum şi o serie de descoperiri arheologice făcute cu ocazia unor lucrări gospodărești, ne-au confirmat faptul că locuirea geto-dacică s-a extins și în afara platoului, atât pe terasa înaltă, cât și în șesul apei Buzăului. În perioada ce corespunde domniei lui Burebista, aşezarea de la Cârlomăneşti cunoaşte o mare înflorire, devenind o importantă dava - centru politic, economic şi religios pentru comunităţile geto-dacice din valea Buzăului.
    În aşezarea de pe dealul „Cetăţuia” au fost dezvelite în urma săpăturilor arheologice, trei edificii cu suprafeţe cuprinse între 80 şi 100 mp, construite din lemn, lut şi piatră. Aceste construcţii, cu o încăpere rectangulară de mari dimensiuni, aveau cu siguranță o destinaţie publică, de cult.
   În interiorul acestora au fost dezvelite vetre-altar ornamentate cu motive geometrice adâncite, folosite probabil la efectuarea unor ritualuri în prezenţa focului. Pe lângă obiecte uzuale, cum ar fi vase ceramice, în două dintre marile construcţii cercetate s-au descoperit peste 100 de fragmente de statuete zoomorfe din lut ars, reprezentând lupi, mistreţi, cerbi şi păsări. Un număr mai redus de piese, realizate din acelaşi material, înfăţişează bărbaţi, în postura de războinici călare. Toate aceste reprezentări plastice au fost realizate de un singur olar, care le-a modelat realist, ferm și cu numeroase detalii anatomice.
   Piesa prezentată de noi înfățișează un lup și este singura care se păstrează în întregime. Ea a fost modelată dintr-o pastă foarte fină de lut și apoi arsă într-un cuptor cu reverberație. Statueta este plasată pe un suport conic, modelat la roată, din aceeași pastă. Are o înălțime de 27 cm și diametrul la bază al suportului conic de 26 cm.
   Reprezentările plastice de la Cârlomăneşti sunt unice în spaţiul locuit de geto-daci, nemaifiind descoperite în altă parte şi presupunem că reprezentau atribute ale unor divinităţi sau chiar animale totemice. Venerarea acestor statuete în edificii publice nu se înscria însă în linia generală a religiei geto-dace, așa cum o cunoaștem din izvoarele scrise sau din alte descoperiri arheologice. Se știe faptul că religia geto-dacilor în vremea lui Burebista îl avea în centru pe zeul Zalmoxis, acesta fiind venerat în temple circulare sau rectangulare, cu coloane, cele mai cunoscute fiind cele de la Sarmisegetusa. Nu s-au păstrat date privind modul de oficiere a cultului, însă ceea ce știm este că nu s-a găsit nicăieri în așezările, cetățile și templele geto-dacice reprezentări tridimensionale ale zeităților venerate, fapt ce demonstrează că religia geto-dacilor era „aniconică”, lipsită de întruchipări materiale ale zeităților, așa cum apar de exemplu în templele grecești și romane.
    Această manifestare religioasă „eretică” a fost practicată doar la Cârlomănești și putem presupune că statuetele erau expuse în interiorul edificiilor de cult pentru a fi adorate. Statuetele reprezentau animale întâlnite doar în fauna din zonă (lupi, mistreți, căprioare, cerbi, păsări de apă sau de munte). Ipotetic vorbind, fiecare animal putea reprezenta o zeitate sau un totem pentru un trib sau o familie din zonă. Foarte interesant este faptul că printre statuetele zoomorfe au fost descoperite și statuete reprezentând războinici călare pe cai ce țineau în mână un scut. E greu de știut ce reprezentau acești cavaleri, însă putem presupune că s-ar fi putut lega de un cult al războinicilor sau al strămoșului ancestral. Perioada de timp în care acest cult s-a manifestat la Cârlomănești a fost una destul de scurtă. Datele culese în urma cercetărilor efectuate ne-a arătat faptul că statuetele zoomorfe și antropomorfe au început să fie produce spre finalul perioadei de existență al davei de la Cârlomănești, probabil undeva în jurul anului 60 a. Chr., ele încetând a mai fi produse după anul 50 a. Chr., perioadă când așezarea de aici își încetează existență destul de violent, lucru demonstrat de descoperirea unui templu și a numeroase clădiri incendiate. Fără a avea argumente credibile în acest sens, putem presupune că sfârșitul violent al davei de la Cârlomănești s-ar fi putut datora manifestării religioase eretice practicate aici, lucru pe care regele Burebista nu l-a tolerat.
   Având în vedere aceste date, ne punem întrebarea cum a fost posibilă o astfel de manifestare religioasă în dava de la Cârlomănești și ce evenimente au generat-o? Cine a fost conducătorul local care a permis manifestarea acestui cult, cine este persoana care a pus bazele acestuia sau care a fost artizanul acestor piese, sunt întrebări la care nu vom putea răspunde.
  Până la apariția unor noi descoperiri care să ne răspundă măcar în parte la aceste întrebări, plastica de la Cârlomănești și rolul jucat în manifestările cultice de aici rămân în continuare încărcate de mister.

Cercetător Sebastian Matei"



Informaţii şi imagini preluate de aici: http://www.muzeubuzau.ro/index.php/povestea-unui-exponat/158-lupul-de-la-carlomanesti.

Bosceaua teleormăneană / EXPONATULUI LUNII


Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 6 mai 2015, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII MAI.
Pentru perioada 1 - 31 mai 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect vestimentar de excepţie aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Bosceaua teleormăneană.
Bosceaua teleormăneană aparține colecției etnografice a muzeului, categoria port popular. A fost confecționată în gospodărie, ca toate piesele de port popular teleormănean, în comuna Islaz a județului nostru, în perioada primului sfert al secolului al XX-lea, de către o anume Maria Gruia. Muzeul Județean a achiziționat-o în anul 1981 intrând astfel în patrimoniul nostru etnografic.
Bosceaua este o piesă ce face parte din categoria costumului popular femeiesc de sărbătoare, transmis din generație în generație ca și păstrător al unor semne distinctive, specifice fiecărei zone, referitoare la vârstă, stare civilă și stare social-economică. Bosceaua teleormăneană se purta pereche, în față și în spate, îmbrăcând partea de la brâu în jos a trupului femeiesc, lăsând să se vadă lateral poalele albe ale cămășii. În general este cunoscută sub numele de catrință, fiind o piesă de port de formă dreptunghiulară compusă dintr-o singură foaie.
Boscelele teleormănene sunt piese de o mare varietate ornamentală și cromatică ce au creat în Teleorman mai multe tipuri de costum popular: costumul cu două boscele; costumul cu fotă încutată în spate și boscea în față; costumul cu boscea în spate și șorț în față.
Piesa expusă este o boscea reprezentativă pentru costumul popular teleormănean cu două boscele, este lucrată în gospodărie, fiind țesută la războiul de țesut în două ițe, din bumbac, lână și lânică. Partea cu decor din jumătatea inferioară este țesută într-o tehnică mai complicată, tehnica chilimului. Pe trei laturi este mărginită cu punct de feston din lână albastră și paiete prinse cu mărgele.
Decorul este dispus pe întreaga suprafață, în așa-numite registre orizontale în câmpul piesei și trei registre la poale ce formează pragul, cel din mijloc fiind mai lat. Motivele decorative sunt geometrice în câmpul piesei, vărgi, vărguțe în timp ce registrele de la prag conțin motive florale stilizate, floare cu frunze și zoomorfe, cucul. Între registrele pragului, pentru a sublinia compoziția decorativă sunt cusute paiete prinse cu mărgele. În ce privește cromatica, fondul piesei este roșu, iar decorul este policolor: bleumarin, verde, roșu, alb, portocaliu, roz, verde închis. Este o boscea purtată de fete și femei tinere; bătrânele purtau boscele de culoare neagră sau albastru închis, așa-numitul vinețiu, care aveau un prag îngust de ornament realizat în culori ,,potolite”.
Deși femeile teleormănene care țeseau obiectele de îmbracăminte nu erau știutoare de carte, ele au realizat modele decorative deosebite, care se încadrează în realizări artistice remarcabile.
 
Informații preluate de pe pagina oficială de Facebook a
Muzeului Judeţean Teleorman.

miercuri, 29 aprilie 2015

Noi bancnote comemorative emise de Transnistria

 1 Rublă

 10 Ruble

Bancnota este emisă de Banca Republici Transnistrene pentru a comemora 70 de ani de la victoria în Cel de al Doilea Război Mondial pentru Apărarea Patriei.

Bancnotele emise sunt în două denominații de unu și zece ruble.
Singura diferență față de bancnotele obișnuite este că în colțul dreapta jos apare panglica Sfântului Gheorghe pe care este așezat Ordinul Marelui Război Patriotic II, în centrul acestuia apare inscripția: sus - 70 de ani de Victorie, jos - 1945-2015.

Tiraj: 7070 din fiecare denominație, din care 2000 din fiecare denominație vor fi puse împreună într-un pliant special emis cu această ocazie.

Sursa informațiilor: http://point.md/ru/novosti/obschestvo/banknoti-s-georgievskoj-lentochkoj-vipuscheni-v-pridnestrovje.

ZILELE MUZEULUI MILITAR NAŢIONAL „REGELE FERDINAND I„ Ediţia a XV-a


Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” găzduieşte în zilele de 9-10 mai 2015 tradiţionala manifestare „Zilele Muzeului Militar Naţional”, tema aleasă pentru acest an fiind „Ostaşul – Istorie, Tradiţie, Spirit de corp”.
Cu acest prilej instituţia noastră propune un program interesant, variat şi interactiv care se adresează publicului larg. În cele două zile, în intervalul orar 10°°-14°°, în curtea interioară a muzeului se vor desfăşura demonstraţii şi prezentări organizate de asociaţiile şi grupurile de reconstituire istorică având drept subiect diferite aspecte ale istoriei militare româneşti şi străine.
Pe parcursul manifestărilor, publicul vizitator va avea prilejul de a asista la reconstituirea atmosferei specifice epocii napoleoniene prin realizarea unui bivuac, în care vor fi prezentate aspecte militare şi de viaţă cotidiană , organizat de Asociaţia „6 Dorobanţi”. Membrii acestei asociaţii vor fi echipaţi în uniformele şi costume de la începutul secolului al XIX-lea. Asociaţia „Tradiţia Militară”, ai cărei membri vor fi echipaţi în uniforme ale armatei române din timpul celui de-Al Doilea Războoi Mondial, alături de colegii lor din Asociaţia „Deutsches Freikorps”, echipaţi în uniforme ale armatei germane din aceeaşi perioadă, vor susţine demonstraţii de instrucţie de front şi tactice, conform regulamentelor militare româneşti şi germane din perioada ultimei conflagarţii mondiale.
Grupul de reconstituire istorică „IR-33, Cetatea Aradului”, va reprezenta un detaşament al armatei austro-ungare, cu componentă majoritar românescă, din vremea Primului Război Mondial.
„Asociaţia Naţională a Colecţionarilor de Arme” va prezenta o motocicletă a armatei sovietice din perioada 1941-45 şi va asigura efectele pirotehnice de artilerie de epocă. În cadrul manifestării va putea fi vizitat şi standul organizat de Muzeul Transmisiunilor, filială a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” , care va prezenta un punct de transmisiuni militare în campanie.
Asociaţia „Societas Militae Getae”, ai cărei membri vor fi echipaţi în costume medievale din secolul al XV-lea, vor prezenta reconstituiri de dueluri, mânuiri de armament alb şi tir cu arcul tradiţional.
Tradiţiile cercetăşiei vor fi reconstituite de „Organizaţia Naţională a Cercetaşilor din România”, de „Asociaţia Cercetaşilor Tradiţionali din România, ACT-RO”, precum şi de Asociaţia „ Fraţii Dimăncescu”, care prin standul de prezentare, demonstraţii şi jocuri cercetăşeşti va încânta mai ales pe micii noştri vizitatori.
Vor mai participa alături de noi şi alte muzee cu specific militar cum sunt: Muzeul Pompierilor, Muzeul Jandarmeriei , Muzeul Poliţiei de Frontieră Giurgiu şi Muzeul Poliţiei Târgovişte care vor prezenta aspecte din activitatea lor.
Publicaţia online „Redescoperă istoria” va prezenta publicului o selecţie de publicaţii şi fotografii din perioada celui de al doilea Război Mondial.
În cele două zile vor avea loc şi depuneri de coroane la Monumentul Eroilor Regimentului 21 Inf. (de Oscar Han), precum şi la Monumentul dedicat generalului I. Em.Florescu, (de sculptorul francez Jules Clement Chaplain).
Va fi amenajat un cinematograf de campanie care va prezenta filme documentare cu tematică istorico-militară, în acelaşi cadru va fi prezentat un film documentar referitor la activitatea Laboratorului de Restaurare Conservare şi lansarea unui pliant cu realizările acestuia.
Sperăm ca miniconcertele de muzică militară şi muzică de epocă susţinute de fanfara militară a Serviciului Muzicilor Militare să încânte auditoriul. La aceste manifestări vor fi prezenţi şi colecţionari care prezintă publicului spre vânzare diverse antichităţi şi mici obiecte militare de epocă . Ca în fiecare an, dorim ca toţi cei care ne trec pragul să guste din „hrana de război”, pregătită la bucătăria de campanie, şi anume tradiţionala fasole cu cârnaţi .
 
Informaţii preluate de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

DECORAŢII ROMÂNEŞTI DIN EPOCA COMUNISTĂ (1947-1989)


Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi vă invită joi, 30 aprilie 2015, ora 13.00, la vernisajul expoziţiei: DECORAŢII ROMÂNEŞTI DIN EPOCA COMUNISTĂ (1947-1989).
Expoziţia organizată de muzeograf Costel Ilie reflectă sistemul de recompense specific societăților de tip sovietic din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Sunt prezente în expunere cele mai înalte distincții din ierarhia ordinelor și medaliilor socialiste, cât și însemnele minore acordate „fruntașilor în întrecerea socialistă” sau pionerilor și tineretului comunist.
Muzeul gălățean deține peste 1000 de bunuri medalistice care se constituie într-o atractivă colecție ce poate fi admirată de publicul gălățean.

Evenimentul se va desfăşura la secţia Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi din strada Domnească, nr. 25.
 
Informaţii preluate de pe pagina oficială de Facebook a
Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi.

marți, 28 aprilie 2015

Simpozionul Național din Valea Alunului, ediția a II-a, 2015


Al doilea simpozion ştiinţific organizat de Fundaţia Dacica, între 8-10 mai 2015, la pensiunea turistică din satul Alun, va fi dedicat unui domeniu de nişă, cel puţin în România. La acest moment istoric se vorbeşte relativ mult despre „peisaje arheologice”, iar subiectul pare să aibă o considerabilă popularitate pe reţelele de socializare, dar şi pe reţelele de ştiinţă, precum Academia.edu. În realitate, metodologia „landscape” şi instrumentele asociate – precum aplicaţiile din clasa GIS – sunt încă sub embargoul necunoaşterii, lista potenţialilor contributori fiind relativ scurtă.
Tema generală a simpozionului – propusă de Fundaţia Dacica – este mai mult decât binevenită. Este de dorit ca cei câţiva arheologi preocupaţi de relaţia dintre mediu şi societăţile din trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat să se cunoască mai bine, atât la nivelul relaţiei personale, cât şi la nivelul preocupărilor ştiinţifice. Dacă istoria arheologiei româneşti – cu referire, desigur, la cea practicată în interiorul graniţelor României, sau de cetăţeni români, indiferent unde activează – este una a „secretului profesional” şi a personalităţilor puternic profilate, emanciparea în zona aplicaţiilor GIS este condiţionată de capacitatea de cooperare. Viteza cu care se produce inovaţia pentru aplicaţiile informatice – foarte mare exact pe segmentul de interes – face ca soarta „lupilor singuratici” să nu fie deloc una bună, prognoze favorabile existând însă, cert, pentru „haitele” bine organizate. Cooperarea pe segmentul tehnologic, fie sub forma unor consfătuiri periodice, fie sub forma partajării unor resurse, nu exclude performanţa individuală şi competitivitatea (sau competiţia), ci doar o pregăteşte. Dacă acest lucru se va înţelege şi pe o piaţă arheologică atât de dominată de individualism, atunci avem premisa unei dezvoltări mai dinamice în perioada imediat următoare.
Fără a ne propune, la acest moment, realizarea unor conexiuni instituţionalizate, dorim să edificăm relaţii profesionale bazate pe partajarea resurselor tehnologice – resurse extrem de limitate într-o ţară în care investiţia în cercetare se zbate undeva între 0,2-0,3% din PIB; şi dacă nu putem să sperăm în creşterea spectaculoasă a resurselor financiare, putem spera în utilizarea lor mai raţională, evitând investiţii inutile sau neinspirate, iar faptul din urmă stă în puterea noastră să îl realizăm.
Organizatorii simpozionului speră ca întâlnirea de la Alun să fie primul pas către realizarea unei comunităţi informale a „arheologilor digitali”, a cărei activitate să compenseze absenţa cvasi-totală a interesului în curricula universitară, să uşureze tinerilor în curs de formare accesul la tehnologii de ultimă oră, pentru obţinerea unor competenţe de rang european.
Dr. Eugen S. Teodor
_______________________________________
Comitetul științific
dr. Eugen S. Teodor
dr. Magdalena M. Ştefan
dr. Vlad Lăzărescu
Comitetul de organizare
Aurora Pețan
Raluca Eliza-Bătrînoiu
Marian Coman
_______________________________________
PROGRAM
Vineri, 8 mai 2015
10:00
Cuvânt de deschidere din partea Fundației Dacica
 Dr. Eugen S. TEODOR, cuvânt introductiv: „Landscape archaeology” în căutarea dreptului de cetate, în arheologia românească
10:30Dr. Dorel MICLE – Universitatea de Vest Timișoara
Particularităţi ale analizei geomorfologice în arheologia peisajului
11:00Dr. Constantin HAITĂ – Muzeul Național de Istorie a României, Centrul Național de Cercetări Pluridisciplinare, București
Tell-urile gumelnițene de la Dunărea de Jos. Condiții geomorfologice pentru reconstituirea peisajului
11:30Dr. Cosmin SUCIU, Dr. Victor BUNOIU – Muzeul Banatului Timișoara
Distrugerea movilelor de pământ din Banat. Studiu de caz: zona Dudeștii Vechi, Teremia Mică, Vâlcani
12:00Pauză de cafea
12:30Drd. Alexandru HEGYI – Universitatea de Vest Timișoara
Între eficiență și redundanță – modele predictive în arheologie
13:00Dr. Maria-Magdalena ȘTEFAN – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca
Dr. Dan ȘTEFAN – Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București
Peisaje arheologice la finele celei de-a doua epoci a fierului în sud-estul Transilvaniei
13:30Dr. Aurora PEȚAN – Centrul de Studii al Fundației Dacica
Peisaje terasate în zona capitalei Regatului Dac
14:00Pauză de prânz
16:00Dr. Vlad Andrei LĂZĂRESCU – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca
Proiectul PoroLIMES. O abordare interdisciplinară a peisajului arheologic din zona de nord a frontierelor Daciei
16:30Dr. Habil. Coriolan Horațiu OPREANU – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca
Rezultate științifice recente si perspective de viitor in studiul sectorului de limes din zona Porolissum
17:00Drd. Andrei STAVILĂ –  Universitatea de Vest Timișoara
Structuri liniare de pământ din Banat în contextul arheologiei peisajului. Valul roman III
17:30Dr. Alexandra TEODOR –  Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
Integrare de surse cartografice pentru zone urbane. Studiu de caz: Mangalia
18:00Pauză de cafea
18:30Dr. Eugen S. TEODOR – Muzeul Național de Istorie a României București
Contribuții ale cartografiei și toponimiei la reconstrucția peisajului istoric
19:00Drd. Ünige BENCZE – Central European University Budapest
Landscape or land use? At the Pauline monastery from Sâncraiul de Mureş
19:30Dr. Mihai FLOREA – Muzeul Național de Istorie a României București
De la Ilfovul istoric la Regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Analiza patrimoniului imobil

Sâmbătă, 9 mai 2015
Excursie documentară
 
Duminică, 10 mai 2015
Plecarea participanților
 

Informațiile de mai sus au fost preluate de aici: http://dacica.ro/blog/?p=668

Oradea în imagini de epocă

ORADEA - CAFENEAUA ROYAL

ORADEA - CRIŞUL ŞI PODUL DE FIER - ANUL 1913

ORADEA - ILUSTRATĂ MULTIPLĂ - PERIOADA INTERBELICĂ

ORADEA - NAGYVARAD - PERIOADA INTERBELICĂ

ORADEA - NAGYVARAD - PERIOADA INTERBELICĂ

ORADEA - ZONA CENTRALĂ

ORADEA MARE - HOTELUL VULTURUL NEGRU - ANIMAŢIE, CALEAŞCĂ, TRAMVAI - ANUL 1918

Sursa: Okazii Utilizator: antik49

Simpozionul Internațional Istorie, cultură, patrimoniu, ediția a VIII-a


Muzeul Literaturii Române Iași vă invită să participați la Simpozionul Internațional Istorie, cultură, patrimoniu, ediția a VIII-a, organizat în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iași și Asociația „Patrimoniu pentru comunitate”, la Iași, în perioada 10-11 iunie 2015.

Secţiuni:

I. Cultură şi civilizaţie românească în context european

II. Conservarea și restaurarea valorilor de patrimoniu

III. Muzeologie – pedagogie muzeală – relații cu publicul – politici culturale

IV. Biblioteconomie – traductologie – istoria cărții

Taxa de participare la simpozion este de 40 de lei, sumă care va acoperi o parte din costurile de organizare. Taxa va fi achitată în contul Asociației „Patrimoniu pentru comunitate” Iași (Cont: RO59BTRLRONCRT0227240301, deschis la Banca Transilvania, Filiala Iași).

Cheltuielile pentru transport vor fi suportate de participanți, iar cele pentru sejur (masă și cazare) vor fi suportate de organizatori.

Vă rugăm să ne transmiteţi titlul comunicării, precum și date privind afilierea dumneavoastră instituțională, la adresaipruteanu82@gmail.com, până la data de 24 mai 2015.

Lucrările selectate de Comitetul Științific al Simpozionului vor fi publicate în „Anuarul Muzeului Literaturii Române Iași”, nr. 8/2015.

Lucrările simpozionului se vor desfășura în zilele de 10 și 11 iunie 2015.

Comitetul științific: Dan Lungu (Muzeul Literaturii Române Iași, Președinte); Victor Spinei (Membru corespondent al Academiei Române); Elena Chiaburu (Biblioteca Facultății de Economie și Administrare a Afacerilor a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași); Rodica Dimitriu (Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași); Cécile Folschweiller (Departamentul Europa Centrală şi Orientală, INALCO, Paris, Franța); Dan Jumară (Muzeul Literaturii Române Iași); Nicoleta Melniciuc (Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași); Roberto Merlo (Facultatea de Litere și Filosofie, Universitatea din Torino, Italia).

Comitetul de organizare: Dan Jumară (coordonator), Iulian Pruteanu (secretar), Monica Salvan, Corina Mocanu-Irimiță (membri).
 
Sursa informațiilor: http://www.muzeulliteraturiiiasi.ro/evenimente/simpozionul-international-istorie-cultura-patrimoniu-editia-a-viii-a-10-11-iunie-2015-ns/.

Noaptea cristalelor


16 Mai 2015
Noaptea Muzeelor este
Noaptea Cristalelor 
la Secţia de Ştiinţele Naturii
Muzeul Judeţean Argeş

Informaţii preluate de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului Judeţean Argeş.

luni, 27 aprilie 2015

Cum dispare patrimoniul României IV

Din aceiaşi serie: http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2014/10/cum-dispare-patrimoniul-romaniei.html; http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2014/12/cum-dispare-patrimoniul-romaniei-ii.html; http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2014/12/cum-dispare-patrimoniul-romaniei-iii.html.

În cele ce urmează voi afişa link-uri şi ştiri video care înfăţişează infracţiuni comise împotriva patrimoniului naţional, fie prin furt din muzee, din situri arheologice, fie prin detecţie de metale în situri sau prin nepredarea descoperirilor realizate în urma acestui hobby! Sunt trecute în revistă şi distrugerile de monumente, prin diverse metode! Şi nu în ultimul rând comerţul ilicit cu bunuri de patrimoniu.

Descoperire de proporţii a poliţiştilor într-un târg de antichităţi din Cluj

http://www.rezumatulzilei.ro/articole/Descoperire_de_proportii_a_politistilor_intr-un_targ_de_antichitati_din_Cluj-5687.html

Bijuteria părăsită – Ruinele castelului Martinuzzi din Vințu de Jos, cunoscut pentru legendele cu comori și bărbați uciși de Maria Tereza au ajuns adăpost pentru animale

http://www.ziarulunirea.ro/bijuteria-parasita-ruinele-castelului-martinuzzi-din-vintu-de-jos-cunoscut-pentru-legendele-cu-comori-si-barbati-ucisi-de-maria-tereza-au-ajuns-adapost-pentru-animale-262158.html

Monede koson din aur furate din situl Sarmizegestusa Regia, recuperate de procurori din Alba Iulia din patru ţări europene

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/monede-koson-aur-furate-situl-sarmizegestusa-regia-recuperate-procurori-alba-iulia-patru-tari-europene-1_54afdbd1448e03c0fd721e47/index.html


Patrimoniu vandalizat: Biserica Evanghelică fortificată din Dobârca, jud. Sibiu

http://adevarul.ro/cultura/patrimoniu/patrimoniulvandalizat-biserica-evanghelica-fortificata-dobarca-jud-sibiu-1_526d88afc7b855ff5688a895/index.html

MONEDE de tezaur de la Sarmizegetusa, RECUPERATE de procurorii din Alba Iulia. Au fost repatriate din patru ţări din Europa

http://alba24.ro/monede-de-tezaur-de-la-sarmizegetusa-recuperate-de-procurorii-din-alba-iulia-au-fost-repatriate-din-germania-spania-polonia-si-belgia-382428.html

PCA-Alba Iulia. Repatriere loturi de monede


http://www.juridice.ro/355401/pca-alba-iulia-repatriere-loturi-de-monede.html

Monede de tezaur sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, recuperate din mai multe țări europene

http://www.ziarulunirea.ro/monede-de-tezaur-sustrase-din-situl-arheologic-sarmizegetusa-regia-recuperate-din-mai-multe-tari-europene-304707.html

Trei hectare de vestigii romane arate şi făptaşii tot nepedepsiţi

http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2003-03-26/Trei+hectare+de+vestigii+romane+arate+si+faptasii+tot+nepedepsiti

Jaful monedelor şi decoraţiilor de la Cetatea Troesmis îşi arată roadele la Hilton Bucureşti

http://adevarul.ro/news/societate/jaful-monedelor-decoratiilor-cetatea-troesmis-isi-arata-roadele-hilton-bucuresti-1_50acfab57c42d5a6638d016b/index.html


Peste 550 de obiecte de tezaur din aur şi argint, dispărute de la Muzeul Regiunii Porţile de Fier

http://www.mediafax.ro/social/peste-550-de-obiecte-de-tezaur-din-aur-si-argint-disparute-de-la-muzeul-regiunii-portile-de-fier-12849026


A cheltuit toţi banii nevestei pe un detector de metale, dar a meritat. Ce comoara a găsit un oltean pasionat de istorie

http://stirileprotv.ro/stiri/social/a-cheltuit-toti-banii-nevestei-pe-un-detector-de-metale-dar-a-meritat-ce-comoara-a-gasit-un-oltean-pasionat-de-istorie.html

A găsit o COMOARĂ CELTICĂ, după ce a cheltuit banii familiei pe un detector de metale

http://jurnalul.ro/stiri/observator/descoperire-arheologica-morminte-celtice-dolj-684265.html 

Un doljean a descoperit cu detectorul de metale diverse artefacte celtice
http://hartacomorii.blogspot.ro/2015/03/un-doljean-descoperit-cu-detectorul-de.html

Ţăranul din Dolj care a descoperit arme celtice vechi de peste 2000 de ani a intrat în atenţia poliţiştilor. Descoperitorul: „Eu am respectat legea“

http://adevarul.ro/locale/craiova/foto-Taranul-dolj-descoperit-arme-celtice-vechi-2000-ani-intrat-atentia-politistilor-descoperitorul-eu-respectat-legea-1_54d1cfe1448e03c0fd437647/index.html#photo-head


Percheziţii în Constanţa: indivizii care sustrăgeau obiecte arheologice, "deranjaţi" de mascaţi!
http://www.replicaonline.ro/perchezitii-in-constanta-indivizii-care-sustrageau-obiecte-arheologice-deranjati-de-mascati-211491/

OBIECTE ȘI MONEDE ANTICE-MEDIEVALE, RECUPERATE DE POLIȚIȘTI

http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/02/25/comunicat-de-presa-igpr-12-46-56

DESCOPERIRE incredibiă într-o casă din Timișoara: sarcofage, săbii și alte obiecte antice

http://www.evz.ro/descoperire-incredibia-intr-o-casa-din-timisoara-sarcofage-sabii-si-alte-obiecte-antice.html


Sursa: Youtube Utilizator: Stiri Radio Timisoara

Tezaur monetar geto-dacic, descoperit la Bujoreni – Vâlcea

http://ziaruldevalcea.ro/2015/03/10/tezaur-monetar-geto-dacic-descoperit-la-bujoreni/

Descoperire arheologică la Bujoreni: 179 de monede care îl reprezintă pe Filip al II-lea

http://stiri.tvr.ro/descoperire-arheologica-la-bujoreni--179-de-monede-care-il-reprezinta-pe-filip-al-ii-lea_57642.html

Ioan Ciprian Şoaită, CONDAMNAT la 1 an de închisoare cu suspendare, în dosarul furtului statuii lui Hercule din situl arheologic de la Partoş

http://alba24.ro/ioan-ciprian-soaita-condamnat-la-1-an-de-inchisoare-cu-suspendare-in-dosarul-furtului-statuii-lui-hercule-din-situl-arheologic-de-la-partos-395247.html

"PRINŢUL" MONEDELOR DEVALIZEAZĂ CETĂŢILE ROMANE

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/printul-monedelor-devalizeaza-cetatile-romane-26349.html

Descoperire unică în România, făcută de un buzoian care își ara pământul la Topliceni

http://opiniabuzau.ro/descoperire-unic-n-rom-nia-f-cut-de-un-buzoian-care-i-ara-p-m-ntul-la-topliceni

Descoperire unică în România, făcută de un buzoian care își ara pământul la Topliceni

http://archaeoheritage.ro/2015/04/descoperire-unica-in-romania-facuta-de-un-buzoian-care-isi-ara-pamantul-la-topliceni/

Sabie voievodală asemănătoare cu cea deţinută de Ştefan cel Mare, descoperită întâmplător într-o pădure

https://www.monitorulsv.ro/Local/2015-04-01/Sabie-voievodala-asemanatoare-cu-cea-detinuta-de-Stefan-cel-Mare-descoperita-intamplator-intr-o-padure

Istoria Clujului, dosită prin târgurile de vechituri

http://gazetadecluj.ro/stiri-cluj-cultura/istoria-clujului-dosita-prin-targurile-de-vechituri/

2.500 de obiecte de patrimoniu ridicate de Poliţie la Bârlad. Colecţionarul septuagenar este stupefiat: „Nici în epoca lui Ceauşescu n-am păţit aşa ceva“

http://adevarul.ro/locale/vaslui/2500-obiecte-patrimoniu-ridicate-politie-barlad-colectionarul-septuagenar-stupefiat-nici-epoca-ceausescu-n-am-patit-asa-ceva-1_552e09ae448e03c0fda66d1f/index.html


Percheziţii ale poliţiştilor la cel mai vestit colecţionar din Bârlad!

http://www.vremeanoua.ro/perchezitii-ale-politistilor-la-cel-mai-vestit-colectionar-din-barlad-2

Prahova: Mii de bunuri, între care monede din metale prețioase, dispărute din muzee după Revoluție
http://www.agerpres.ro/cultura/2014/10/16/prahova-mii-de-bunuri-intre-care-monede-din-metale-pretioase-disparute-din-muzee-dupa-revolutie-17-36-17

Dacă un monument a aparţinut unui criminal de război, credeţi ar trebui demolat? Cazul castelului Bay (Notă: o astfel de întrebare nici nu ar trebui să existe. G. Borza)
http://www.turismistoric.ro/2012/03/test-act/

Bunuri arheologice deţinute ilegal, descoperite la Constanţa
http://romania-actualitati.ro/bunuri_arheologice_detinute_ilegal_descoperite_la_constanta-75482

Monumente distruse de restaurări. Termopane în Sighişoara, beton peste cetatea Sucevei, arheologie cu deţinuţi la Deva

http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2015/sezonul-1/monumente-distruse-de-restaurari-termopane-in-sighisoara-beton-peste-cetatea-sucevei-arheologie-cu-detinuti-la-deva.html


Lucrările de reabilitare la DN7 ar putea fi oprite pentru că muncitorii pun în pericol un monument istoric

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Lucrarile+de+reabilitare+la+DN7+ar+putea+fi+oprite+pentru+ca+mun

Va urma...

duminică, 26 aprilie 2015

Munţii României în imagini de epocă II

Din aceiași serie: http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2015/01/muntii-patriei.html; http://stiinta-pentru-toti.blogspot.ro/2015/04/muntii-romaniei-in-imagini-de-epoca.html.


 
 LACUL GHILCOŞ

 LACUL ROŞU (GYILKOS) - PIATRA ALTARULUI - PERIOADA INTERBELICĂ

 MUNŢII BUCEGI - CABANA PEŞTERA - ANUL 1958 

MUNŢII BUCEGI - VALEA MĂLĂEŞTILOR - S K V SECŢIA BRAŞOV - FOTO ORIG J. FISCHER SIBIU 

MUNŢII BUCEGI

 MUNŢII FĂGĂRAŞ - ŞAUA GÂRBOVA - VÂRFUL CIORTEA

PASUL SURDUC - FOTO JOANOVITS PETROSENI 

PASUL TURNU ROŞU - CĂLINEŞTI 

PASUL TURNU ROŞU - PODUL DE LA CÂINENI - ANUL 1917

PEISAJ ÎN BUCOVINA 

PEŞTERA GHEŢAR SCĂRIŞOARA - FOTO BACH ALBA IULIA - PERIOADA INTERBELICĂ

 POIANA ŢAPULUI - MUNŢII JEPII

 POIANA ŢAPULUI - VEDERE GENERALĂ

POIANA ŢAPULUI - VEDERE GENERALĂ

REMEŢI (BIHOR) - EDITURA STERNBERG ORADEA MARE - ÎNCEPUTUL ANILOR 1900 

RUŞCHIŢA - CARIERA DE MARMURĂ ANUL 1915 

ŢINUTUL TOROCKO - RIMETEA - CHEILE AIUDULUI

VALEA DÂMBOVICIOAREI

VALEA MĂLĂEŞTILOR 

VALEA OLTULUI

Sursa: Okazii Utilizator: antik49