Localităţi fantomă din judeţul Alba

În județul Alba există 11 localități pustiite, care la recensământul din 2011 aveau câte 4 locuitori sau niciunul. De exemplu localitatea Zărieș a fost declarată în urmă cu zece ani depopulată, dar în 2013 potrivit Autorității Naționale Sanitar Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor au apărut un număr considerabil de animale crotaliate, între care 2 bovine, 399 ovine și 14 porcine.

În 9 comune din județ au fost identificate cătune sau sate „fantome” care delimitează un teren viran, sterp, dar care există în datele publice administrate de multe din instituțiile României.

În perioada 21-22 februarie, una dintre echipele care au participat la Hackathonul Datelor Deschise, organizat de către Coaliția pentru Date Deschise împreună cu Guvernul României și cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii din București, a Ambasadei Statelor Unite și a Ambasadei Olandei, a descoperit faptul că 126 de localități, adică aproximativ 1% din numărul total al localităților nu au locuitori conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011.

Sunt fictive în sensul că fie sunt localități pustii fără locuitori din care au mai rămas doar niște case în degradare, sau sunt localități fictive care în realitate se află acum pe fundul unui lac de acumulare sau care au dispărut în urma unei inundații, a unei alunecări de teren

Proiectul documentează situația ”localităților fantomă” din România ce există doar cu numele în numeroase surse de date ale instituțiilor publice, în realitate ele fiind inundate de iazuri de decantare (Geamăna, județul Alba) strămutate sau pustiite. În două zile au fost identificate un număr de 126 de localități cu probleme.

Un prim pas a fost identificarea localităților pustii sau cu un număr foarte mic de locuitori. Pentru aceasta s-au folosit informațiile publice privind situația populaţiei stabilă pe judeţe, municipii, oraşe şi localităti componenete la Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, așa cum este ea prezentată pe site-ul Institutului Național de Statistic.

„În România există localități pustiite ce nu au locuitori, sunt amplasate în mijlocul unui lac sau a unei deversări de deșeuri toxice, sunt lipsite de orice fel de imobil sau au fost mutate în componența unor Unități Administrativ Teritoriale vecine păstrându-se totuși și fosta înregistrare a localității ce trebuia să dispară. Aceste localități ,ce uneori delimitează un teren viran, sterp, există în datele publice administrate de multe din instituțiile României.

Aceste localități trebuiesc radiate din evidențe, lucru început prin Legea 2/1989 ce a fost însă rapid abrogată imediat după Revoluția aceluiași an prin Decretul de Lege 38/1990 ce declară neconstituțional ștergerea unei localități din evidențele Statului”, transmite echipa care s-a ocupat de acest proiect.

Potrivit unei hărți interactive în județul Alba sunt 11 localități din 9 comune care sunt etichetate „fantome”:

Carpenii de Sus, comuna Şpring 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Pe imaginile satelitare recente, pe locul vechii localități se poate identifica o singură gospodărie. Conform unui articol din anul 2005 localitatea este pustie.

Ibru, comuna Blandiana 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea nu a putut fi identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916 – 1959). Pe imaginile satelitare recente, apar câteva gospodării, dar acestea au fost părăsite.

Zărieș, comuna Mihalț 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea avea patru locuitori la data rencensământului. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere(1916-1959. În perimetrul localității pe imaginile satelitare recente se mai poate observa numeroase gospodării. În articolul de ziar din 2005 localitatea este declarată depopulată.

Perimetrul localității delimitează gospodăriile vechi, care în prezent sunt abandonate. Cu toate acestea în statistica Autorității Naționale Sanitar Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor pe anul 2013, apar un număr considerabil de animale crotaliate, între care: 2 bovine, 399 ovine, 14 porcine.

Doptău, comuna Șona 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea nu se află pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959) iar pe ortofotoplanuri perimetrul localității mai delimitează doar 3 gospodării care par în stare acceptabilă. Situația este confirmată și într-un articol din ziarul ”Gândul” din 2005.

Cicârd, comuna Lopadea Nouă 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959) dar pe ortofotoplanuri perimetrul localității delimitează o singură construcție aflată pe teritoriul vechii vetre. Într-un articol din ziarul ”Gândul”, datat 2005, localitatea este declarată depopulată.

 
Incești, comuna Poșaga

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea nu a putut fi identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916 – 1959).

Pe imaginile satelitare recente nu au fost identificate gospodării sau tramă stradală .În articolul de ziar, datat 2005, localitatea este declarată depopulată, iar perimetrul localității înconjoară câteva construcții (probabil stâne de oi), care nici măcar nu sunt conectatea de o rețea de transport.

În conformitate cu informațiile statistice din anul 2013 ale Autorității Naționale Sanitar Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor localitatea figurează cu 12 bovine şi 160 ovine. Este posibil ca din vechea localitate să mai fi rămas doar o stână.

Șasa, comuna Lupșa 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea avea doi locuitori la data rencensământului. Localitatea este identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959), dar sub limita lacului de decantare Valea Șesii.

Limita de la ANCPI delimitează câteva gospodării în imediata vecinătate a iazului, care sunt cel mai probabil abandonate.

Geamăna, comuna Lupșa 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916 – 1959).

Aceasta a fost inundată de iazul de decantare Valea Şesii, iar în prezent mai există doar câteva case în partea superioară a versantului. În conformitate cu informațiile statistice din anul 2013 ale Autorității Naționale Sanitar Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor localitatea figurează cu 7 bovine şi un porc, care cel mai probabil aparţin sătenilor care au mai rămas în zonă.

Bordeştii Poieni (Bordeștii de Sus), comuna Vidra 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea are o vatră și o rețea de drumuri identificabilă pe baza imaginilor satelitare recente. Perimetrul localității delimitează gospodăriile vechi, care în prezent sunt abandonate. Conform unui articol din Hotnews din anul 2005 localitatea este declarată depopulată. 

Poieni, comuna Vidra 

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. În articolul de ziar din anul 2005, localitatea este declarată depopulată, chiar dacă perimetrul localității delimitează gospodăriile vechi, care în prezent sunt abandonate. În conformitate cu informațiile statistice aferente crotalierii din anul 2013 ale Autorității Naționale Sanitar Veterinare și Pentru Siguranța Alimentelor localitatea figurează cu 21 bovine în condiţiile în care populaţia conform recensământului a fost 0. Probabil această localitate nu trebuie să există fiindcă nu relevă locuire permanentă.

 Medrești, comuna Sohodol

Conform informațiilor din cadrul Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data rencensământului. Localitatea nu apare pe planurile directoare de tragere (1916-1959), pe Hărţile austriece apare toponimul La Medreş fără a se indica o localitate. Pe imaginile satelitare din Google maps apar 4 construcţii fără a forma o vatră. 

Blogul proiectului: localitatifantoma.wordpress.com

Sursa informaţiilor: http://alba24.ro/alba-are-11-localitati-invizibile-apar-cu-numele-la-institutii-publice-dar-in-realitate-sunt-inecate-de-iazuri-de-decantare-sau-pustiite-392347.html

Sursa imaginilor satelitare: http://www.arcgis.com/apps/Embed/index.html?webmap=a41da1cc1efb40e295cad10842a0c65b&extent=19.0409,42.804,31.862,48.9086&home=true&zoom=true&scale=true&search=true&searchextent=true&basemap_gallery=true&theme=light

Târg de Artă şi Antichităţi Sibiu

Târg de Artă şi Antichităţi

Promenada Mall - Sibiu

27 februarie -1 martie

13 martie - 15 martie

24 aprilie - 26 aprilie

15 mai - 17 mai

Colecţionari din întreaga ţară expun piese de mobilier, tablouri, ceasuri, cărţi, numismaţică, bijuterii şi podoabe, obiecte vechi de artă şi decorative, porţelanuri şi sticlărie.

Afiş preluat de pe grupul de Facebook Numismatica în România.

Tipar pentru ţinte decorative

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ

Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ

exponatul lunii Martie

Tipar Pentru Ţinte Decorative

Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ

1-31 martie 2015

Târgu Neamţ, str. Ştefan cel Mare, 37

Informaţii preluate de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.

PACHETUL METALIC DE ŢIGĂRI „TRIPLE ENTENTE”

Muzeul Judeţean Teleorman vă invită luni, 2 martie 2015, ora 11.00 , la inaugurarea EXPONATULUI LUNII MARTIE.
Pentru perioada 1- 31 martie 2015, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un document deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba PACHETUL METALIC DE ŢIGĂRI „TRIPLE ENTENTE”
Pachetul de ţigarete este din tablă, de formă dreptunghiulară având lungimea de 13,5 cm, lăţimea de 8,5 cm şi grosimea de 2,6 cm. El se deschide pe latura superioară cu un capac prins într-o balama. Pachetul este alămit cu excepţia părţii exterioare a capacului. Aceasta este imprimată şi se disting trei zone dispuse pe diagonala capacului. Prima zonă (din partea din stânga sus) este imprimată cu albastru în degrade unde apare inscripţia „TRIPLE ENTENTE”. Partea diagonală-mijloc, în lăţime de 4 cm este o bandă de culoare galben-crem şi mărginită cu două benzi aurite punctate cu picăţele roşii, cu lăţimea de 0,5 cm. Pe mijlocul benzii, cu lungimea pe diagonală de 15 cm sunt imprimate trei steme regale. Partea de jos este de culoare verde având inscripţia 50 CIGARETTES DE GRAND LUXE. Pe partea interioară a capacului, imprimată cu auriu, este înscrisă (centru-sus) stema regală a României susţinută de inscripţia în formă de potcoavă: REGIE ROYALE DE ROUMANIE, Regie care a patronat fabricarea acestei mărci de ţigări. În partea stângă jos se află inscripţia LES HAUTES RECOMPENSES AUX EXPOSITIONS, despărţită prin două liniuţe verticale de inscripţia din partea dreaptă jos: DEUX GRANDS PRIX EXPOSITION UNIVERSELLE PARIS. 1900.

Informaţii preluate de pe pagina oficială de Facebook a Muzeului Judeţean Teleorman.

Comori găsite în Republica Moldova

Colanul de la Dubăsari, o podoabă antică cu o greutate de 814 grame de aur

Luna aceasta au fost descoperite mai multe podoabe de aur într-un tumul sarmatic, tezaurul din acest mormânt numărându-se printre multele comori găsite în Republica Moldova.
Într-un tumul nivelat de lucrări agricole a fost găsit în timpul lucrărilor de descărcare arheologică un obiect unic în Republica Moldova: un pandativ în formă de amforetă. Podoaba provine din mormântul unei femei care cu certitudine provenea din rândurile nobilimii unui trib sarmatic stabilit între Prut şi Nistru în secolele I-II după Hristos. Tezaurul din acest mormânt cuprinde pe lângă pandativul de aur de fabricaţie română şi alte ornamente de aur, plus mărgele de agat care împodobeau veşmintele decedatei. Săpăturile arheologice continuă în acest loc, conform lui Vlad Vornic de la Agenţia Naţională Arheologică de la Chişinău.

Comori găsite în Republica Moldova: colanul din aur de la Dubăsari

În anul 1980 a fost descoperit la Dubăsari un colan de aur în greutate de 814 grame. Descoperirea a fost făcută în timpul unor lucrări de amenajări agricole, cel mai probabil fiind vorba de un mormânt al unui conducător scitic.

Comori găsite în Republica Moldova: tezaurul de la Olăneşti, Ştefan Vodă

În 1960 a fost descoperit un tezaur format din elemente de armură de la sfârşitul secolului V înainte de Hristos. Se pare că elementele de armură – 6 coifuri şi 5 cnemide de bronz - au fost ascunse pentru a fi recuperate ulterior: coifurile erau puse unul peste celălalt, iar sub ele se găsea cea mai importantă piesă a comorii: un opaiţ de bronz pe care este inscripţionată în limba greacă o dedicaţie templului Artemidei din Efes. Se pare că piesele au aparţinut armatei lui Zoperion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon.

Comori găsite în Republica Moldova: tezaurul de la Stolniceni, Hînceşti

În anul 1996 un grup de muncitori a descoperit întâmplător un vas de lut în care se găseau 54 de monede de argint. Descoperirea atestă legăturile economice extinse ale populaţiei dintre Prut şi Nistru: este vorba de 10 tetradrahme de argint provenind din Macedonia regelui Filip al II-lea (tatăl lui Alexandru Macedon) şi 44 de drahme de argint emise de oraşul Histria de pe malul Mării Negre.

Comori găsite în Republica Moldova: tezaurul de la Orheiul Vechi

Orheiul Vechi a fost în secolele XIV-XV unul din centrele administrative ale tătarilor stabiliţi în regiune. Tezaurul de la Orheiul vechi este unul impresionant, fiind vorba de 62 de lingouri de argint în greutate totală de 13 kilograme. Cel mai probabil este vorba de o formă de tezaurizare a tributului strâns de tătari de la populaţia din spaţiul pruto-nistrean.

Sursa informaţiilor: http://adevarul.ro/moldova/actualitate/comori-gasite-republica-moldova-1_54e5b982448e03c0fdc5070b/index.html

Reclame din Ardealul anilor '20

Reclamele au fost extrase din: Anuarul "Socec" al României-Mari, Vol. 2, Bucureşti, Editura "Socec & Co." S.A., 1924-1925, paginile 242, 260, 484, 634, 640, 641, 666, 725, 728, 730 şi 749.

Mai jos sunt reclamele în ordinea paginilor specificate mai sus:

Conacul Szentkereszty din Valea Lungă, jud. Alba şi familia care l-a construit

O să încep cu un citat din cartea Valea Lungă - străveche vatră românească de Prof. Teodor Comăniciu, Alba Iulia, Editura Altip, 2006, p. 12:
"De pe la 1700 ar data şi construcţia actualului sediu al Primăriei.
Datele în legătură cu construcţia acestui sediu s-au primit de la Iozsiko Ştefan, ultimul proprietar al acestuia înainte de trecerea la stat. La început construcţia acestui sediu avea numai partea de mijloc. Cele două adausuri cu turnuri au fost construite în 1830. Proprietarii cunoscuţi ai acestui castel sunt Szentkereszty, general evidenţiat de Maria Tereza care primeşte prin donaţie moşia de la Valea Lungă. Moşia o preia Szentkereszty Ştefan. Acesta moare de tânăr fără urmaşi şi moşia rămâne surorii sale Ana, măritată Iozsiko, proprietar până în 1943. La moştenire îi urmează Iozsiko Ştefan până în 1946."

Din cele spuse mai sus nu sunt de acord cu următorul aspect:
Moşia nu a ajuns în posesia familiei Szentkereszty în timpul Marie Tereza, ci mai devreme, deoarece Baronul Gheorghe Szentkereszty s-a născut la Valea Lungă în 24 Septembrie 1747, deci moşia se afla deja în proprietatea familiei(sursa informaţiei: http://geneagraphie.com/getperson.php?personID=I664568&tree=1).

Conacul Szentkereszty din Valea Lungă, la începutul sec. XX.

Sursa imagini: http://postcards.hungaricana.hu/en/205581/?query=PLACE%3D%28%22Hossz%C3%BAasz%C3%B3%22%29

  

Conacul Szentkereszty din Valea Lungă, la începutul sec. XX.

Sursa imagini: http://postcards.hungaricana.hu/en/205580/?query=PLACE%3D%28%22Hossz%C3%BAasz%C3%B3%22%29

Conacul Szentkereszty din Valea Lungă, 28 II 1903
Sursa: Facebook Utilizator: Valea Lunga Alba 
 

Conacul Szentkereszty din Valea Lungă, în zilele noastre, pe vremea când încă era Primărie(2009).

Baronul Gheorghe Szentkereszty la începutul sec. XX avea propriul brand de vinuri, după cum puteţi observa mai jos:

Etichetă de vin din anul 1911, acesta fiind înbuteliat la Valea Lungă. Sursa imagini: http://helytortenet.com/hosszuaszo-1911-erdelyi-aszu-eredeti-boros-cimke-baro-szentkereszthy-gyorgy-termese.

În cele urmează voi prezenta arborele genealogic al familiei
Szentkereszty, ramura care a deţinut moşia de la Valea Lungă:

Arborele genealogic a fost realizat pe baza informaţiilor culese de aici: http://genealogy.euweb.cz/hung/szentksty.html; http://geneagraphie.com/getperson.php?personID=I664568&tree=1.

Familia Szentkereszty a ridicat şi un obelisc în faţa Biserici Reformat Calvine din Valea Lungă, mai jos aveți inagini cu acesta:

© Gligor Adrian Borza, Pentru reproducerea acestui material este nevoie de acordul scris al autorului.

Sesiune de comunicări: Metodă, teorie şi practică în arheologiea contemporană

Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române

Sesiune de comunicări: Metodă, teorie şi practică în arheologiea contemporană

Bucureşti, 26-27 martie 2015

Voi reveni cu mai multe informaţii când acestea vor fi disponibile.

Informaţii preluate de pe pagina de Facebook a Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan".

Expoziţie "Timotei Cipariu în documente de arhivă"

Serviciul Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale şi Consiliul Judeţean Alba vă invită la expoziţia „Timotei Cipariu în documente de arhivă”. Vor fi expuse, în original, documente ce prezintă viaţa şi activitatea marelui cărturar transilvănean.
Vernisajul va avea loc vineri, 27 februarie 2015, ora 11.00, la sediul Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale.
Expoziţia este deschisă publicului în perioada 27 februarie-20 martie 2015.

Informaţii preluate de pe pagina de Facebook a Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale.

Conferinţa publică "Nufăru – cetatea de sub sat"

COMUNICAT DE PRESĂ

Bucureşti, 23.02.2015

Conferinţa publică "Nufăru – cetatea de sub sat", în cadrul seriei "Historia Viva"

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea conferinţei publice "Nufăru – cetatea de sub sat", prezentate de dr. Oana Damian (cercetător, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), cu participarea dr. Mihai Vasile şi a dr. Andra Samson (arheologi în cadrul instituţiei noastre), a noua conferinţă a seriei "Historia Viva".

Evenimentul va avea loc joi, 26 februarie 2015, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazu.

Accesul specialiştilor şi al publicului, precum şi al reprezentanţilor mass-media, se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poştei. Intrarea la eveniment este gratuită.

Tema conferinţei "Nufăru – cetatea de sub sat" o constituie prezentarea unei sinteze a cercetărilor arheologice care au contribuit, în ultimele decenii, la descoperirea unei cetăţi bizantine în intravilanul unei localităţi situate pe malul drept al braţului dunărean Sf. Gheorghe. Aşezarea de la Prislava, devenită în anii 60 ai secolului trecut Nufăru, aflată la 12 km distanţă de oraşul Tulcea, pe drumul spre Murighiol, conţine în subsol vestigiile unei fortificaţii. Construită la sfârşitul mileniului I, odată cu recucerirea de către Imperiul bizantin a regiunii Dunării de Jos, aceasta va evolua, în cursul secolului al XI-lea, ca o aşezare de tip urban, cu structuri de locuire înregistrate până la mijlocul veacului al XIII-lea. Tronsoane ale zidului de incintă, elemente de fortificaţie, complexe de locuire, meşteşugăreşti şi menajere, cimitire, materiale arheologice variate sunt piesele unui puzzle ce conturează imaginea unei importante aşezări portuare de la Dunărea de Jos. Agresată, în mod inevitabil, de evoluţia aşezării moderne care o suprapune în totalitate, cercetată, conservată şi, eventual, pusă în valoare, cetatea, situată în apropierea unui punct de pătrundere în Delta Dunării, poate oferi experienţa cotidiană a întâlnirii cu trecutul.

***
Condiţiile de acces pentru participarea la conferinţa publică "Nufăru – cetatea de sub sat", ce va avea loc joi, 26 februarie 2015, cu începere de la ora 11.00, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazu, sunt următoarele:
• accesul specialiştilor se face pe baza invitaţiei transmise de către muzeu;
• accesul reprezentanţilor mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până miercuri, 25 februarie, ora 16.00. Este permisă acreditarea a cel mult două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).
• publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit.

Sursa informaţiilor: http://www.mnir.ro/index.php/conferinta-publica-nufaru-cetatea-de-sub-sat-in-cadrul-seriei-historia-viva/; https://www.facebook.com/events/1612385882331464/.

Fosile de mamut descoperite la Peretu, jud. Teleorman (2014)

În lunile iulie-august ale anului 2014 pe malul râului Vedea, în dreptul comunei Peretu, judeţul Teleorman după retragerea apelor, care au inundat zona, au ieşit la iveală fosile de mamut. Mai exact măsele, oase femurale, un fildeş şi alte fragmente de oase. Descoperirea a fost făcută de domnul Almăjanu Mădălin, care ne-a pus la dispoziţie şi pozele care vor fi prezentate mai jos. 
Din păcate autorităţile locale abilitate nu au dat nici un răspuns ferm la solicitările acestui domn de a fi cercetată zona.

Fildeşul descoperit la Peretu a fost prezentat într-un ziar local, din Alexandria: http://www.ziarulmara.ro/descoperire-exceptionala-la-peretu-un-localnic-a-gasit-un-corn-de-mamut-din-era-glaciara-pe-malul-raului-vedea/.

Şcoala Gimnazială din Peretu deţine şi ea, câteva fosile de mamut, în Muzeul Şcolar. Mai multe informaţii aici: http://scoalaperetu.sunphoto.ro/Muzeul_Scolii_Peretu.

Domnul Almăjanu Mădălin cu tatăl acestuia ţinând în mâini un femur de mamut

Domnul Almăjanu Mădălin împreună cu două măsele de mamut

În cele ce urmează voi prezenta imagini cu fosilele de mamut descoperite la Peretu: