luni, 28 ianuarie 2019

UN OBIECTIV TURISTIC PRACTIC UITAT – BRAȘOVIA







UN OBIECTIV TURISTIC PRACTIC UITAT – BRAȘOVIA

Cetatea Brașovia a fost construită pe Tâmpa, ca loc de refugiu pentru locuitorii cetății Brașov, cândva, până în secolul al XV-lea, dar nu mai devreme de secolul al XIII-lea, cel mai probabil, de sași. A fost subiectul investigațiilor arheologice în 2012, urmate de tentative de promovare, în următorii trei ani. În presă, apăruseră multe mențiuni în 2013 despre „noul obiectiv turistic”, macheta Brașoviei și despre promovarea prin ghiduri audio-video. Zona ocupată de ruinele cetății a fost curățată de vegetație, iar un panou informativ imens a fost fixat pe drumul spre vârf, dinspre Șaua Tâmpei. Tot pe același drum, mai puteam vedea zona fântânii și o parte din zidurile cetății. În paralel, oarecum lângă prăpastie, era o potecă îngustă care ducea într-o poieniță, delimitată de o stâncă, la câteva minue de semnul BRAȘOV, dar fără o legătură directă cu el. Se puteau vedea părți din zidurile interioare sau ruine ale altor părți din fosta cetate, zona era liniștită și nu foarte frecventată, iar pentru a ieși de acolo, ori mă întorceam pe același drum, ori urcam direct spre vârf, ajungând pe parcurs, pe drumul clasic spre vârful Tâmpa.

Pe parcurs, din păcate, cetatea nu a mai devenit un subiect de interes, iar potențialul turistic a devenit aproape zero, deși în 2017 (după doi ani de știri inedite lipsă), apăruse și un videoclip de promovare (în prezent cu 8 like-uri și sub 500 de vizualizări pe youtube), după un an în care presa nu a menționat-o aproape deloc. Din 2017 încoace însă, subiectul pare îngropat cu totul, iar monumentul, la fel: vegetația a reînceput să crească, panourile sunt distruse, fie din cauza vânturilor puternice, fie din cauza unor acte de vandalism, iar accesul este din ce în ce mai greu, pentru că nu mai sunt vizibile drumurile de acces decât pentru fântână (momentan, încă vizibilă, oarecum). Este drept că vorbim de ruine greu de întreținut și de păzit, mai ales în absența infrastructurii, dar nu și imposibil, și în orice caz, nu fără o perspectivă de dezvoltare a turismului în zonă, chiar dacă nu mai sunt multe de arătat. Și încă nu am adus în discuția problema iernii, cu zăpada aferentă, care îngroapă aproape toate ruinele!

În primul rând, aș vrea să știu ce s-a întâmplat, de a apărut delăsarea în privința îngrijirii zonei. Potențialul turistic poate fi exploatat destul de ușor cu o minimă ambiție, prin curățarea de vegetație în mod continuu, ruinele rămase pot fi acoperite (inclusiv fântâna), drumurile marcate corespunzător, curățate și făcute mai frecventabile pentru cât mai multe categorii de oameni (scări, balustrade, asemenea amenajării drumului „Treptele lui Gabony”). Cu paza este mai greu, dar aș vedea-o ca pe o componentă esențială, mai ales că semnul BRAȘOV este un punct de atracție pentru turiști, fie că ar lua telecabina, ori la pas, pe drumul serpentinelor ori pe cel al Cavalerilor (localnicii mai au și alte opțiuni), cel mai probabil cel utilizat de refugiați în Evul Mediu, până în perioada demolării parțiale din vremea lui Ioan de Hunedoara pentru întărirea cetății Brașov și a finalizării Bisericii Negre. Ruinele fiind în apropierea capetelor superioare ale drumurilor, efortul suplimentar nu ar fi decât de câteva minute (o idee mai mult iarna). În plus, am încuraja educația fizică, pe lângă îmbogățirea culturală, iar turiștii ar putea încerca noi cadre pentru poze.

Întrebarea este: cine mai are autoritatea concretă asupra cetății și resursele necesare implementării unor demersuri atât de simple? Noi, ca brașoveni, ne dorim ca Brașovia să nu fie uitată? Vrem să o punem în valoare, atâta cât mai există din ea? În „Strategia pentru cultură a Municipiului Brașov 2015-2030”, elaborată de nu a fost inclusă, deși a fost anunțată ca o re-editare a succesului valorificării cetății Râșnov. Însă, din ce a rămas în picioare, nu există panouri informative în altă limbă decât cea română. Și ar trebui să existe panouri și la capetele stațiilor de telecabină, mai ales în vârf, unde se știe că prezenta construcție a rezultat în urma detonării unor părți din zidurile exterioare ale Brașoviei în perioada comunistă.

Precedentele proiecte de punere în valoare a ruinelor cetății Brașovia au căzut în sarcina Primăriei Brașov și a Agenției Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. În noiembrie 2018, a fost o operațiune de curățare a panourilor din aria protejată a Tâmpei, care a inclus, probabil, panoul informativ al Brașoviei. Astăzi, deja nu se mai văd rezultatele, iar panoul informativ cel mare legat de Brașovia a fost ignorat, zăcând distrus în aceleași tufe de câțiva ani, cel mai probabil. De asemenea, fosta fântâna are gardul parțial distrus, cu câteva panouri lipsă, iar pe câteva fragmente de zid s-a instalat vegetația.

Metodologie: am încercat să surprind evoluția numărului de materiale informative inedite apărute pe Google despre starea Brașoviei, de la investigațiile arheologice din 2012 încoace, și să o compar cu cea prezentă, fără a urmări o analiză cantitativă. Fiindcă nu am fost prea recent vara, dețin poze numai cu efectele iernii asupra zonei. În orice caz, traficul de persoane de pe Tâmpa nu este de neglijat, deci nu cred că s-ar pune problema unui număr de vizitatori mici în sezonul rece, cu o promovare decentă.

Despre Brașovia, cele mai consistente surse recente sunt dedesubt, iar pozele cu ce a rămas sunt atașate postării:

https://issuu.com/…/docs/cetatea_brasovia_legenda_brasovului, despre „Strategia pentru cultură a Municipiului Brașov 2015-2030”
https://webtvbrasov.blogspot.com/…/macheta-cetatii-brasovia…
https://www.youtube.com/watch?time_continue=6&v=b4td18xxEFs, filmulețul de promovare a Brașoviei.

Informații și poze mai vechi despre Brașovia:
http://cetati.medievistica.ro/…/Transil…/B/Brasov/Brasov.htm
http://cetati.medievistica.ro/…/1_Brasovia…/album/index.html



































Sursa text și imagini: Costan George.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu