marți, 17 iulie 2018

Exponatul săptămânii: 16-22 iulie 2018 - Vasele îngemănate cucuteniene (Vas de tip Kernos)










Exponatul săptămânii: 16-22 iulie 2018

Vasele îngemănate cucuteniene (Vas de tip Kernos):

Pe scurt:
Două mici cupe, unite printr-un tub, parte dintr-un vas de tip Kernos. Acest obiect era folosit, probabil, în ritualuri religioase. Rolul său precis nu este cunoscut, însă există câteva ipoteze: el putea conține un lichid consumat în timpul unor ceremonii, alte substanțe utilizate în ritualuri religioase, putea fi folosit pentru libații (act ritual ce însemna turnarea vinului – sau a unui alt lichid – pe pământ, în onoarea zeilor, eroilor, strămoșilor) sau pe post de „candelabru” sau chiar ca vază pentru flori (Boghian, 2012, p. 50).
Obiectul a fost descoperit întâmplător, în anul 1977, în Parincea, com. Parincea, jud. Bacău, în punctul „Gâtul Grecului” și aparține culturii Cucuteni (aprox. 4600-3500 î.Hr.). Datorită stării fragmentare, nu se pot preciza tipul și înălțimea suportului central și nici numărul total al cupelor.

Vase de tip Kernos/Pseudo-kernos:
Vasele de tip Kernos sunt compuse dintr-un suport (tub ceramic sau vas), pe care este atașat un număr variabil de cupe, care comunică între ele. Au fost descoperite și variante în care acestea nu există în pereții acestora deschizături care să permită trecerea lichidului (denumite „Pseudo-kernos”).
Vasele Kernos grecești au fost menționate în sursele literare sub acest nume, care este astăzi folosit de arheologi pentru a desemna toate obiectele de același tip, indiferent de epoca sau zona de proveniență. Tot din perioada greacă provin informații prețioase, ce permit o mai bună înțelegere a modului în care erau utilizate aceste obiecte (de obicei în ritualuri – inclusiv în timpul Misterelor eleusine). Vasele de tip Kernos puteau conține vin, ulei, miere, semințe, fructe sau lână. De asemenea, puteau fi folosite și pentru iluminat.
Cu toate că informațiile scrise pe care le avem provin din perioada greacă, tipul de vas este mult mai vechi, după cum o arată descoperirile din eneolitic și epoca bronzului făcute în zona egeeană, în Balcani și la nord de Dunăre. În cultura Cucuteni-Tripolie, din câte se pare, acest tip este unul destul de rar (Boghian, 2012).
Datorită variației mari a contextelor descoperirilor, se poate presupune că nu toate vasele de acest tip au fost utilizate în același mod.

Complexul Cultural Ariușd-Cucuteni-Tripolie:
Cultură eneolitică (din „epoca pietrei și a cuprului”, spre finalul epocii pietrei, aprox. 4600-3500 î.Hr.), având un larg areal de răspândire (centrul și estul României, Republica Moldova, o parte a vestului și centrul Ucrainei, până în zona Kievului), de peste 350.000 km2.
Această cultură arheologică a fost denumită după locul primelor descoperiri: în apropierea satului Cucuteni, com. Cucuteni, jud. Iași și lângă Tripolie (Trypillia), ob. Kiev, Ucraina. Populația care a creat-o a fost una pre-indo-europeană (de dinainte de venirea indo-europenilor, cei care sunt considerați a fi „strămoșii” majorității popoarelor europene, inclusiv ai românilor).
Unul dintre motivele pentru care cultura Cucuteni este cunoscută în întreaga lume este calitatea și frumusețea ceramicii. Bineînțeles, exista și ceramică grosieră, de uz comun, însă au fost descoperite numeroase vase fine, pictate (în general cu decor spiralic) cu roșu, negru și alb.

Locul descoperirii:
Obiectul a ajuns în colecțiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău ca urmare a unei descoperiri întâmplătoare, făcută în Parincea, com. Parincea, jud. Bacău, în punctul „Gâtul Grecului”. Situl de acolo, o așezare fortificată cucuteniană, nu a fost cercetat decât la suprafață, astfel că există puține date cunoscute despre el.

Piesa se află în expoziția permanentă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, în incinta Muzeului de Istorie și Arheologie (Str. 9 Mai, nr. 7), la etajul al II-lea, corp A.
Vă așteptăm cu drag să vedeți acest fragment de Kernos și celelalte exponate ale C.M.I.A.Bc.!

Pentru mai multe informații, puteți consulta bibliografia selectivă, disponibilă pe http://cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html:

Alaiba, Ruxandra, Complexul cultural Cucuteni – Tripolie. Meșteșugul olăritului, Editura Junimea, Iași, 2007.
Boghian, Dumitru, Unele observații cu privire la vasele cucuteniene de tip Kernos / Pseudo-kernos, în „Memoria Antiquitatis”, XXVIII, 2012, p. 39-63.
Dumitrescu, Vladimir, Arta culturii Cucuteni, Editura Meridiane, București, 1979.



Sursa informațiilor Muzeul de istorie Iulian Antonescu Bacău.