sâmbătă, 25 ianuarie 2020

Monedă cu valoarea nominală de 5 sutimi din 1864







Monedă cu valoarea nominală de 5 sutimi din 1864. Piesa se regăsește în micro-expoziția „Exponatul lunii ianuarie - Mici însemne ale unor mari năzuințe. Simboluri ale Unirii Principatelor în filatelie și numismatică” de la #MNIR.

Avers - Efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în profil spre dreapta cu legenda: ALEXANDRU IOAN I.
Revers: - Circular inscripția: PRINCIPATELE UNITE și inițialele A și G despărțite printr-o rozetă cu cinci petale, situate în două cercuri concentrice. În câmp, valoarea nominală și milesimul.

Începând cu secolul al XVII-lea, în spațiul românesc circulă numeroase monede de proveniență străină, astfel că cel puțin în prima jumătate a veacului al XIX-lea, peste 70 de specii monetare sunt prezente pe piața internă. Deși legitimă și recunoscută de către marile puteri, unirea celor două principate și, în consecință, înființarea statului român modern, nu aduc cu sine și dreptul de a bate monedă. Puterea suzerană, deținută încă de către Imperiul Otoman, împiedică instituirea unui sistem monetar independent. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza depune, însă, eforturi în această direcție, punerea în circulație și utilizarea unei monede naționale transmițând multiple mesaje atât pe plan intern, cât și extern: o monedă proprie înseamnă o economie dezvoltată, dar mai ales, o declarație de suveranitate și independență națională. Pe de altă parte, mesajul iconografic ales subliniază intenția lui Cuza de a-și întări imaginea de artizan al unirii și suveran al tânărului stat. Astfel, efigia domnitorului în profil orientat spre dreapta este completată de inscripția ALEXANDRU IOAN I. Pe revers se regăsește numele statului la cârma căruia acesta se află, PRINCIPATELE UNITE, dispus circular între cele două cercuri: cel exterior liniar, iar cel interior perlat. În câmp este inscripționată valoarea nominală de 5 sutimi și milesimul – 1864. Cele două inițiale A și G sunt despărțite de o rozetă cu cinci petale, posibil aparținând gravorului parizian căruia i-a fost încredințat proiectul realizării monedei. Aceasta nu a mai fost pusă în circulație, cele câteva exemplare fiind trimise ca probă și păstrate datorită valorii numismatice și documentare pe care o posedă.



Sursa informațiilor MNIR.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu