luni, 19 noiembrie 2018

Zeci de obiecte de cult şi opere furate, date în urmărire generală





Hoţii au furat din Vrancea bijuterii de argint, monede imperiale, romane sau turceşti, dar şi cărţi de cult şi icoane foarte vechi.Cei mai mulţi preoţi au decis să adopte unele măsuri de precauţie pentru a preîntampina asemenea jafuri, însă inventarele din biserici s-au făcut mai mult formal.Printre bunurile sustrase de hoţii de opere de artă se află şi un buton de cămaşă care i-a aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, pe care este inscripţionat cantecul Hora Unirii şi care a fost furat de la Muzeul de Istorie

Aproape 100 de obiecte de cult, susceptibile de a face parte din patrimoniul naţional cultural, au fost furate din Vrancea în ultimii ani. Chiar dacă hoţii de artă şi obiecte de cult nu s-au mai arătat la faţă din anii 2005/2006, asta nu înseamnă că poliţiştii nu au de lucru, toate bunurile fiind date în urmărire naţională şi internaţională. Este vorba de bijuterii de argint, monede imperiale, republicane şi romane, monede turceşti, dar şi cărţi de cult sau icoane vechi. Obiectele de cult au fost “săltate” fie din lăcaşurile de cult din judeţ, fie din colecţii particulare sau în în urma jafului produs în anul 2005 la Muzeul Vrancei din Focşani. “De caţiva ani nu se mai poate vorbi de un fenomen. În Vrancea, nu au mai fost înregistrate furturi de bunuri susceptibile de a face parte din patrimoniul naţional sau care fac parte din patrimoniul naţional, însă facem cercetări pentru găsirea celor care au dispărut”, ne-a precizat inspectorul principal Alin Eşanu, de la Serviciul de Investigaţii Criminale. Din păcate, cele mai valoroase obiecte de artă, între care şi cateva icoane, nu au mai fost găsite.


Biserici jefuite



 

Biserica rămane însă locul din care se tot fură, hoţii neavand preferinţe. Aceştia fură de la icoane, biblii, cruci, sfeşnice şi pană la evanghelii vechi de sute de ani. De exemplu, în 2004 Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Coteşti a fost spartă, cărţi şi obiecte de cult fiind sustrase din lăcaşul de închinăciune. Este vorba de o evanghelie, mai multe icoane, sfeşnice, un chivot (cutie unde se păstrează cuminecătura). Şi Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Popeşti a fost jefuită în 2004. În urma furtului au fost date în urmărire mai multe icoane, sfeşnice şi sfinte vase etc. După cele întamplate, marea majoritate a preoţilor parohi a decis să adopte unele măsuri de precauţie pentru a preîntampina asemenea jafuri. Şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Vrancea a încheiat un contract de colaborare cu Direcţia pentru Cultură prin care s-au stabilit unele repere de acţiune pentru protejarea patrimoniului naţional mobil şi imobil. “Există un protocol încheiat între Patriarhia Romană şi IGPR cu privire la protejarea bunurilor culturale aflate în proprietatea instituţiilor de cult. În baza acestui protocol şi la nivelul judeţului Vrancea preoţii parohi au obligaţia de a asigura măsuri de protecţie”, a mai spus ofiţerul Alin Eşanu.

Obiecte de cult dispar din muzee, biserici sau colecţii private şi ajung să fie vandute pe piaţa neagră

Butonul inscripţionat cu Hora Unirii, dat în urmărire

Şi Muzeul Vrancei a luat măsuri de protejare a obiectelor de cult pe care le are în administrare după spargerea din 2005. Printre bunurile sustrase la acea dată se află şi un buton de cămaşă pe care este inscripţionat cantecul Hora Unirii. Butonul din aur a aparţinut omului de stat Mihail Kogălniceanu, artizanul Unirii de la Focşani, cel mai apropiat consilier al domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi şef al guvernului. Bijuteria, confecţionată cu multă migală de un bijutier din Iaşi, se afla în colecţia de obiecte a Muzeului Vrancei, dedicate Unirii de la 1859. Butonul de camaşă a fost dăruit lui Kogalniceanu în semn de recunoştinţă pentru aportul pe care şi l-a adus pentru a face din Romania o ţară unită, modernă. Butonul a fost achiziţionat de Muzeul Vrancei în anii '70 cu 1.000 de lei de la moştenitori. Butonul este dat acum în urmărire naţională şi internaţională, însă găsirea acestuia este un vis. În ultimii ani poliţiştii au mai avut de-a face cu cateva cazuri de furturi din lăcaşurile de cult. Cei mai mulţi dintre hoţi au băgat fie mana în cutia milei, fie în banii stranşi de la enoriaşi de la lumanări. Nu de puţine ori poliţiştii au auzit de la hoţi că nu e păcat să furi din cutia milei pentru că oricum aceasta ar trebui să fie pusă la dispoziţia săracilor. Rămane însă un mister autorul furtului comis în 2011 în satul Coroteni, comuna Slobozia Bradului. Nu a fost depistată nici pană acum persoana care a furat clopotul bisericii, realizat din bronz, cu o greutate de 300 kilograme şi o valoare de 30.000 de lei. (Raluca MANOLACHE)


Biserica inventariază patrimoniul de ochii lumii







Întrucat după 1989 patrimoniul Bisericii a fost unul din locurile de predilecţie pentru traficanţii de cărţi rare, vechi obiecte de cult şi picturi bisericeşti de valoare inestimabilă, în ceasul al XII-lea conducerea Bisericii încearcă să ia cateva măsuri. Pe langă parteneriatele formale cu organele de Poliţie sau cu Direcţia de Cultură, mai marii Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei s-au întalnit cu toţi preoţii din judeţ, cărora le-au cerut să întocmească liste de inventar cu bunurile de patrimoniu. Însă, demersul Arhiepiscopiei este unul fără valoare deoarece nu există nici un model de listă de inventar sau categorii de bunuri de inventar ori criterii după care un obiect poate fi cuprins în acest inventar. Reamintim că primul şi ultimul inventar serios din Romania a fost întocmit la iniţiativa unui neamţ. Este vorba de regele Carol I care - constatînd dezastrul în care se găseau fostele aşezăminte mănăstireşti închise în 1864, ca efect al Legii secularizării averilor mănăstireşti - a cerut istoricilor din acea epocă să întocmească un inventar cu patrimoniul Bisericii, după norme bine definite. A urmat la scurt timp o Lege a Monumentelor Istorice, s-a creat Comisia Monumentelor Istorice şi o Arhivă, iar după Primul Război Mondial au fost trimise bisericilor monument istoric, fişe standard pe care preoţii erau obligaţi să le completeze şi să le trimită la Comisia Monumentelor Istorice, unde se găsesc şi astăzi. După decretul 410/1959, care a închis cateva sute de aşezăminte monahale şi a lăsat pradă intemperiilor mii de cărţi şi obiecte de cult, responsabili din Departamentul Cultelor şi-au dat seama de dezastrul din patrimoniul religios şi au ordonat pe linie de Inspectorat pentru Culte ca în toate oraşele reşedinţă de judeţ să fie înfiinţate Depozite pentru aceste obiecte de patrimoniu. În acest fel a fost înfiinţat un Depozit cu obiecte de cult şi la Focşani, unde au fost aduse doar o mică parte din acest patrimoniu. Restul a fost lăsat parohiilor, care au primit sarcina să înfiinţeze Colecţii bisericeşti. Aşa s-a făcut că la sfarşitul anilor 70 aveam sute de Colecţii bisericeşti în Romania. După 1989 jaful din patrimoniul religios vrancean a început cu obiectele şi cărţile din Colecţiile bisericeşti care s-au evaporat şi pentru care nimeni nu a dat socoteală. Din aceste motive, demersul Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei de a realiza un inventar al obiectelor de patrimoniu este o mare furtună într-un pahar cu apă plată. (Valentin MUSCĂ)


Sursa informațiilor Ziarul de Vrancea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu