marți, 31 decembrie 2019

Apariție editorială: Revista CICSA online, Serie Nouă, anul V/2019 - CUPRINS - PDF








Apariție editorială: Revista CICSA online, Serie Nouă, anul V/2019 - CUPRINS - PDF


Sursa informațiilor Revista CICSA – serie nouă/CICSA Journal – New Series.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

Apariție editorială: Cercetări Arheologice 25/2019 - CUPRINS


IOAN C. OPRIȘ, ALEXANDRU RAȚIU, TIBERIU POTÂRNICHE
Băile romane de la Capidava. Raport de cercetare arheologică preventivă 3-28

GEORGE D. HÂNCEANU
Situl arheologic de la Roșiori. Semnalarea principalelor tipuri de obiecte bastarne 61-76

IRINA ENE, VLAD RUMEGA-IRIMUȘ, LUCIANA RUMEGA-IRIMUȘ
Raport privind cercetările arheologice preventive de la Stejeriș II, comuna Moldovenești, județul Cluj 29-58

EUGEN S. TEODOR, AURORA PETAN, ALEXANDRU HEGYI
A 'new' Roman Temporary Camp in Parâng Mountains 61-76

OVIDIU ŢENTEA, BIANCA OLTEANU
Fresca unei locuințe din secolul II p.Chr. de la Sarmizegetusa 77-90

OVIDIU ŢENTEA
Un segment de limes redescoperit: Luncaviţa, jud. Tulcea 105-118

EUGEN S. TEODOR, EMIL DUMITRAŞCU
Roman Age pottery at the fort Băneasa, collected in 2017 archaeological campaign 119-180

IOAN C. OPRIŞ, CĂTĂLIN DOBRINESCU
Cetatea romană de la Stânca Topalu - cariera „Margela” (sau „Mariella”). Dosarul arheologic pentru o meritată reparaţie istorică 181-204

SILVIU OŢA, ADRIAN ARDEŢ
Câteva observații privind necropola de la Caransebeș - Centru, faza timpurie (secolele XI- XII) 205-214

GEORGE TROHANI
Din însemnările Profesorului Gheorghe Cantacuzino (1900-1977). VI. Simpozionul de istorie şi arheologie româno-sovietic din 26-29 decembrie 1958 217-234


Sursa informațiilor Cercetări Arheologice - Revistă a Muzeului Național de Istorie a României.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , ,

Noi monede comemorative din Rusia - 31.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Russia 25 roubles 2019 - Weapons of the Great Victory
Nine new base metal commemoratives:

"Weapons of the Great Victory"





(news by Pabitra Saha)

LINK: Bank of Russia
Sursa informațiilor aici.

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

Noi monede comemorative din Egipt - 31.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Egypt 1 pound 2019 - Ministry of Solidarity
New bimetallic commemorative:

"80 years on the Ministry of Solidarity"


(news and image from eBay seller currencypalace)


Sursa informațiilor aici.


Egypt 50 piastres 2019 - Ministry of Solidarity
New commemorative:

"80 years on the Ministry of Solidarity"





(news and image from eBay seller currencypalace)


Sursa informațiilor aici.


Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

Noi monede comemorative din Turcia - 31.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

No less than 24 bimetallic coins are the ones that have just been put on sale today, December 30, only once in Turkey. The pieces make up a series called "Birds of Anatolia", have a facial of 1 kurus (1 cent of Turkish lira) and have been put up for sale at the price of 8 Turkish lira each (1.20 euros).

This collection is quite curious, because there are really 12 different designs, but there are two versions of each one. Each bird represented in the coin has two different types, one has the golden core and the silver ring and the other is just the opposite. Let's say that one would have the combination that presents the currency of 1 euro and the other as that of 2 euros, although keeping both the same diameter. 


 
Above we see the 12 coins in one of its versions, and below in the other.
 

 


Down the reverse common to the series in its two versions.  
 
 


Features common to the entire series

Face value : 1 kurus
Metals: Cupronickel and zinc
Diameter: 28 mm
Weight: 10.2 g
Emission volume: 15,000 each

My opinion is that they are interesting currencies. The bimetallic currency is much appreciated by collectors, to this we add that the coin with animal motifs is also highly demanded, its emission volume although low does not prevent its price from being affordable, at least at the beginning. The quality of the minting, of similar coins, I have this collection , is quite good. The only question we have left to ask ourselves is if we like the designs, if so, it is a good option to increase our collection.

Surely in a few days different national and international sellers will have them for sale on Ebay pages, I think it is the best option to get them. 
 
 
Sursa informațiilor aici.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

Noi bancnote de pe mapamond CXVII - 31.12.2019

I. 1.000 kyat Myanmar







II. 100 baht Thailanda






III. 1 rublă Transnistria






IV. 1.000 șilingi Tanzania






V. 50 lei România






VI. 100 lei România - comemorativă






VII. 50 peso Mexic





Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , , , ,

duminică, 29 decembrie 2019

O nouă monedă comemorativă din Pakistan - 29.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Pakistan 550 rupees 2019 - 550th Birthday of Guru Nanak Dev Ji
New circulating commemorative:

"550th Birthday Celebrations of Guru Nanak Dev Ji"





(news from Pabitra Saha)


Sursa informațiilor aici.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

O nouă monedă comemorativă din Gibraltar - 29.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Gibraltar 50 pence 2019 - 75th Anniversary of D-Day
New commemorative issue:

"75th Anniversary of D-Day"





(images taken from www.pobjoy.com)

LINK: The Pobjoy Mint


Sursa informațiilor aici.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

O nouă monedă comemorativă din Panama și seria ei - 29.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

I had lost track of this series of coins that I have been informing you for many years now. The series of coins "Historic Monumental Ensemble of Panama Viejo" began in 2003 and concludes with the one issued in 2019 with a piece with a half balboa face dedicated to "Pedro Arias Dávila", founder of the first Hispanic settlement on the banks of the Pacific Ocean now just 500 years ago.

Panama La Vieja is the name by which the architectural remains of the Historic Monumental Complex of the first Spanish city, founded on the Pacific coast of America on August 15, 1519 by Pedro Arias de Dávila, are known.

In 2019, 500 years have elapsed since its foundation, for this reason from 2003 to 2019, a series of circulating coins alluding to this event have been issued.


 
In the center of the obverse of the coin is the figure of Pedro Arias Dávila, founder of the city of Panama, under this figure his name and the year of issuance, 2019. At the top, towards the edge of the coin is You can read «500 years foundation of Panama City.

On the reverse of the coin, is the shield of the Republic of Panama; in the upper contour the phrase "Republic of Panama" is read, and in the lower contour the value of the currency is read in letters: "Half balboa".

Currency characteristics

Face value: half balboa
Diameter: 30.61 mm
Weight: 11.34 grams
Alloy: 75% copper and 25% nickel
Emission volume: 3,000,000
Issue year: 2019 
 
The complete series

Year 2003 - 25 cents "Torre Panamá Viejo"
Year 2005 - 25 cents "Puente de Rey"
Year 2010 - half balboa "Convent of the Conception"
Year 2011 - half balboa "Shield of the Hapsburg"
Year 2012 - half balboa "" Facades of the Royal Houses ”
Year 2013- half balboa“ Vasco Núñez de Balboa ”
Year 2014 - half balboa“ Carlos V ”
Year 2015 - half balboa“ Convent of San José ”
Year 2016 - half balboa“ Church and Convent of the company of Jesus”
Year 2017 - half balboa“ Aljibe of the Convent of the Conception ”
Year 2018 - half balboa“ Convent of San Francisco ”
Year 2019 - Balboa half "Pedro Arias Dávila" 
 
 
 
Sursa informațiilor aici.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

Un nou catalog numismatic din Spania - 29.12.2019 - PDF

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Welcome to the 2019 store catalog where you can find the coins, prints, medals, promotional items and publications of the FNMT-RCM.
This year we commemorate the Bicentennial of the Prado Museum with a collection of six coins, three square in silver and three round in gold, and with a € 30 coin, reproducing works of art from this museum.

The FNMT-RCM joins the celebration of the 50th Anniversary of the Arrival to the Moon and the Spanish contribution to this milestone, issuing a coin of 8 reales in silver and, together with the US Mint, a collection that includes our currency and a currency minted by the US Mint.




We highlight the new 1 kilo of silver coin dedicated to the Monetary Units in the History of Spain and we begin issuing a series of four coins dedicated to the V Centenary of the World Tour.

We offer you a selection of engravings made by hand with the techniques of burr and etching in our own workshops.

Our silver and copper medals are produced from designs made,
over the years, by our experts and renowned engravers. Its quality and beauty
achieve, year after year, that more and more collectors are interested in the medal. Within this chapter we highlight our annual issuance of medals of authors awarded with the Tomás Francisco Prieto Prize, being this year's winner José Manuel Broto.

We remind you that we also have a selection of interesting books of numismatics and philately, which will help you to know and deepen better about the world of collecting. And we suggest an original idea as a gift for an act of business or commercial commitment: a personalized commemorative medal as you wish.
 
 
 
Sursa informațiilor aici.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

O nouă monedă comemorativă din Lituania - 29.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Bank of Lithuania has posted on its website an almost real image, which I am going to show you, of which it will be the second 2-euro coin commemorating the series started in 2019 dedicated to the «Lithuanian ethnographic regions». In 2020 the protagonist will be the «Aukštaitija Region». The series will consist of five currencies, same as regions in Lithuania. Predictably one will be issued per year. 




The national side of the coin, designed by Rolandas Rimkūnas, features a coat of arms with a knight dressed in armor holding a sword in his right hand. The coat of arms is held by two angels, who symbolically exalt and protect Aukštaitija, one of the most important regions of Lithuania and cradle of its state. The Latin inscription "PATRIAM TUAM MUNDUM EXISTIMA" (considers that your homeland is the entire world) is shown at the bottom of the coat of arms. The composition is surrounded by the inscriptions "LIETUVA" (Lithuania), the name of the region "AUKŠTAITIJA", the year of issue (2020) and the Lithuanian mint mark. The outer ring of the coin features the 12 stars of the European Union flag.

The song of the currency, like all those issued by Lithuania in this value, has the legends: LAISVĖ * VIENYBĖ * GEROVĖ * (FREEDOM * UNIT * WELFARE *).

The issuance date is planned during the first quarter of 2020. It will have an emission volume of 500,000 pieces, of which 5,000 in BU quality will be issued in a coincard, at the approximate price of € 9.




Sursa informațiilor aici.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,

vineri, 27 decembrie 2019

Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019


 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
35. Noviodunum 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
 
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , , , , , ,

miercuri, 25 decembrie 2019

Histria și monedele sale antice


Histria (cetate numită „grecească”; „G-recia” are un nume „rece” deși este o țară „fierbinte”; simbol al lui „G – cel rece”, „G – cel dur” (Mama Gaya Vultureanca, Gebeleizis)), este cel mai vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României. În prezent, ruinele sale se află pe teritoriul administrativ al comunei Istria („sunt trei de A” – Trinitatea), în județul Constanța („ștanța conului”; marca, sigiliul, ștampila lui Dumnezeu). Histria a fost întemeiată de coloniști greci din Milet în jurul anilor 600 î.Hr., ca port la Marea Neagră și distrusă prin secolul al VII-lea d.Hr. de către avaro-slavi. Orașul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, începând cu perioada greacă și terminând în perioada bizantină. În perioada greacă (secolele VII – I î.Hr.), orașul era format din două părți distincte, acropola (locul zeilor) și așezarea civilă (locul omului), după un model des întâlnit în orașele antice grecești, structură care a fost menținută până la abandonarea orașului în secolul al VII-lea d.Hr.

Unul dintre motivele abandonării orașului este și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în care era amenajat portul, golful devenind în prezent complexul lagunar Razelm-Sinoe. În Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României. Numele cetății Histria (Istria în limba greacă), e dat de denumirea fluviului Istros (cel care are trei brațe; semn al tridentului), numele grecesc al Dunării („hister” de la „histerezisul” fierului, cel cauzator de spargerea formelor). Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare (numai partea vestică a zidului cetății avea zece turnuri și două porți), era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, care alimentau și termele construite în epoca romană, străzile erau pavate cu piatră, și poseda atât instituții de educație fizică (gymnasion), cât și cultural-artistice (museion). Apariţia monedelor („ban” = „van”; timpul omului – Avers (cap) și timpul păsării de pradă – Revers (Pajură)) în Dacia este legată de oraşele greceşti de pe ţărmul Marii Negre (Pontul Euxin). În secolele al VII-lea şi al VI-lea î.Hr. teritoriile traco-getice au intrat în sfera de interes comercial a negustorilor greci, iar această stare de fapt a avut ca rezultat întemeierea coloniilor greceşti Istria, Kallatis şi Tomis, pe coasta dobrogeană a Mării Negre. Centre comerciale locale, purtătoare ale civilizaţiei antice greceşti din marile metropole, coloniile înfiinţate au adus o civilizaţie superioară celei traco-getice, accelerând progresul populaţiei autohtone (care nu căutau progresul neapărat, știind că acesta va atrage cataclismul final: schimbarea de sens al Forței Vieții). Pe parcursul aceloraşi secole, pe ţărmurile vestic şi nordic al mării au fost întemeiate multe alte colonii importante consemnate de istorie, printre care Apollonia Pontică (astăzi Sozopol, în Bulgaria), Odessos (astăzi Varna, în Bulgaria), Olbia (în Ucraina) la gurile Bugului şi Tyras la limanul Nistrului. Colonizarea masivă a întregului bazin pontic de către greci a însumat aproximativ nouăzeci de oraşe-porturi (pentru că aici era „Pontul”).

La aproximativ două secole de la apariţia primelor monede din istorie în regatul Lydiei din vestul Asiei Mici (astăzi Anatolia, Turcia), primele monede care au apărut pe actualul teritoriu al României au fost cele din zona Daciei Pontice începând cu secolul al V-lea î. Hr., când oraşele greceşti de pe ţărmul vestic al Mării Negre au emis propriile lor monede (Histria – secolul al V-lea î.Hr., Callatis – jumătatea secolului al IV-lea î.Hr., Tomis – secolul al III-lea î.Hr.). Evoluţia celor trei colonii vest pontice a fost inegală pe parcursul întregii lor existenţe, deşi istoria lor are şi elemente comune. Pentru perioada corespunzătoare secolelor VI – IV î.Hr., Istria a fost colonia care s-a impus în mod deosebit. ISTRIA (Histria) – IΣTPI (ISTRI), sau „Sunt trei”, este numele în limba greacă al orașului Istria, aşa fiind cunoscut în numismatica europeană și așa stă scris pe monedele acestei aşezări antice şi pentru că numele său provine de la Istros. Prin urmare, Istria, aflată în apropierea gurilor de vărsare ale Dunării în mare, este cea mai veche colonie de pe coasta de vest a Mării Negre. Grecii i-au dat acestei colonii numele de Istria de la numele grecesc al fluviului Dunărea – Istros („Ister – e – zis”), acest nume desemnând în special cursul său inferior. Mai târziu, numele dat de romani a fost Danubius („D – Anubis”, unde „Anubis” este denumirea în greaca clasică a zeului egiptean cu cap de șacal (sau câine; cățeaua dacică) asociat mumificării și vieții de apoi (Vechea Biserică Valaho – Egipteană), iar „D” este încheierea ciclului A-B-C-A (Rama pământului); „D – anu – Bis”, sau „Momentul când vom afla că timpul poate avea două sensuri” (anu – bis, sau „de două ori” – histerezisul), desemnând în special cursul superior şi mijlociu al fluviului (fluviu împărțit în două, precum Moldova împărțită (cea cu două coroane), precum Egiptul (cel de sus și cel de jos). Strabon scria că Cetatea Istria se află „la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului”. Conform informaţiilor rămase de la Eusebiu, colonia a fost întemeiată de grecii din Milet în anul 657 î.Hr.. De altfel, originea sa milesiană este confirmată şi de Pliniu cel Bătrân şi de Strabon. După Pseudo – Scymnos, întemeierea Istriei ar fi avut loc în timpul pătrunderii sciţilor în Asia, adică la finele secolului al VII-lea î.Hr.

Cercetările arheologice desfăşurate în cetatea Istria au scos la lumină ceramică greacă rhodo-ionică, corintică şi attică, din a doua jumătate a secolului al VII-lea î.Hr., acestea confirmând informaţiile oferite de Eusebiu. Începând din sec. al VI-lea î.Hr. Istria a devenit cel mai important polis de pe ţărmurile de vest şi nord–vest ale Pontului Euxin, cunoscând activităţi economice şi comerciale ample, având relaţii cu alte centre comerciale şi întreţinând raporturi continue cu autohtonii. În cursul secolelor al V-lea şi al IV-lea î.Hr., Istria s-a transformat în centru de producţie, depăşind stadiul de centru comercial şi intermediar de schimb între grecii din metropole şi autohtoni. S-au deschis ateliere ceramice, a sporit producţia de cereale din teritoriile rurale, s-a intensificat pescuitul la gurile Dunării şi s-au amplificat raporturile cu populaţia locală traco-getică. Pe plan politic, Istria a jucat un rol important prin participarea la revolta oraşelor pontice împotriva regelui macedonean Lysimach, la războiul împotriva Bizanțului şi la conflictul care l-a opus pe Mithridates al VI-lea Eupator romanilor. În jurul anului 260 d.Hr., Istria s-a aliat cu cetatea Kallatis pentru a smulge orașului Byzantion controlul asupra portului Tomis.

Cunoscând o nouă etapă de dezvoltare, în secolul al V-lea î.Hr. la Istria s-au deschis şi primele ateliere monetare, colonia grecească emiţând monedă proprie în jurul anilor 480-475 î.Hr.. Este vorba despre binecunoscutele drahme (numite așa de la „Drama” pe care o poate trăi omul prin cataclismul periodic, dar și de la „D – Rama”, închiderea unui ciclu al vieții în materie) de argint turnate, considerate a fi primele monede de pe actualul teritoriu al României. Ele au pe avers emblema orașului, reprezentată de un vultur deasupra unui delfin (symbol „Mama Gaya Vultureanca și Fiul Delfin, ce va aduce potopul” – Vechea Religie Valaho – Egipteană), orientat spre stânga (sens schimbat) şi legenda cu caractere greceşti IΣTPI (ISTRI; Toate trei) desemnând numele coloniei, toate încadrate într-un pătrat (rama pământului; „quadratum incusum”). Asemenea drahmelor ateniene care poarta pe revers o bufniţă, simbol al zeiţei Atena (dar și al științei, al cunoașterii), pătratul adâncit (concave) este un element caracteristic monedelor antice greceşti (lumea închisă în care trăim). Conform celebrului om de cultura român Nicolae Iorga, aceste simboluri, vulturul de mare ţinând în gheare un delfin, au fost utilizate pe monede şi de alte orașe greceşti, cum ar fi Sinope – altă colonie a Miletului – şi Olbia. Pe reversul monedelor istriene sunt prezente două capete umane alăturate, unul dintre ele fiind poziționat răsturnat, reprezentand probabil Dioscurii sau poate alţi zei protectori ai comerţului cetăţii (de fapt reprezintă cele două sensuri ale Forței Vieții; de-a stânga și de-a dreapta Tatălu Nod din centru; model al fibulelor tip „ochelar” – universul nostru închis („unic – vers”, sau „cu repetiție”)).

Drahmele de argint bătute la Istria au avut o arie relativ largă de circulatie, cuprinzând în special Dobrogea, astfel de monede fiind descoperite şi în Muntenia şi Moldova. Odată cu trecerea timpului, greutatea drahmei istriene a scăzut, de la șapte-opt grame în secolul V î.Hr., la cinci-șase grame în secolul IV î.Hr. Pe lângă drahme, la Istria au fost bătute şi alte monede divizionare din argint cu aceleaşi caracteristici iconografice: hemidrahmă, egală cu jumătate dintr-o drahmă, sfert de drahmă, obol, egal cu 1/6 dintr-o drahmă, hemiobol, egal cu 1/2 dintr-un obol sau egal cu 1/12 dintr-o drahmă. Între anii 450-350 î.Hr., oraşul Istria a bătut monede din bronz care sunt încadrate în două principale tipuri: Primul tip este cel cu „roata cu patru spiţe” („roata destinului în care suntem prinși”) pe avers şi legenda IΣT (IST de la Istria) pe revers, uneori cu literele I şi T mai mici decât Σ (pentru a ne semnaliza adevăratul mesaj din Codul Get al magiștrilor nemuririi), aceste monede fiind considerate cele mai vechi monede de bronz istriene. Ele au fost datate de specialiști ca B. Pick (cel care a redactat un catalog al monedelor istriene) sau C. Preda, între mijlocul secolului al V-lea şi mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.. Se presupune că au fost emise după stoparea din circulaţie a vârfurilor de săgeţi şi cu siguranţă au folosit ca monedă divizionară pentru drahmele de argint. Aceste monede, realizate în marea lor majoritate prin turnare, dovedită de faptul că unele exemplare mai păstrează un mic peduncul rămas de la orificiul de scurgere a metalului în tipar (de fapt este un symbol al „cozii” – (Cozienii, Kozonii), „Ritualul antic al cozii” – legătura de care nu scăpăm nici prin moarte), au variaţii mari de greutate şi de diametru. Constantin Preda, în lucrarea sa Istoria Monedei în Dacia Preromană, le-a clasificat în cinci grupe, în functie de diametru şi greutate: Gr.I.: 7-9,5 mm; 0,21-0.98 g.; Gr.a II-a: 10-11.7 mm; 0,54-1,18 g; Gr. a III-a: 12-14 mm; 0,60-2.15g; Gr. a IV-a: 15-16 mm; 0,58-2,52 g; Gr. a V-a: 17-18 mm; 2,52-3,37 g. Cel de-al doilea tip monetar considerat printre cele mai vechi, este cel având pe avers reprezentarea umană a zeului fluviului, Istros, şi emblema cetăţii Istria pe revers. Sunt cunoscute două serii cu zeul Istros (Sortis, sau „Soarta”; de unde și numele faraonilor egipteni Sesostris), emise probabil la diferenţă de mai bine de un secol.

Monedele aparţinând primei serii au flan neregulat şi gros, iar datarea lor le situează în secolul al IV-lea î.Hr. După unele păreri acestea sunt printre primele monede de bronz emise de Istria. Afirmaţia are o logică, ţinând cont de faptul că încă de la întemeiere, locuitorii acestei cetăţi doreau să-şi facă cunoscută prezenţa în lumea comerţului maritim. Pe aversul acestor monede, efigia zeului Istros, cap uman cu barbă („barbar”) şi coarne de taur (dualitatea „cornului”: al abundenței și al distrugerii), apare în semiprofil spre dreapta (sensul bun) şi este plasată în câmpul din stânga al monedei. Pe revers apare emblema cetăţii, vulturul pe delfin spre stânga (Mama Gaya Vultureanca și Fiul Delfin al Regelui Lumii) şi legenda IΣTPI (ISTRI), în cazuri rare IΣTPIH (ISTRIA). Din cauza vechimii şi probabil a aliajului utilizat, sunt rare monedele de acest tip în stare bună de conservare. Cea de a doua serie cuprinde monede cu flan circular mai bine conturat şi mai subţire, datarea lor situându-le, conform lui B. Pick, în jurul anului 200 î.Hr.. Ceea ce le deosebeşte de monedele primei serii este faptul că pe avers reprezentarea zeului Istros apare redată din faţă („să privim adevărul în față”). Un alt tip monetar între emisiunile de bronz istriene din perioada următoare este reprezentat de monedele care au pe avers capul zeului Apollo („fiul” lui Zeus – Bătrânul) cu cunună de lauri, iar pe revers emblema oraşului, vulturul pe delfin spre stânga (sens schimbat) şi legenda IΣTPIH. În spaţiul dintre delfin şi coada vulturului se afla câte o monogramă: A,B,Γ,Δ,E,H.Θ,K,P, ca semn al monetăriei sau al magistratului monetar. Cu un diametru de 15-17 mm, greutatea lor se situează între 3-5 g. Aversul acestui tip de monede este foarte asemănător cu cel al emisiunilor de bronz ale lui Filip II, regele Macedoniei, care au avut o largă circulaţie pe piaţa oraşului Istria.

Printre exemplarele acestui tip monetar există piese pe reversul cărora vulturul este redat cu aripile deschise (pregătit de zbor) şi pe care apar siglele sau numele abreviate ale unor magistraţi monetari: API (ARIstotel), AYXH, HPOΔO (IRODO), eventual cu aplicare de contramărci (capul lui Helios – Soarele („clar ca lumina zilei”) sau Hermes – mesagerul zeilor). După B.Pick aceste emisiuni aparţin secolului al IV-lea î.Hrr., dar mai nou, se crede că datarea lor se situează între a doua jumătate a secolului al IV-lea şi începutul secolului al III-lea î.Hr. (350-300 î.Hr.). Un tip monetar mai rar, emis probabil într-un tiraj mai mic, considerat din aceeaşi perioadă cu cel al zeului Istros din seria a doua, datat de B.Pick în jurul anului 200 î. Hr., este cel al căror monede au pe avers capul lui Helios („H este Leul”, este Forța Vieții; „solia lui H” – mesajul zeului) redat din faţă, iar pe revers aceeaşi emblemă a oraşului, vultur pe delfin spre stânga şi legenda IΣTPI (ISTRIa). Sunt piese de 2,4-2,5 g, cu diametre de 13-14 mm. Monedele de bronz care constituie un alt tip monetar distinct, sunt cele care au pe avers capul zeului Dionysos (zeul bulversării, al amețelii, al perioadei de „nod”) spre dreapta cu cunună de iederă, iar pe revers un chiorchine de strugure şi legenda IΣTPIH (ISTRIA). Ca datare, acest tip monetar se situează între sfârşitul secolului al III-lea î.Hr. şi mijlocul secolului al Il-a î.Hr.- (210-150 î.Hr.). Alte emisiuni din bronz mai târzii din perioada autonomă a Istriei, care pot fi datate până în sec. I î.Hr. îi reprezintă pe avers pe zeii Demetra, Hermes şi Apollo (traida). O serie aparte este constituita de monedele care au pe avers o cunună de spice (vremea secerișului planetei), în interiorul căruia este plasată legenda IΣTPI şi mai apare sigla H. Au greutatea între 1,58-1,80 g şi un diametru de 14 mm. Acest tip monetar face parte din emisiunile tărzii ale Histriei şi sunt emise prin a doua jumătate a secolului II î.Hr. şi începutul secolului I î.Hr. – (150-100 î.Hr.). Un alt tip monetar este acela care are pe avers capul zeiței Demetra („D este – metra (maestra, farmazoana)”) cu văl spre dreapta şi pe revers emblema oraşului, vultur pe delfin spre stânga şi legenda IΣTPIH (ISTRIA).

Se cunosc puține exemplare din acest tip, cu diametre între 15-22 mm sau chiar mai mici şi cu greutăţi între 3-6,5 g. Pe unele exemplare apar numele abreviate ale magistraţilor monetari: API (ARIstotel), MONI, XAI, iar pe altele apare sigla monetăriei, de exemplu Y. Emiterea monedelor cu imaginea Demetrei poate fi datată în a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr. şi primele decenii ale secolului I î.Hr. – (140-80 î.Hr.). Un alt tip monetar îl constitue monedele cu efigia lui Hermes pe avers (mesagerul zeilor), iar pe revers vultur pe delfin spre stânga şi una din legendele: IΣTP, IΣTPI, IΣTPIH, IΣTPIANΩN (ISTRIANON; cu sens de „NU (sau BA) venire forței trinitare”, ca lege de întârziere a cataclismului pe care îl atragem magnetic cu civilizația noastră). La unele monede se întâlneşte numele abreviat al magistratului monetar, de exemplu ΔIO (DIOnysos) sau sigla monetariei, de exemplu A. Monedele cu efigia lui Hermes se datează în a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr. şi primele decenii ale secolului I î.Hr., chiar puţin mai târziu decât monedele cu Demetra – (130-80 î.Hr.). Printre ultimele monede istriene de bronz se numără și cele care au pe avers reprezentarea zeului Apollo, şezând pe scut, cu o săgeată în mâna dreaptă, cu mâna stânga sprijinindu-se pe arc (în așteptarea, dar pregătit de atac), iar pe revers emblema oraşului, vultur pe delfin, legenda IΣTPIH (ISTRIA) şi numele abreviat al magistratului monetar, de exemplu APIΣT (ARISTotel). Greutăţile lor variază între 1,0-3,80 g, iar diametrul lor între 15-20 mm. Un alt tip monetar asemănător celui de mai sus, este acela al căror monede au pe avers pe zeul Dionysos, în picioare cu sceptru (rege Dion, sau Ion „D”) şi kantharos (vas grecesc, cupă de băut cu două mânere – de „suspendat” cu două mâini, două sensuri) şi cu pantera alături (pantera (Pan și Terra, ca salt în celălalt sens), ca Forță a Vieții ce sare („vine și pleacă” de la noi – histerezisul)), cu acelaşi revers cunoscut, emblema oraşului, vultur pe delfin şi legenda IΣTPIH (ISTRIA). Aceste monede au greutăți între 2,96-3,14 g şi un diametru de 18 mm. Deosebit la acest tip de monede este faptul că nu apare nici un nume de magistrat monetar. Sunt datate spre finele secolului I î.Hr. şi până pe la mijlocul secolului I d.Hr – (90 î.Hr. – 50 d.Hr.).

Un tip monetar mai puţin cunoscut, considerat ca făcând parte din ultimele emisiuni din perioada semiautonomă a oraşului, este cel al căror monede au fost datate până spre jumătatea secolului I d. Hr. şi care au pe avers bustul zeiţei Athena cu coif spre dreapta (sensul bun; „de-a drepta Tatălui), iar pe revers un caduceu (cei doi șerpi, cele două sensuri) şi legenda ICTPI (ISTRI). Observăm că în denumirea oraşului pentru litera S nu mai este folosit semnul Σ (sigma), ci litera C (leagănul, semiluna, potcoava). Caduceul (kerykeion, în greacă; sau „cer – Y – cer – Ion” (în română), ca și calea dublă a Crăciunului (Crăci)), un baston cu aripi şi cu doi şerpi încolăciţi în jurul lui, era considerat în antichitate un simbol al comerţului (dar „banul este ochiul dracului”), asociat cu zeul grec Hermes, mesagerul zeilor şi protectorul comercianţilor. Istoria Istriei povesteşte că în secolul I î.Hr. şirul emisiunilor de monede a fost întrerupt. Este demonstrat că piaţa Daciei preromane era larg dominată de denarul roman republican, însă monedele imperiale romane ale secolului I d.Hr. au pătruns aici, în cea mai mare parte, abia după cucerirea romană. Foarte multe exemplare din ultimele serii monetare istriene sunt uzate în circulaţie şi în plus, poartă una, două sau chiar trei contramărci cu chipurile zeilor Helios şi Hermes (cu sens de „atenție la mesajele zeilor”), ceea ce denotă că perioada lor de circulaţie trebuie să se fi prelungit, chiar până în secolul I d.Hr.

Istria şi-a reluat emisiunile monetare sub dominația romană, în timpul împăratului Antoninus Pius, baterea monedelor continuând până sub împăratul Gordian al III-lea (238-244 d. Hr.), perioadă după care activitatea monetăriilor locale a încetat definitiv. În data de 8 decembrie 2014 Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă de aur cu tema: „Istoria aurului – Monede din aur bătute la Histria”. Aversul acestei monede redă capitelul ionic (capitelul cu sens: „când cerurile se vor face sul”) al unei coloane descoperite la Histria, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA“, valoarea nominală „10 Lei“, stema României și anul de emisiune „2014“. Reversul monedei prezintă tipuri de monede histriene din aur și inscripția în arc de cerc „Monede din aur bătute la Histria“. Aceste monede histriene sunt, aparent, doar niște „picuri” de metal cu valoare comercială, vechi de mii de ani. Iată că, aplecându-ne asupra sensurilor iconografice reprezentate pe aceste monede, aflăm sensuri valorizatoare la care poate nu ne-am gândit până acum. (G.V.G.)


Sursa informațiilor și imaginii Ziarul Națiunea.
Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

Noi monede comemorative din Belarus - 25.12.2019

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.





#BELARUS 2019: 2 roubles ‘Architectural Heritage of Belarus series’
Ring - alloy: copper and brass coated steel; Middle - alloy: copper and nickel coated steel
face value: 2 rubles
Weight: 5.81 g
quality: UNC
diameter: 23.5 mm
Circulation: 25,000 pcs.


Sursa informațiilor aici.

Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)