marți, 23 octombrie 2018

A XLI-a ediție a Târgului Meșterilor Populari






O nouă ediție, a XLI-a, a Târgului Meșterilor Populari

În an centenar, Muzeul Olteniei Craiova, prin Secția de Etnografie, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj, și, în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova, organizează în perioada 26-28 octombrie 2018, în Piața „William Shakespeare” din Craiova, a XLI-a ediție a Târgului Meșterilor Populari, sinteză a tradițiilor și spiritualității populare românești, ce va reuni în Cetatea Băniei circa 60 de meșteri populari din principalele zone etnografice și geografice ale României - Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, Crișana, Maramureș, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara Bârsei etc.
Târgul Meșterilor Populari de la Craiova, aflat la cea de-a 41-a ediție, reprezintă o minunată întâmplare de spirit românesc, un reper identitar în existența Craiovei, ce oferă publicului craiovean, sub forma unei manifestări culturale în aer liber, atât posibilitatea contemplării creativității artizanilor tradițiilor populare românești, cât și receptarea valenţelor cultural-educative, prin admirarea obiectelor populare expuse ce poartă emblema identității, a esenței culturale românești, ca o expresie a unor decantări spirituale în timp care au creat și creează capodopere populare.
Deschiderea oficială a Târgului Meșterilor Populari, în fapt, o expoziţie cu vânzare în aer liber şi demonstraţii ale meşterilor populari ce vor prezenta o gamă diversificată de artefacte ale creaţiei tradiţionale, va fi vineri, 26 octombrie, ora 11.00, în Piața „William Shakespeare” din Craiova.
Emblematică pentru comunitatea craioveană, organizatorii au stabilit ca programul manifestării culturale, pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică (26, 27 și 28 octombrie), atât pentru expoziţia cu vânzare în aer liber cât şi pentru demonstraţiile meşterilor populari, să se desfășoare zilnic, în întervalul orar 08.00 şi 19.00, permițând publicului să perceapă târgul de artă populară, ca o formă de regăsire, de corespondență cu prezentul, dar și cu trecutul și viitorul, căci publicul craiovean va regăsi în acest spațiu cultural urban alături de ceramişti, sculptori în os și lemn, iconari pe lemn și sticlă, pielari, fierari, cofetari țesători în lână, bumbac, borangic, păr de capră, papură, pănușă, sticlari, șlefuitori de pietre semiprețioase, creatori de costume populare, ori meşteri de țesături interioare, și producători apicoli, de bunătăţi tradiţionale, între care dulciuri de casă ori vestitele brânzeturi şi afumături de Sibiu.
Reprezentând tradiția în Cetatea Băniei, matricea autenticului în Oltenia, Târgul Meșterilor Populari, reunește la Craiova, de 41 de ani, diversități și plurități culturale tradiționale din întreaga țară, în pavilioanele special amenajate în Piața „William Shakespeare”, craiovenii putând recunoaște imaginile familiare ale celor peste 60 de meșteri populari, din toate centrele meşteşugăreşti active din țară, ce vor etala publicului craiovean felurite obiecte populare cu valoare estetică sau funcţională, produse tradiționale de la ceramică la costume populare, obiecte casnice, textile, împletituri, ouă încondeiate, icoane pe lemn şi sticlă, scoarţe ţărăneşti, piese de port, tablouri lucrate în tehnica goblenului, obiecte din metal şi material preţios, produse alimentare tradiţionale, cofetari cu bunătăţi tradiţionale, cozonaci, plăcintă, ciocolată, turtă dulce, halva, magiun, zacuscă, gem si diferite dulceţuri ecologice, acestea din urmă la mare căutare în ultima vreme.
În cadrul evenimentului cultural, publicul craiovean va avea posibilitatea să fie actant cultural activ și va putea asista la prezentarea meșteșugurilor din zona Olteniei, ce se regăsesc pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității- U.N.E.S.C.O., precum olăritul și țesutul, în condițiile în care ”Tehnicile de realizare a ceramicii de Horezu” și ”Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței”, au fost incluse pe lista reprezentativă UNESCO în anii 2012, respectiv 2016.
Nelipsite vor fi, spre exemplu, ceramica de Oboga adusă de Ştefan Truşcă, costumele populare şi ouăle încondeiate din Bucovina- Sauciuc Genoveva, clopurile maramureşene ale lui Vasile Borodi, ţesăturile frumos lucrate de Maria Neamţu din Vâlcea ori Zoriţa Creţu din Craiova. Îi veţi reîntâlni în târg şi pe cojocarul Dumitru Liceanu, de la Vădastra, şi pe gorjeanul Pompiliu Ciolacu – unul dintre puţinii meşteri care mai realizează icoane de vatră, Lazăr Radu, din Bihor, cu vestitele steaguri dacice, confecționate din lemn. Lăzile de zestre, dulapurile, blidarele sunt obiecte pline de farmec și mister, realizate de meșterii țărani cu multă migală și măiestrie, de-a lungul anilor, aceste obiecte vorbind de la sine și de multe ori ne întorc cu gândul în trecut, la gospodăriile tradiționale românești.
Ca în fiecare an, meritele deosebite ale meşteşugarilor în conservarea şi perpetuarea tradiţiei, calitatea şi valoarea creaţiei vor fi răsplătite cu premii, festivitatea de premiere având loc sâmbătă, 27 octombrie, ora 12.30, în Piața „William Shakespeare”. Juriul concursului de creație va fi format din specialiști de marcă din cadrul instituțiilor muzeale din Olteniea, astfel: Președinte - dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei Craiova, membrii – Florentina Pleniceanu – Șef Secție Etnografie și Artă Populară, din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta Turnu Severin, dr. Ionuț Dumitrescu – Șef Secție de Etnografie, din cadrul Muzeului Județean Vâlcea, dr. Albinel Firescu, Șef Secție de Etnografie, din cadrul Muzeului Județean Gorj, dr. Irinel Cănureci, Șef Secție de Etnografie, din cadrul Muzeului Olteniei, dr. Roxana Deca, Alina Bălan, Loredana Durău, Diana Călin, Roxana Ilie, muzeografi ai Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova.
În cadrul festivităţii de duminică vor fi acordate premiile pentru meşterii populari participanţi, pe două secţiuni – Adulţi, și, Copii şi Tineret. Între acestea, va fi acordat Trofeul Târgului, oferit de Consiliul Judeţean Dolj şi Muzeul Olteniei, în valoare de 3000 lei, şi Premiul „Cetatea Băniei”, acordat din partea Primăriei Municipiului Craiova, în valoare de 1000 lei.



Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

Apariție editorială: Relații Interetnice în Transilvania. Militaria Mediaevalia în Europa centrală și de sud - est - CUPRINS





Relații Interetnice în Transilvania. Militaria Mediaevalia în Europa centrală și de sud - est 

Lucrări prezentate în conferințele internaționale Relații Interetnice în Transilvania Sibiu, 2015-2017 

Editat de / Edited by Zeno Karl PINTER, Anca NIȚOI și Claudia URDUZIA 

Editura ASTRA MUSEUM 

Sibiu • 2018


Sursa informațiilor aici.

Apariție editorială: CARPICA XLVII/2018 - CUPRINS




Apariție editorială: CARPICA XLVII/2018 - CUPRINS


Sursa informațiilor aici.

Apariție editorială: Moneta Terrae Moldaviae I. Bibliografie numismatică






Apariție editorială: Moneta Terrae Moldaviae I. Bibliografie numismatică, de Viorel M. Butnariu


În seria Moneta Terrae Moldaviae, la editura Stef din Iași, a apărut recent primul volum, cel dedicat Bibliografiei numismatice a Moldovei, avându-l ca autor pe neobositul cercetător numismat Viorel M. Butnariu de la Institutul de Istorie A.D.Xenopol din Iași al Academiei Romane. 

Rod al unei munci asidue prin bibliotecile și muzeele din țară și din Republica Moldova, volumul, închinat lui Dimitrie Alexandru Sturdza - părintele numismaticii românești, se va dovedi un instrument foarte util atât cercetătorilor preocupați de cunoașterea locului și rolului monedei în istoria Țării Moldovei cât și pasionaților de monedă, colecționarilor, celor care nu se rezuma doar la a aduna piese numismatice. 


În cele 260 de pagini sunt înregistrate 1877 lucrări care oferă fie tematic, fie global, date bibliografice cu referire la numismatica Moldovei mari. Bibliografia a fost ordonata alfabetic în funcție de numele de familie al autorului principal și este completata cu note și acte normative referitoare la protejarea patrimoniului cultural național.


O clasificare tematică a lucrărilor înregistrate este prezentată la sfârșitul volumului în capitolul Index, unde întreaga bibliografie este sistematizată în următoarele domenii: Lucrări de interes general, care grupează enciclopedii, dicționare, tratate de istorie, manuale și tratate de numismatică, cataloage de monede etc; Izvoare istorice; Izvoare arheologico-numismatice; Nominaluri; studii și lucrări de sinteza numismatică; ziare și reviste; note, recenzii și comunicări și un capitol intitulat, Din galeria numismaților.Îl felicităm pe dl Viorel M. Butnariu pentru reușita ducerii la un bun final a proiectului domniei sale (iar meritele sunt cu atât mai mari dacă ținem cont de faptul că nu a existat un colectiv de lucru, volumul fiind unul de autor) și așteptăm cu nerăbdare și celelalte volume din seria inițiată cu această lucrare care nu ar trebui să lipsească din biblioteca celor îndrăgostiți de acest domeniu fascinant al istoriei, numismatica.



Sursa informațiilor numismon.

O nouă monedă comemorativă din Argentina - 23.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Argentina 10 pesos 2018 - New coin family
New coin type for the new Argentina coin family:






LINK: Central Bank of Argentina


Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Austria - 23.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

One of the most popular and enduring songs of all time celebrates its 200th anniversary in 2018. Noche de Paz was performed for the first time on Christmas Eve 1818 in the church of San Nicolás in the town of Oberndorf, Austria. The church was destroyed by a flood at the beginning of the 20th century, it was relocated to a safer place upstream with a new building. A chapel was built under the name of " Stille-Nacht-Gedächtniskapelle " (Night of Peace Memorial Chapel) in homage to the old church. 





With the title of Stille Nacht, heilige Nacht of his original German, Noche de Paz has been translated into 140 different languages ​​and has been recorded and covered many times, from Elvis Presley to the Children Singers of Vienna. It was even sung simultaneously in German, French and English in the trenches of the Western Front during the Christmas truce of 1914. The famous carol was first performed by the priest Joseph Mohr, who wrote the lyrics, and the school teacher and organist Franz Xaver Gruber, who wrote the music. . The first interpretation of the song in the United States was in the city of New York in 1839. In 2011, Noche de Paz was declared intangible cultural heritage of humanity by UNESCO.

 

The coin shows on the face of its face value the building where the Night of Peace Memorial Chapel is located, inside a snowy landscape. In a starry sky, a Christmas star appears and lights up in the darkness. 


 
On the other side, the nativity scene is represented with Mary, Joseph and the Child Jesus.


Characteristics of the currency

Quality Proof
Reason 200 years of the night of Christmas Carol de Paz
Facial 20 euros
Design Helmut Andexlinger, Herbert Wähner, Anna Rastl and Kathrin Kuntner
Diameter 34.00 mm
Alloy 925 silver
Roll 30,000
Price € 59.40
 
 
Sursa informațiilor aici.

luni, 22 octombrie 2018

Chihlimbarul, varietate şi culoare






Miercuri, 24 octombrie 2018, cu începere de la ora 12.00, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va avea loc vernisajul expoziţiei temporare „Chihlimbarul, varietate şi culoare”, manifestare organizată de instituția gălățeană în colaborare cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică - Departamentul de Mineralogie şi Muzeul Județean Buzău. Vor fi expuse 60 de piese de chihlimbar şi varietăţi de rumanit, copalit, succinit, moldavit, almasit, simetit, incluziuni vegetale şi de insecte, dar şi bijuterii confecţionate din chihlimbar, din patrimoniul Muzeului Județean Buzău și al Universității București.
Chihlimbarul este o rășină fosilă provenită din unele specii de pin, având culoarea caracteristică galbenă ca mierea sau de ceară, fiind uneori brun-roșcat sau verde-negru. Cele mai cunoscute varietăți de chihlimbar sunt: succinitul (chihlimbarul de Baltica), simetitul (chihlimbarul sicilian), rumanitul (chihlimbar din Carpații României și din Sakhalin - Rusia), burmitul (rășină extrasă din Burma Superioară și prelucrată în China), ajkaitul (rășină fosilă din Ungaria), precum și valchovitul (rășină fosilă din Moravia). La noi în țară, chihlimbarul a fost exploatat industrial până aproape de anii ’80, în zona localității Colți (județul Buzău), acum devenită arie protejată și unde s-a înființat Muzeul Chihlimbarului, aflat în subordinea Muzeului Județean Buzău. Expoziția temporară “Chihlimbarul, varietate și culoare” va fi deschisă pentru public la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi în perioada 24 octombrie 2018 – 30 martie 2019.



Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi.

Exponatul săptămânii: 22-28 octombrie 2018 - Amforă (sec. I-II d.Hr.)












Exponatul săptămânii: 22-28 octombrie 2018

Amforă (sec. I-II d.Hr.)

Următorul exponat din seria dedicată ceramicii ne aduce la începutul primului mileniu d.Hr.

Scurtă descriere:
Amforă descoperită în anul 1978 în cetatea dacică de la Pâncești, com. Pâncești, jud. Bacău (în literatura de specialitate Răcătău, com. Horgești, jud. Bacău). Obiectul are o înălțime de 73,2 cm și un diametru al gurii de 5,4 cm.

Transport
Descoperirea unei amfore oferă multe informații, pentru că acestea erau vase folosite în comerț, iar prezența lor atestă legăturile economice (nu neapărat în mod nemijlocit, bineînțeles). În ele erau depozitate și/sau transportate vinul, uleiul, grâul, peștele etc.
La Pâncești/Răcătău au fost găsite, după cum se vede și din fotografii, mai multe astfel de obiecte, care plecau din porturile Mării Egee sau de pe coasta de sud a Mării Negre, ajungeau pe litoralul vestic al acesteia din urmă, iar apoi o parte dintre ele luau calea apei (pe râurile navigabile) sau chiar a uscatului. Despre prima etapă a transportului multe informații sunt date de epavele în care au fost descoperite mii de astfel de vase.

Cetatea de la Pâncești, punct „Cetățuie”, com. Pâncești – [Tamasidava] (cunoscută în literatura de specialitate ca Răcătău, com. Horgești)
Cetatea este situată pe terasa înaltă din stânga Siretului, pe o poziție dominantă, ce oferea protecție naturală și o bună vizibilitate a văii râului. Ea se află în raza satului Pâncești, între acesta și Răcătău (în trecut a aparținut administrativ de comuna Horgești, intrând în literatura de specialitate drept „Cetatea de la Răcătău”).
Punctul a fost semnalat încă din sec. al XIX-lea (ca urmare a unui răspuns la Chestionarul trimis de Al. Odobescu), însă primele cercetări au fost desfășurate în anul 1968, de către un colectiv coordonat de Viorel Căpitanu și Vasile Ursachi. Săpăturile arheologice au continuat până în 2002, timp în care au fost făcute numeroase descoperiri datate în epoca bronzului (cultura Monteoru), Hallstatt (prima epocă a fierului) și în sec. IV î.Hr. – II d.Hr.
Întinderea locuirii în această ultimă perioadă, precum și numărul și calitatea decoperirilor demonstrează că cetatea era un important centru, ceea ce a dus la ipoteza că acesta era unul dintre cele trei polis-uri (orașe) aflate pe cursul Siretului menționate de geograful antic Ptolemeu, Tamasidava.

Amphora (Ist-IInd century AD)

The next exhibit of the series regarding the history of pottery brings us to the beginning of the first milennium AD.

Short description:
Amphora discovered in 1978 at the Dacian dava (town or fortress) of Pâncești, Pâncești commune, Bacău County (published as Răcătău, Horgești commune, Bacău County). The amphora has a height of 73.2 cm and a rim diameter of 5.4 cm.

Amphorae, transportation and commerce
The discovery of an amphora can offer pretious information to archaeologists. This type of pottery was used in commerce, so their presence can attest (not necessarily direct) economical links between various areas. The amphorae were used to store and/or transport wine, oil, grain, fish etc.
As can be seen from the photos, this is not the only amphora found at Pâncești/Răcătău. These objects left the ports of the Eagean or of the southern coast of the Black Sea and travelled to the cities and towns which lay on the western shores of the Black Sea. From there, a part of them were transported by water (on navigable rivers) or on land to different settlements. A large quantity of information regarding the first stage of their „journey” comes from the discoveries of shipwrecks (with thousands of such amphorae).

The Dacian Dava of Pâncești – „Cetățuie”, Pâncești commune, Bacău County – [Tamasidava] (also known as Răcătău – „Cetățuie”, Horgești commune, Bacău County)
The site is situated on a high terrace overlooking the Siret river, on a dominant position which offer both protection and great visibility of the surrounding area and of the river valley. This point is, from an administrative point of view, part of Pâncești, Pâncești commune, but it used to be a part of the Horgești commune. This is the reason why it was published as „the dava at Răcătău, Horgești commune”.
The point is known since the XIXth Century and the first excavations took place in 1968. They were made by a team coordinated by Viorel Căpitanu and Vasile Ursachi. Between 1968 and 2002 (when the last archaeological campaign took place) numerous discoveries were made, which made it possible to show that the site was used during the Bronze Age (Monteoru culture), Hallstatt (First Iron Age) and between IVth century BC and IInd century AD.
During this last period, the settlement was large and rich, which might mean that this is the ancient Tamasidava, one of the three cities that the geographer Ptolemy mentions on the Siret River.

Piesa se află în expoziția permanentă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în incinta Muzeului de Istorie și Arheologie (Str. 9 Mai, nr. 7), la etajul I.
Vă așteptăm cu drag!

Pentru mai multe informații / For further information:
• Căpitanu, Viorel, Principalele rezultate ale săpăturilor arheologice în aşezarea geto-dacică de la Răcătău (judeţul Bacău), în „Carpica”, VIII, 1976, p. 49-120.
• Idem, Noi contribuţii la cunoaşterea civilizaţiei geto-dacice în bazinul Siretului mijlociu. Dava de la Răcătău (antica Tamasidava), în „Carpica”, XXIII/1, 1992, p. 131-192.
• Idem, Alexianu, Marius, Amfore cu inscripţii descoperite în dava de la Răcătău (jud. Bacău), în „Carpica”, XVII, 1985, p. 75-80.



Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

1/12 stater, monetăria Sardes; Lidia; colecţia Muzeului Ardelean, 610 – 560 a. Ch






1/12 stater, monetăria Sardes; Lidia; colecţia Muzeului Ardelean, 610 – 560 a. Ch

Colecția "Cabinetul numismatic"

#mnit #muzeu #cluj #transilvania



Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Prima bancnotă de circulați emisă de Irak din 2003 - 22.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.


Iraq has released its first new bank note since 2003. A portion of the new note is shown here
Original image courtesy of Central Bank of Iraq.

 Image from the Central Bank of Iraq depicts some of the highlighted features of its new 1,000-dinar note.
Image courtesy of Central Bank of Iraq.
The Central Bank of Iraq, for the first time since 2003, when Saddam Hussein’s portrait was removed, has released a new series of bank notes. Rudaw, a Kurdistani news agency, says that the new issues are “aimed at modernizing the currency and better reflecting the nation’s heritage and diversity.”

In reality, only the 1,000-dinar note seems to be of a new design. The 250-, 500-, 10,000-, and 25,000-dinar notes will remain the same except that the title of “Governor” is added next to the signature. Until now notes carried only the signature, with no title.

All notes will be dual-dated with the Western year 2018 A.D. and the Arabic, 1440 A.H.

The redesign of the 1,000-dinar note may even be considered radical in that a phrase from the Quran known as the Surah Ikhlas has been removed. The words, called “The Unity,” are from the book’s 112th chapter and are considered among the most important in Islam.

Replacing it is what Rudaw says looks like an Assyrian star. The Assyrians are today a minority Christian group mainly found in northern Iraq and who were subjected to displacement or made to leave their land during the war with ISIS. They claim to be descendants of the ancient Assyrian Empire, which from 900 to 600 B.C. conquered the Middle East, from Egypt to the eastern coast of the Mediterranean, and portions of the present Turkey, Iran and Iraq.

The note also calls attention to the inclusion in 2016 of Iraq’s endangered marshlands in its south on UNESCO’s list of World Heritage sites. Saddam’s treatment of the marshlands was another of his atrocities. They were almost lost when he had them drained to subdue rebels. An international response is now trying to bring them back to life.
Sursa informațiilor CoinWorld.

duminică, 21 octombrie 2018

BIBLIOLOGIE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL EDIȚIA A XII-A


BIBLIOLOGIE ȘI PATRIMONIU CULTURAL NAȚIONAL EDIȚIA A XII-A


Sursa informațiilor aici.

Sesiune de comunicări științifice ,,Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate”, la Muzeul Județean Buzău







Muzeul Județean Buzău organizează în Anul Centenar, cea de-a XVIII-a ediții a sesiunii de comunicări științifice Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate. Programul manifestării include comunicări reunite în cadrul a două secțiuni: Preistoria Carpaţilor de Curbură şi a zonelor învecinate – cercetări recente privind neo-eneoliticul și epoca bronzului și abitat şi morminte din epoca fierului (sec. XII a. Chr. – I p. Chr.). Locuirile din așezări, cetăți, dave și descoperirile funerare din preajma acestora.

La această activitate ştiinţifică, alături de specialiştii muzeului participă invitaţi de la mai multe instituţii de profil din Romania, printre care se află: Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Bucureşti; Institutul de Arheologie Iaşi; Institutul de Antropologie “Fr. I. Rainer”, Bucureşti; Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Academia Română – Filiala Iaşi; Universitatea Bucureşti; Complexul Muzeal Naţional Curtea Domnească, Târgovişte; Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj Napoca; Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova; Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa; Muzeul Judeţean Teleorman, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Bacău; Muzeul Judeţean Braşov. Totodată, vor fi prezenţi la Buzău pentru a participa la activitatea menţionată şi colaboratori fideli ai muzeului, reputaţi cercetători din Republica Moldova (de la Universitatea de Stat din Moldova, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Institutul de Cercetări Bioarheologice şi Etnoculturale, Chişinău).

Deschiderea oficială a sesiunii științifice va avea loc joi, 25 octombrie 2018, ora 12.00 în sala Amfiteatru a Muzeului Județean Buzău (B-dul ”Nicolae Bălcescu”, nr. 50, mun. Buzău), iar în cadrul şedinţei de inaugurare vor fi susținute două prezentări care doresc să aducă în atenţia unui public mai larg unele teme referitoare la perioada dacică:
Valeriu Sîrbu, Diana Dăvîncă, Dacii și câinii: de la înhumări rituale la bucătărie;
Adrian Bălășescu, Arheozoologia câinelui. Cel mai bun prieten al omului, sau o sursă de hrana a dacilor.

Comunicările ştiinţifice şi discuţiile circumscrise temelor celor două secţiuni vor fi prezentate în continuare, în după-amiaza zilei de 25 octombrie şi pe tot parcursul zilei următoare, în spaţiile amenajate în acest sens în cadrul spaţiului expoziţional al muzeului. Accesul publicului la lucrările sesiunii este liber.



Sursa informațiilor BuzăuMedia.

Statuie funerară, Potaissa (Turda, jud. Cluj), sec. III d. Chr.






Statuie funerară, Potaissa (Turda, jud. Cluj), sec. III d. Chr.

Colecția "Piese romane"

#mnit #muzeu #cluj #transilvania



Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Interventie de urgenţă la Moara de tuluji de la Ibulcina, Prigor






Caraşul păstrează numeroase ansambluri de mori, unele dintre ele încă folosite, altele abandonate, care de multă vreme nu mai macină făină. După intervenţia de la Moara Îndărătnica de la Perete din Rudăria, ne-am propus să facem o intervenţie la o altă moară, o moară unică care macină pentru animale, la Ibulcina, comuna Prigor, în judeţul Caraş-Severin. Moara abandonată, aşteaptă voluntari inimoşi, care împreună cu comunitatea s-o pregătească pentru iarnă.
Ambulanţa pentru Monumente Banat, aşadar, face apel la voluntari pentru a salva această frumoasă moară. Cu sprijinul Primăriei din localitate, vom asigura cazarea şi masa participanţilor. Cei interesaţi să participe, să-şi aducă încălţăminte de lucru, sac de dormit, lanternă, izopren.
Proiectul Ambulanţa pentru Monumente Banat este un proiect cultural finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, din Timbrul de Arhitectură, fiind coordonat de Asociaţia pentru Patrimoniu Activ- PACT, în parteneriat cu Asociaţia Monumentum, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Caraş- Severin, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara.
Cei interesaţi să participe la această intervenţie sunt rugaţi să-şi confirme prezenţa la următoarele număr de telefon:
stud.arh. Braje Mircea 0740351386
stud. arh. Adrian Bancoş 0748646863
Ioan Rotaru 0762438632, Primaria Prigor, reprezentant al comunităţii locale



Sursa informațiilor aici.

Târgul Colecționarilor de la Deva în 27 octombrie 2018





Vă invităm cu mare drag la Târgul Colecționarilor de la Deva în 27 octombrie 2018 , orele 7-13, Vă așteptăm cu mare drag!



Sursa informațiilor aici.

Un pasionat de detecție metale a descoperit o broșă și un inel medieval

Două bijuterii medievale descoperite de un pasionat de detecție metale într-un câmp din Eden Valley, în nord-vestul Angliei, au fost declarate comori. R. Hunter a găsit o broșă din argint și un inel pe terenul deținut de Peter R., pe 22 februarie 2018.


 
O analiza a unui muzeu britanic a descris broșa decorată ca fiind în stare bună și tipică pentru perioada medievală, datând din secolele XIII - XIV. 







Inelul a fost de asemenea descris ca un obiect medieval care ar fi fost popular în secolul al XIII-lea, dar ar putea de asemenea datat ca fiind din anul 1150 d.Hr. Inelul este descris în raport ca fiind destul de deteriorat și zgâriat.

Comorile vor fi puse la dispoziția mai multor muzee, care vor avea astfel posibilitatea de a achiziționa cele două bijuterii. Banii obținuți din vânzarea celor două obiecte medievale vor fi împărțiți în mode egal între descoperitor și proprietarul terenului.



Sursa informațiilor Harta Comorii.

O nouă monedă comemorativă din Ucraina - 21.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Created in August 1918 the Kobzar Choir is a group of traditional Ukrainian music in which the bandura, an instrument that combines elements of the lute and the psaltery, is the protagonist. Dedicated to this issue, the Bank of Ukraine issued on October 18 a coin of 5 grivnas minted on an alloy of alpaca or German silver.





The obverse of the coin shows in its upper part the inscription "Ukraine", under which the emblem of the State of Ukraine is shown, on both sides appear the years 1918 and 2018, the face value 5 grivnas appears below. In a stylized composition, in a context of floral ornaments, seven banduras appear. Legends alluding to the choir surround the central composition, which also shows the logo of the Mint of the National Bank of Ukraine.

 
The reverse of the coin shows a stylized composition in which a wreath of flowers and the strings of a bandura intermingle. Surrounding the composition appear legends alluding to the creation of the Choir.

Features

Face value: 5 grivnas
Metal: Alpaca
Diameter: 35 mm
Weight: 16.54 g
Issue volume: 40,000


Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Australia - 21.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Australia 1 dollar 2018 - Treasured Australian Stories
Two new commemoratives:

"Treasured Australian Stories"

The Tales of Snugglepot and Cuddlepie, by May Gibbs.
The Magic Pudding, by Norman Lindsay.






LINK: Royal Australian Mint


Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă britanică din Insulele Falkland - 21.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Falkland Islands 50 pence 2018 - Rockhopper Penguin
New commemorative:

"Penguin series: Rockhopper Penguin (Eudyptes Chrysocome)"






SPECIFICATIONS
Composition: CuNi
Weight: 8.00 g
Diameter: 27.30 mm
Mintage: 7,500



Sursa informațiilor aici.

Prima bancnotă de circulație din Abkhazia - 21.10.2018

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.


The Republic of Abkhazia has issued it first bank note. Few nations recognize the independence of the state.
Original images courtesy of National Bank of Abkhazia.
 

 


The note depicts the disputed country’s first president, Vladislav Arynba. Few nations recognize the existence of the country.
Images courtesy of National Bank of Abkhazia.
 
 
A country recognized as an independent state by only five of the United Nations’ 193 member states has issued its first bank notes. On Sept. 17, the National Bank of the Republic of Abkhazia announced a commemorative note portraying the disputed country’s first president, Vladislav Arynba. The note has a face value of 500 apsars (5,000 Russian rubles or $76 at the official rate). It is dedicated to the 25th anniversary of victory in the 1992–1993 “Patriotic War of the Abkhazian People.”

Abkhazia is at the northwest corner of Georgia, bordering the Black Sea, and just southeast of Sochi, Russia. It waged a winning war of secession against Georgia in 1992 and 1993 and formally declared independence in 1999. It was recognized as an independent state by Russia after the Georgian-Russian war of 2008. Georgia then declared Abkhazia “occupied” by Russia.

In recent years, Abkhazia has drifted ever closer to Russia. The Russian ruble is the currency in circulation.

The cotton-paper, 6- by 2.5-inch note is printed mainly in shades of brown and green. In addition to a facing bust of President Arynba, the face shows two soldiers and the national flag being raised. The images are superimposed on a traditional Abkhazian ornament. The seven stars from the state flag are in a semicircle. The state emblem also appears.

The back has another traditional ornament, a map of the state, an emblem with a fortress tower and a legend that translates as “May Abkhazia reach completion.” A QR code at the right linking to the bank’s website containing a description of the note’s security features. 10,000 pieces are being printed.

Since the ruble is the circulating currency, the note will not circulate. No information was given about how it may be acquired. 


Sursa informațiilor CoinWorld.

Noi bancnote de pe mapamond LXXX - 21.10.2018

I. 10 rufiyaa Maldive






Sursa: https://www.banknotenews.com/files/6a54789ad5b64d8df3baeea279ab8931-4881.php

II. 100 rufiyaa Maldive





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/52aa5d419873857714c483ee3e527171-4882.php

III. 100 dolari Hong Kong





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/673e1047526d0f454c0e358f38754bab-4905.php

IV. 5 peso Cuba





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/5c335dbc11f68b8f841dcb8c15a98a71-4904.php

V. 200 bolivar Venezuela





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/3bd2997477585a0e0653f88a54b7e053-4907.php

VI. 500 bolivar Venezuela





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/6adeaf5f75bfe9fc6a1182f92e6e2df1-4906.php

VII. 50 boliviano Bolivia





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/2c895bae1dbfd1bddc144129153fbcb9-4908.php

VIII. 5.000 rupi Sri Lanka





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/2c895bae1dbfd1bddc144129153fbcb9-4908.php

IX. 500 rupi Sri Lanka





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/9348d78c3d8e152caa854262b1074e8c-4909.php

X. 5.000 franci Statele Central Africane





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/5b2a21e24ff33ae7557723cc179f0ffe-4913.php

XI. 10.000 franci Statele Central Africane





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/f14820c5dc10e77cf415cabb3b65591e-4912.php

XII. 1 cedi Ghana





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/fed68d652ae5aeab6ceeda44e25d950e-4914.php

XIII. 20.000 șilingi Uganda





Sursa: https://www.banknotenews.com/files/80b1dcacb2249143ff821deff4327367-4915.php