Expoziția: Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană

 

Expoziția: Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană
Locul de desfășurare: Direcția Patrimoniu Cultural Universitar a Universității Babeș-Bolyai, UBB Art Hall, Calea Moților, nr. 11, etaj 3, Cluj-Napoca.
Durata expoziției: 20.04. – 10.05.2024.
Vernisaj: sâmbătă, 20 aprilie 2024, ora 16:00.
Curatori: dr. Alexandru Constantin Chituță, dr. Raluca Maria Frîncu.
Colaborator din partea Universității Babeș-Bolyai: dr. Lukács József.
Eveniment realizat cu sprijinul Marii Loji Naționale din România.
De-a lungul timpului, numeroși istorici și cercetători și-au manifestat interesul pentru istoria lojei masonice sibiene St. Andreas zu den drei Seeblättern / Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr. În ultimii ani a apărut un interes deosebit pentru acest proiect, care a fost prezentat în mai multe orașe din România.
Bazele lojei sibiene active în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost puse de nouă studenți sași, care au fost membri ai lojelor masonice din centrele în care și-au desăvârșit studiile, mai precis, Dresda, Erlangen, Jena și Tübingen. După ce au revenit la Sibiu, aceștia au înființat, în anul 1767, Loja Sf. Andrei la cele trei frunze de nufăr, al cărei scop principal era propagarea Iluminismului.
Loja sibiană a avut o activitate intensă în domeniul publicistic și literar, prin susținerea cercetărilor în vederea apariției unor lucrări legate de geografia și istoria Transilvaniei. Sub îndrumarea membrilor lojei s-au constituit prima colecție de minerale și cercul de lectură și s-au pus bazele unei biblioteci științifice.
Baronul Samuel von Brukenthal, cel care a preluat funcția de guvernator al Transilvaniei în anul 1777, a fost unul dintre susținători. Acesta era el însuși mason, mai întâi în Loja Aux Trois Canons, înființată la Viena, apoi într-o nouă lojă, la Halle, numită Aux Trois Clefs d’Or (La cele trei chei de aur), în care a deținut funcția de maestru de scaun. Din perioada în care era membru activ al lojei din Halle se păstrează medalia memorială, bătută cu ocazia fondării lojei masonice Aux Trois Clefs dʼOr din Halle, în care baronul Samuel von Brukenthal, pe lângă faptul că a fost unul dintre întemeietori, a deținut și funcția de Venerabil.
După Patenta emisă de Iosif al II-lea la 11 decembrie 1785, activitatea lojei sibiene și a lojelor din Imperiu a fost supusă controlului statului. Condițiile impuse de la centru au determinat desființarea filialelor din Transilvania și, implicit, a celei din Sibiu care, la întrunirea din 22 martie 1790, a hotărât să-și suspende activitatea. Spre deosebire de celelalte loje din Imperiul Habsburgic, loja sibiană a fost multinațională. Pe listele sale, printre cei 276 de frați masoni, figurează germani, maghiari, greci și români. Dintre aceștia se remarcă Ioan Piuariu-Molnar, Principele Mavrocordat (probabil fratele domnului Țării Românești) și Martin von Hochmeister. Frații întrețineau legături și contacte personale cu Bucureștiul, Iașul sau Filipenii din Bucovina. Exista un schimb regulat de idei cu lojele din Praga, Pesta sau din Hildesheim, precum și cu loja de elită Adevărata Concordie din Viena.
Colecția de obiecte masonice a Muzeului Național Brukenthal este remarcabilă prin vechimea, varietatea și numărul mare de piese păstrate. Printre cele 170 de obiecte înregistrate sunt colane ale membrilor, însemne de grad, eșarfe, șorțuri, mănuși, sigilii, obiecte de ritual (ciocane, urne de vot și un craniu). Conform însemnărilor realizate de custozii muzeului în registrele de inventar, cea mai importantă achiziție datează din anul 1869. Atunci s-au cumpărat de la Julius Sigerus, cu 150 de coroane, obiecte și documente care au aparținut lojei sibiene, pe care acesta le moștenise de la Karl Sigerus, ginerele lui Martin von Hochmeister cel Tânăr. La sfârșitul secolului al XIX-lea, au mai intrat în colecție obiecte masonice donate de Friedrich Hochmeister, Friedrich Schuller von Libloy, Adolf von Hochmeister și Gustav Bedeus.
Prin intermediul expoziției Istorie și simbol, cea dintâi Lojă Masonică sibiană prezentăm publicului o parte din valoroasa colecție a Muzeului Național Brukenthal, care deține cea mai importantă și bogată colecție masonică din România.

 

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

Zestrea Minerală a României

 

Argint recristalizat

 Aur pe cuarț

 Aur pe cuarț

 

Din expoziția “Zestrea Minerală a României”
Elemente native: Aur și argint

Expoziția noastră prezintă și câteva minerale din categoria elementelor native. Vă invităm să descoperiți aur și argint în forme pe care nu le-ați mai văzut!
Aurul sub formă nativă în România apare îndeosebi în filoanele hidrotermale polimetalice sau exclusiv aurifere legate de magmatismul neogen din Munții Apuseni și din Munții Oaș-Gutîi-Țibleș. Mai rar apare în concentrații pirometasomatice de sorginte banatitică și foarte rar în zăcăminte metamorfozate. Are o duritate de 3 pe scara Mohs.
Argintul nativ apare în zonele de oxidație ale depozitelor mineralizațiilor de sulfuri argentifere. Se depune mai rar direct din soluțiile hidrotermale. La noi în țară apare rareori în zăcăminte pirometasomatice de contact legate de banatite și mai des în cele de origine hidrotermală legate de vulcanismul neogen. Are o duritate de 3 pe scara Mohs.
“Zestrea Minerală a României” se poate vizita până pe 12 iunie, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc!

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Colecții și geosituri din Dobrogea

 

Sub egida Anului Omagial Marcian Bleahu, vă invităm să treceți pragul unei noi expoziții temporare deschisă în Șoseaua Kiseleff, între 22 aprilie și 9 septembrie 2024 - „Colecții și geosituri din Dobrogea” - o asociere inedită a geositurilor cu eșantioanele Muzeului Geologic Național (colecții și campanii de teren)!

Sărbătorim, astfel, Ziua Planetei Pământ (22 aprilie) punând la dispoziția publicului, o colecție impresionantă de eșantioane organizate prin strădania unor geologi pasionați, pe care veți avea ocazia să îi întâlniți!
SAVE THE DATE: Marți 23 aprilie 2024!
Începând cu ora 13:00 sărbătorim Ziua Internațională a Cărții (23 aprilie) și lansăm cu acest prilej volumul „Catalogul siturilor geologice - paleontologice din România - Jud. Constanța”, Grigore D. et. Al. (Intrarea este liberă!)

Invitat special la eveniment este domnul Prof univ. emerit dr. Dan GRIGORESCU- Director științific la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Centru de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință și Președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (februarie 2022-martie 2023)

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Târgul de sub oraș. Mărturii arheologice și medievale descoperite în Târgu Neamț

 

Târgul de sub oraș. Mărturii arheologice și medievale descoperite în Târgu Neamț

Istoria de mai bine de 600 de ani a Târgului Neamț am încercat să o sintetizăm într-o expoziție temporară ce va fi vernisată marți, 23 aprilie, ora 11.30, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.
Reunind vestigii arheologice medievale și moderne, expoziția își propune să ilustreze aspecte interesante ale vieții urbane din târgul de la poalele Cetății Neamț.

Vor putea fi admirate piese arheologice valoroase, și chiar rare, care ne arată detalii mai puțin cunoscute ale perioadei medievale, dar care confirmă că târgul de sub actualul oraș a avut o istorie interesantă.

Vă așteptăm la vernisaj și vă invităm să recomandați și altora acest eveniment. 

@urmăritori

 
#archaeology #exhibition #heritage #museum #science #Neamț #CMNN

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

Tezaurul de la Pâncești-Cetățuie

 

Tezaurul de la Pâncești-Cetățuie va fi găzduit de Muzeul din Assen, Țările de Jos

Miercuri, 16 aprilie 2024, au fost predate 42 de bunuri culturale mobiele, 41 de obiecte de podoabă din aur, împreună cu vasul în care au fost descoperite în stațiunea arheologică de la Pâncești-Cetățuie, comuna Pâncești, jud. Bacău, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Răcătău.
Nivelul de locuire în care a fost descoperit tezaurul este din epoca bronzului mijlociu (secolele XX-XIX a.Chr.).
Piesele au fost predate către colegii noștri de la Muzeul Național de Istorie a României din București și vor face parte din expoziția internațională Dacia, regatul aurului și argintului, ce urmează a fi organizată de MNIR la Drents Museum din Assen, Olanda, în perioada iulie 2024 – ianuarie 2025.

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.

BROȘĂ CAMEE, cu o nimfă și un amoraș

 

#Obiectul_lunii

BROȘĂ CAMEE, cu o nimfă și un amoraș 

Bijuterie reprezentând o camee de formă ovală în medalion, fixată în montură din argint patinat, cu ac de prindere pe linia mediană, posterior, și anou metalic, având funcție de broșă, dar și de pandantiv. Se asorta la rochiile cu talie înaltă, drapate, tip Empire, sau la cele din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la croiala „princesse”, fără tăietură în talie, apoi la cele tip Nouvele Empire.
Cameea este din piatră semiprețioasă dură având gravat în relief o scenă ludică cu două personaje în mișcare, o nimfă și un amoraș, fiecare purtând câte un amphoriskos . Personajele se reliefează în contururi albe, cu veșminte antice, drapate, cu falduri, pe câmpul de culoare ocru al carneolului, în tonuri deschise.
Piesa prezentată face parte din Colecția Textile și Accesorii vestimentare, aflându-se în prezent la Muzeul Vârstelor, de la Casa Filipescu Cesianu - #MMB, în cadrul expoziției de bază.
Cameea a fost prețuită ca obiect decorativ: în Antichitate (faimoasa camee antică Farnese Tazza aflată la Muzeul de arheologie din Napoli) și Renaștere (mai ales în Italia). Ca bijuterie va fi apreciată la curțile imperiale, în secolul al XIX-lea, în perioada Primului Imperiu Francez (1804-1815), etalând stilul Empire, dar și în cadrul modei Nouvele Empire (1867-1868), când se apelează la influența decorativă din antichitate, cu ornamente à la grec și camee.
Broșe, medalioane și brățări împodobeau rochiile grațioaselor personaje feminine mondene. Această bijuterie de mare eleganță și rafinament s-a bucurat și de aprecierea reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei (1837-1901).
Cameea este nemuritoare, fiind contemporană și asociată întotdeauna cu arta eleganței desăvârșite a oricărui timp.

Dr. Maria-Camelia Ene, expert în costum și accesorii vestimentare, șef Birou Istorie Modernă și Contemporană, Muzeul Municipiului București

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Brecie bazaltică

 

În aprilie și voluntarii din Muzeul Geologic Național #Vorbesc #Geologie,

Eșantionul prezentat este un fragment dintr-o brecie bazaltică formată pe baza unei curgeri de lavă vechi de cca. 28-30 milioane de ani, care a fost exploatată ca piatră de construcție în cariera Grabiszyce, voivodatul Sileziei Inferioare, Polonia, încă din secolul XIII. Valoarea exponatului este dată de estetica deosebită produsă de abundența de cristale scalenoedrice de calcit a căror culoare portocalie (sau fluorescență crem puternică în lumină UV 365 nm) contrastează spectaculos cu cenușiul închis al bazaltului, și de faptul că aflorimentul din care provine nu mai există, acesta fiind descoperit în anul 2015 și epuizat 4 ani mai târziu. Chiar dacă sunt în general abundente ca minerale, micile cristale de calcit care bordează eșantionul de bazalt prezentat sunt, în esență, unice și irecuperabile, și au făcut senzație la târgul de minerale de la Tucson, AZ, SUA, când au fost prezentate publicului larg în 2017.

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

Ziua Monumentelor Istorice la Târgu Mureș 5./Műemléki Világnap Marosvásárhelyen 5.

 

=== RO ===
Ziua Monumentelor Istorice la Târgu Mureș 5.
Orașul imaginar
Sâmbătă, 20 aprilie 2024, ora 17.00
Punct de întâlnire: în fața statuii lui Avram Iancu
Dragi prieteni ai istoriei și arhitecturii, vă invităm să vă alăturați nouă într-o călătorie fascinantă prin trecutul orașului nostru, în cadrul evenimentului „Ziua Monumentelor Istorice la Târgu Mureș 5.: Orașul Imaginar".
Pe data de 20 aprilie, de la ora 17:00, vom porni din fața statuii lui Avram Iancu într-o incursiune ghidată în lumea viziunilor urbanistice nerealizate ale Târgu Mureșului din perioada dualistă.
În timpul acestui tur ghidat, veți descoperi proiectele și planurile care au rămas doar pe hârtie, dar care ar fi putut schimba fața orașului nostru pentru totdeauna. Vom explora ideile și conceptele din spatele acestor proiecte, oferindu-vă o perspectivă unică asupra istoriei și evoluției orașului nostru.
Turul ghidat se va realiza simultan în limba română și maghiară.

=== HU ===
Műemléki Világnap Marosvásárhelyen 5.
Az elképzelt város
2024. április 20. szombat, 17.00 óra
Találkozás: Avram Iancu szobra előtt.
A Műemléki Világnap alkalmából 2024-ben is városnéző sétára hívunk minden történelem és építészet iránt érdeklődő városlakót, ezúttal „Az elképzelt város” témakörben.
Április 20-án, szombaton 17 órától a dualizmus kori Marosvásárhely megvalósulatlan urbanisztikai vízióinak világában barangolunk.
Ezúttal sajátos nézőpontból ismerkedünk a helyi városfejlődéssel: olyan elképzeléseket mutatunk be, melyek a tervek szintjén maradtak, de kivitelezésük esetén nagyban megváltoztatták volna Marosvásárhely arculatát.
A vezetés párhuzamosan zajlik magyar és román nyelven. 

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

Negustorii „greci” din Brașov

 

E important de specificat că sub denumirea generică de „greci”, ce apare frecvent în documentele vechi, sunt menționați, de fapt aromâni, macedoromâni, sârbi. Trăsătura comună este dată de faptul că erau toți creștini de confesiune ortodoxă. De altfel, în Transilvania, orice negustor venit din Imperiul Otoman, care folosea limba greacă în tranzacțiile comerciale și în relația sa cu oficialitățile locale și era de rit ortodox era numit „grec”.
Inițial, negustorilor greci, ca și altor comercianți străini, le era interzis să vândă ei înșiși în târgurile Transilvaniei și chiar să tranziteze acest teritoriu cu mărfurile lor, în drum spre Viena. Trebuia ca produsele, aduse de ei din Imperiul Otoman și din Ţara Românească, să fie depozitate și expuse spre vânzare, doar la Brașov și Sibiu, pentru a se respecta astfel dreptul de depozit al celor două orașe săsești. Negustorilor locali le revenea apoi dreptul de a comercializa produsele în țară sau mai departe, în Apusul Europei.
Însă, datorită faptului ca produsele orientale erau adesea indispensabile producţiei meşteşugăreşti transilvănene, negustorii greci au dobândit un rol tot mai însemnat în viața economică a principatului. În aceste condiții, în ciuda repetatelor plângeri ale negustorilor sași autohtoni, Dieta Transilvaniei a acordat din ce în ce mai multe libertăți negustorilor veniți de peste Dunăre.
Vă așteptăm la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului pentru a descoperi și mai multe informații despre negustorii greci din Brașov, în cadrul expoziției „Comerțul oriental în Transilvania. Negustorii greci din Brașov”.

Foto Credit: Dan Străuți

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

O nouă monedă comemorativă din Letonia - 18.04.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

This year the commemorative 2 euro coin issued by Latvia is dedicated to the "Himmeli", an artisan and typical Christmas decoration popular in northern Europe.

Thanks to our colleague Paul (Euromunter) we are going to learn about the design of this new currency and some more information regarding the issuance.

About the coin motif

Himmeli are an ancient Latvian Christmas decoration. Its traditional shape is that of an eight-sided polyhedron, which consists of 12 interconnected straws and symbolizes the year with its 12 months, which is why the himmeli is one of the oldest Christmas decorations, since it was used before the Christmas tree. Christmas.

The coin

 

The author of the coin design is the Latvian artist Ieva Krūmiņa. In the same figure, a stylized image of a Himmeli ornament appears as the central motif. At the bottom left appears the name of the issuing country “LATVIJA” (LATVIA), and at the bottom right the year of issue “2024”.

The edge of the coin, like all 2 euro circulation coins of the Republic of Latvia, will feature the inscription “DIEVS * SVĒTĪ * LATVIJU *” (God bless Latvia).

Data on its issuance

The volume of issue will be 413,000 coins, of which 400,000 will be in rolls of 25 pieces intended for circulation, and 13,000 in BU quality and special presentation, coincard type, intended for collectors. What we don't know yet is the expected release date.

Commemorative 2 euro coins 2024

Commemorative 2 euro coins from Latvia

Sursa informațiilor aici.